Am fost duminica seara sa vad si eu, in sfarsit, laudatul film "Avatar". In cercul meu il vazusera aproape toti apropiatii. Pana si Sandra mi-a spus: "E de vazut!". M-a motivat in plus efectul mortal, la propriu, pe care am tot citit ca-l are acest film asupra unor adolescenti care, dupa ce-l vad, se sinucid. Cu asa o reclama nu stiu cum de-am rezistat pana duminica?!Credeti-ma, cu toata rabdarea pe care mi-am invocat-o mie insami, mai mult de jumatate de ora n-am rezistat. Da, la 3D l-am vazut, dar nici macar asta n-a fost un argument pentru a putea ramane pana la sfarsit. Sigur ca am apreciat efectele, vegetatia, peisajele, intr-un fel si ideea, insa, Dumnezeu sa ma ierte, e un fel de joc animat pe calculator pentru oameni mari.Nu, e gresit sa pui eticheta "filmului american"... pentru ca tot "americane" sunt si Pearl Harbour, sau A Beautiful Mind, sau Schindler List, sau Elisabeth, sau The Bridges of the Madison County... filme superbe, ravasitoare, emotionante, pe care le-am vazut si revazut de cateva ori. Desigur ca filmul european va pune accentul mai mult pe spiritualitatea secreta a fiecarei personalitati, pe introspectia sufletului, pe umanismul care situeaza omul in cautarea adevarului de sine si al altora inainte de orice, in timp ce filmul american este o industrie dezvoltata, guvernata de ingredientele succesului de casa.Doar ca... dupa ce-am vazut, auzit sau citit despre isteria produsa de "Avatar", am inceput sa ma intreb tot mai des spre ce se-ndreapta oare omenirea noastra?Un prieten imi spunea dimineata, la cafea, ca virtualul va deveni o a doua noastra natura, ca vom deveni dependenti de calculator, adica de mijlocul prin care vom avea acces la o "alta viata" pe care ne-o dorim, dar pe care nu avem nici capabilitatile, nici imprejurarile favorabile pentru a o trai... Vom uita sa mancam, sa bem, vom "iubi" prin calculator (altfel, cred ca fiecare dintre noi s-a indragostit macar o data in viata de cineva sau ceva intalnit in virtual!), vom munci, ne vom plati facturile, vom juca la cazino, ne vom uita la filme, vom citi ziarele... vom face aproape totul pe calculator. Ne vom robotiza sau, si mai grav, vom deveni oameni in stare de leguma.Cred ca in aceasta lume care ni se deschide in perspectiva, tot ceea ce ne mai poate salva sufletele este credinta in Dumnezeu si iubirea reala pentru o mama, pentru un barbat, pentru o prietena, pentru un copil. Si durerile. Citeam adineaori un dialog intre Tonitza si Luchian. Primul il viziteaza pe cel de-al doilea bolnav. Luchian ii spune lui Tonitza: "Vezi tu, de durerile mari sufletul se subtