„Acum este ca ceilalţi”
12 Iunie 2010 // 29 de comentarii // 1748 de vizualizari
Astazi, in avion, in timp ce ma intorceam la Bucuresti, am citit o editie a revistei franceze "Le Point" dedicata generalului de Gaulle, in care sunt publicate mai multe fotografii intime din toate etapele vietii sale... de la cea de sot, general, politician, intelept etc...Una dintre ele, intitulata "Tadress", il infatiseaza pe general, intr-un parc, alaturi de fiica sa Anne, al doilea copil avut cu Yvonne. Nascuta la 1 ianuarie 1928, fetita suferea de sindromul Down, insa afectiunea tatalui pentru ea nu va fi cu nimic mai prejos fata de celalalt copil, ba dimpotriva. De Gaulle obisnuia sa spuna despre Anne ca "nu este un copil ca toti ceilalti" si ii fredona cantece de leagan, chiar in timpul bombardamentelor asupra Londrei. La moartea sa, survenita in urma unei congestii cerebrale, la 6 februarie 1948, generalul va rosti aceste cuvinte magnifice: "Acum... si ea este ca toti ceilalti." Fotografia, drama si cuvintele unui tata care a avut gloria unei tari... m-au impresionat profund.
ADAUGA COMENTARIU
(Comentariile sunt moderate. Imediat ce sunt aprobate, acestea vor aparea pe site)
COMENTARII ( 29 )
izabela stanescu
6/13/2010 11:37:58 AM
Ptr orice Tata(vb de normalitate si firesc aici) copilul lui este unic, este cel mai bun si ii doreste ca viata sa-i fie usoara si isi iubeste copilul indiferent ca el este "altfel" sau ca face greseli ....Si asa cum stim cu totii, in viata balanta nu sta niciodata pe talere egala! Niciodata nu avem TOT .....el avea gloria unui popor/ recunoasterea lumii si un suflet pustiit de o durere...Extrapoland, Printesa Diana avea bani, titlu , bogatii si era singura si nefericita!!!!! ...toti ducem ceva.....Asa ca eu cred ca ce ai citit despre el era firescul omului devenit Tata!!...@ai ajuns acasa?
Alina T
6/13/2010 12:05:13 PM
da..lucrez cu astfel de copii si vad drama parintilor zilnic..
zaraza
6/13/2010 12:24:52 PM
citesc cu mare placere , te insotesc prin imaginile puse de tine peste tot ........."Acum ....si ea este ca toti ceilalti" aceste cuvinte m-au facut sa plang .......raportarea la ceilalti ne fac nefericiti in oricare caz si daca suntem si daca nu suntem ca ceilalti .......ce am spus nu are legatura cu momentul in care au fost spuse , doar ca eu le-am dat un cu totul alt sens ......iti doresc mult noroc in tot ce faci ......sa iubesti si sa fii iubita de cine iti doresti ...
carla
6/13/2010 5:57:12 PM
Oare de ce mesajele ce contin critica ( constructiva ) nu reusesc sa treaca de procesul de moderare???
Floriana Jucan
6/13/2010 6:13:25 PM
Carla, este primul mesaj pe care il primesc de la tine...si l-am postat ! N-am mai primit nici un alul ! asa incat...te rog...critica ma !!! Iubesc criticile.
Floriana Jucan
6/14/2010 11:02:02 AM
Carla, tot astept mesajul tau, ala cu criticile (constructive) si nu mai vine !!!
carla
6/14/2010 5:20:09 PM
Floriana, ti l-am trimis de inca 3 ori. Am sa-l trimit pe e-mail ca se pare ca aici nu-i place :)
carla
6/14/2010 6:07:41 PM
Floriana, scrii frumos si cateodata mai altfel decat majoritatea - de asta intru si citesc cand am ragaz.
Toata stima pentru calitatile tale de journalist, de critic, de scriitor.
Si totusi.....la un asemenea nivel si valoare, atatea typos nu au ce cauta. Stiu ca scrii repede, de multe ori pe fuga, fara timp cateodata, dar cei mai buni dintre cei mai buni se ridica deasupra celorlalti tocmai prin cat de bine fac toate acele lucruri la care majoritatea doar viseaza.
Eu zic....ca e pacat de valoare sa fie umbrita de ordinarul cotidian. Dupa o vreme, va deveni de nedistins.
Cristina
6/13/2010 9:10:35 PM
SALVEAZA O MAMĂ !
Înscris în: Uncategorized — lucian visa @ 8:53 am
Corina Vasiliu în vârstă de 32 de ani a primit o veste tragică, este bolnavă de CANCER. Este mamă a unui copil de câteva luni şi riscă să nu-şi mai vadă micuţul trecând prin frumoasele etape ale vieţii. În mometul de faţă, şansa sa este o operaţie la o clinică din Turcia. Bugetul familiei şi al prietenilor a fost epuizat. Cheltuielile pentru continuarea tratamentului se ridică la peste 50.000 euro. Încă putem ajuta la evitarea unei drame, făcând o donaţie în conturile de mai jos, deschise la Raiffeisen
RO17RZBR0000060010239989 – RON sau RO36RZBR0000060012533794 – EURO
anca munteanu
6/14/2010 10:03:32 AM
Un om mare care gaseste fericirea in lucrurile mici dar profund umane - o floare, zambetul unui copil, o furnica...- nu poate fi decat alegerea ideala pentru a conduce o natiune.
Alternativa nu poate fi decat dezastru moral si economic pentru orice popor indiferent de meriadian...
Alin
6/14/2010 12:50:36 PM
Unii scriu si citesc in avion, altii la lumina lumanarii. Pentru multi luxul de face publice "escapadele" costisitoare ramane doar o himera in ochii celor care privesc cu resemnare banii ramasi pentru a supravietui o luna. Ce relevanta au etalarile de bunastare cand oameni care au muncit o viata intreaga nu pot spera la o mica vacanta de doua zile in Romania, nu in afara? Tu ne vinzi "cozonacei" cand de fapt vrem doar panum nostrum cotidianum.
Floriana Jucan
6/14/2010 1:02:31 PM
Alin, asta este o abordare simplista, de genul "daca nu am eu, de ce sa aiba altul". Nici eu nu am avut ani de zile... nici macar lumina lumanarii. Doar ca am muncit de la 16 ani si daca astazi imi permit nu este pentru ca cineva imi face cadou acest confort, ci pentru ca muncesc pentru el. Daca astazi merg cu avionul este pentru ca "ieri" am mers cu trenul pentru ca nu-mi pemriteam mai mult si candva , mergeam si cu autocarul. Este imposibil ca daca ai o minte brilianta, vointa, ambitie, tenacitate si credinta in visele tale si in Dumnezeu sa nu reusesti sa te ridici deasupra lamentarilor pentru ziua de maine. Desi sunt un om peste medie, si m-as putea multumi cu cat am, tocmai setez alte doua afaceri in care o iau de la zero. In plus, din tot ceea ce am...daruiesc mamei mele, prietenelor si necunoscutilor care imi cer ajutorul, in masura in care pot.
carla
6/14/2010 6:16:23 PM
De ce te justifici? Nivelul de trai la care unii oameni ajung prin munca lor sau a altora ( fiecaruia dupa cum ii cade bine, nu conteaza ) priveste pe fiecare exclusiv si nu trebuie justificat in nici un fel. Din contra, as spune. Visele si dorintele devenite realitate trebuie traite pe deplin, fara a lasa semintele de remuscare ce incearca cate unii sa le planteze sa incolteasca - eradicate din start.
Old fashioned guilt trip attempts! Cmon, people, grow up, will you!??
Alin
6/14/2010 2:00:52 PM
Minte brilianta a avut si Constantin Noica, care isi scria „abordarile” de om simplu intr-o camera in care masa lui de lucru era mai mult improvizata de mormanul de carti. Manca la cantina si isi secatuia condeiul inspirat de un profund sentiment romanesc, fara pretentii prea mari. Probabil de aici pleaca si problema principala. A munci o viata nu echivaleaza intotdeauna cu epatarea, iar limitele modestiei sunt de cele mai multe ori impuse de o valoare justa, nu inchipuita. Nu faceam nicio acuza cu privire la tendintele altruiste, ci doar la capacitatea de a privi uman in jur si de a fi retinut cand vezi in ce se scalda milioane de oameni: saracie si umilinta. Ridicarea uneori poate insemna caderea in cel mai mare pacat, acela al mandriei.
Floriana Jucan
6/14/2010 2:20:50 PM
Eu ma straduiesc sa raman un om modest... si cred ca in mare parte si reusesc. Ii sunt recunoscatoare lui Dumnezeu, in fiecare clipa a vietii mele, pentru tot ce mi-a dat. Dintr-o postare in care am vrut sa subliniez tandretea unui tata fata de copilul lui, bolnav, tu ai extras ca eu calatoresc cu avionul.
N-as fi vrut sa fac uz de asta pentru a-mi demonstra modestia, dar avionul apartinea unei companii low cost, Blue Air.
In sfarsit...daca munca nu mai insemana nimic astazi...
Menirea acestor postari nu este aceea de a le arata oamenilor faptul ca eu am... caci totul este relativ pana la urma. Eu am o revista facuta cu credite la banci pentru care in fiecare luna trebuie sa gasesc solutii. Am angajati si uneori, pentru salariile lor, ma privez eu de anumite capricii sau poate necesitati. Si eu am zile in care rastorn paharul in care strang monede, pentru a cumpara ceva, chiar daca intr-altele fac contracte de 20.000 de euro. Eu nu m-am ridicat pentru a deveni mandra, ci pentru ca am fost atat de saraca incat a nu mai fi la fel a devenit obsesia vietii mele. Daca m-ai fi citit, de-a lungul anilor, ai fi vazut ca gasesc bucurii si intr-o vacanata la tara, si intr-una la George V, si in painea copata in test de bunica mea si in painea frantuzeasca...nu-mi cad galoanele nici sa folosesc WC ul din fundul unei curti, nici sa ma spal intr-un lighean, si nici nu ating cerul intr-un spa de cinci stele. Poate cel mult extazul. In rest...ma straduiesc sa-mi iau d ela viata tot ceea ce nu-mi poate oferi altcineva sau ea. Si fac eforturi pentru asta. Intr-o alta dimensiunea... eu am mancat ani de zile la cantina caminului saptamanal, intr-o permanenta lupta pentru supravietuire intr-un dormitor cu 14 paturi. Iarta-ma , dar mi-a fost suficient !
Ania
6/14/2010 4:34:59 PM
Fiecare om intelege cat poate. Daca din toata aceasta relatare unii n-au retinut decat cuvantul avion, e doar problema lor. Nu trebuie sa te justifici atata. Tu esti un model pentru noi tocmai datorita faptului ca ai reusit sa te ridici prin efortul propriu. Nu ai ramas la acel nivel din trecut, si nici nu te-a ridicat nimeni. Multi pot face lucrul acesta, dar prefera sa isi planga de mila. Important este sa stii sa traiesti frumos, cu mai multi sau cu mai putini bani. Si cel mai important este sa ai ce sa transmiti si altora. Felicitari din tot sufletul pentru ceea ce esti!
Alin
6/14/2010 5:36:37 PM
Ania, "avionul" tau cognitiv a cam intarziat daca ai senzatia ca atat poate intelege un om. Tu ce intelegi sau mai bine spus ce nu intelegi?
Floriana Jucan
6/14/2010 6:39:23 PM
Apa la moara, am o remarca! Daca vezi ca de o saptamana nu-ti raspund, inseamna ca vorbesti singur(a). Zau, e penibil sa-mi scrii in fiecare zi, inconditiile in care observi ca-ti ignor mesajele. Pur si simplu, nu-mi mai face placere prezenta ta aici ! Iti multumesc daca intelegi si accepti acest fapt.
cristina
6/14/2010 7:12:37 PM
Cine nu ajunge la struguri ..spune ca sunt acrii..
Unii au noroc in viata altii trebuie sa munceasca pentru ceea ce au...Poate Noica gasea multumire si implinire in ceea ce facea si in ceea ce avea..nu avea nevoie de mai mult...alte vremuri erau atunci...poate Florianei ii place sa calatoreasac ..de ce sa o judecam..?! ca a riscat ca a avut curaj sa faca ce altii n au facut..c a suportat atat timp sa o critice toti cu sau fara rost... Suntem egoisti , suntem rai si de aceea nu avem nimic..E clar exista inelgalitati, le intalnim la tot pasul..dar acestea ar trebui sa ne determine sa vrem mai mult...sa fim si noi sus...Dar pentru asta e nevoie sa si muncim...sa riscam..Ar trebui sa incercam mai intai sa ne gasim si noi fericirea in lucruri marunte...sunt multe lucruri ce ne ar putae face fericiti dar le trecem cu vederea pentru ca sunt mici...si noi vrem ceva ostentativ... mare...sa stie lumea cine sunt eu....si apropo o calatorie cu avionul e uneori mai ieftina decat autocarul si chiar decat trenul...
alexandru
6/15/2010 1:21:11 AM
Aline,
voiam sa o intreb pe d-soara Jucan ce seteaza insa tare mi-e teama ca ai sa ne certi si pentru asta. Nu ma pot abtine sa nu iti spun ca tocmai am mincat un kilogram de cirese (din import) si ca m-am uitat la OTV un sfert de ceas. Degradant, nu ?Iti promit insa ca miine voi lua un prinz proletar alaturi de colegi si colaboratori. Asa mai vin de acasa, nu? sa te aiba bunul Dumnezeu in paza!
nimrod
6/15/2010 8:34:56 AM
Ce-mi plac mie ăştia care se caţără în spatele puţinelor personalităţi româneşti, ca să pară mai înalţi. În privinţa lui Constantin Noica aştept ziua în care, "de dincolo", bietul om să-i trântească de să se ducă toţi dea berbelecul, până-n vale la Răşinari...
dana
6/15/2010 10:43:10 AM
Buna, Floriana! te citesc mereu si tot de atatea ori, prin gand, iti doresc ca Bunul Dumnezeu sa te aibe in paza Lui! ne incanti si ne dai speranta sa mergem mai departe! eu iti multumesc!
nic
6/15/2010 11:40:27 AM
Floriana, doar in ultimile zile iti trimit oamenii comentarii asa vitriolate sau inainte le ignorai?
Chiar ma miram ce cuminti sunt comentaorii tai! Nu tu "tu vorbesti care..." nu tu "ba pe-a ma-tii" parca nu eram in Romania.
Acum ma simt in sfarsit acasa. Tu scrii despre dragostea de parinte in conditii dramatice, scrii despre un tata indurerat (poate ca un echilibru la un post anterior despre un tata nu prea potrivit cu numele) si comentatorii vorbesc despre faptul ca tu iti permiti vacante peste granita. Destinatii unde, culmea, ajungi cu avionul si nu pe jos. Oricum, bine te-ai intors in tara noastra draga!
Floriana Jucan
6/15/2010 11:58:51 AM
Nic, doar in ultima vreme... Postez toate mesajele in proportie de 95%. Le refuz doar pe cele care sunt licentioase sau care ii jignesc pe ceilalti comentatori. In rest, pe mine ma poate critica oricine, oricat. Am multa anduranta la asa ceva, pentru ca sunt cu mult mai multi cei care imi trimit un gand bun sau care impartasesc cu mine aceleasi valori si bucurii. Pe de alta parte, nici nu pot avea pretentia iubirii absolute pentru ca fiecare este frumos sau urat in felul lui. Avem personalitati diferite si capabilitati diferite. In fiecare dintre noi este un "strop de iad" si tanjim dupa "un colt de rai" , vorba poetului. In plus, societatea in care traim si timpurile pe care le traversam ne-au dezumanizat complet, transformandu-ne in niste roboti care lupta pentru supravietuire. Ii multumesc lui Dumnezeu ca mai gasesc in mine resurse de-a plange la un film, de-a lupta pentru operatia salvatoare a unui copil pe care nu-l cunosc ( crezi ca mai conteaza cati ma-njura aici, cand cel mai frumos buchet primit de Florii a fost de la baietelul Rares-pe care nu l-am vazut in viata mea-care mi-a scris, prin mana parintilor sai :"Va multumesc ca si datorita dvs traiesc !"???), de-a ma emotiona in fata unui tablou din Renastere si nu a unuia din nebuneasca si dementa arta futurista, de-a vibra la o carte, de-a ma bucura ca merg cu bicicleta sau de-a gasi linsitea la malul marii, singura , pe un sezlong. Sa nu ne suparam pe oamenii care nu ne inteleg. Putem avea opinii diferite si asta nu presupune sa ne executam la zid pentru diferente. cat timp gasesc in mine resurse de-a fi buna si de-a ierta, ma condier salvata si nu ma lezeaza absolut nici o critica.
IuliaS
6/15/2010 12:39:49 PM
Buna Floriana,
Sunt o mare devoratoare de carti si cateodata imi e greu sa aleg. Constat cu placere ca am citit sau voi citi carti care ti-au trecut si tie prin mana.
Poti sa mai imi spui cateva dintre cartile recente care ti-au placut?
Multumesc,
Floriana Jucan
6/15/2010 12:54:16 PM
Iulia, eu sunt intr-o perioada in care, cu exceptia momentelor in care primesc in dar carti, ma reintorc la clasici... Am recitit multe dintre cartile scoase de Jurnalul national... "Ciocoii vechi si noi" a lui Filimon, "Enigma Otiliei", Dona Alba"... tot ce-am citit la varsta adolescentei si recitesc acum cu placere. IN plus, am o slabiciune pentru poezie si-am cumparat de curand , de la Carturesti, o editie superba , ilustrata a lui William Blake si poeziile lui Malarme. Am citit zilele trecute "Imparateasa Orhidee" despr ecare am scris ai aucm citesc continuarea ei, "Ultima imparateasa". Mai citesc si in franceza, un Dictionar al lui Albert Camus. Nu stiu ce sa-ti spun. Si la carti, ca si la barbati, gusturile sunt foarte diferite.
IuliaS
6/16/2010 11:57:09 AM
Multumesc f. mult.
M-a impresionat raspunsul tau care este f. apropiat, si cald, si personal....
Vorbele bune vin dintr-un suflet cald
ULTIMELE ARTICOLE
7 Septembrie 2010
Inapoi de la Salzburg
3 Septembrie 2010
In drum spre Salzburg...
1 Septembrie 2010
Putem?
29 August 2010
Pe meleagurile patriei
27 August 2010
Back to Europe
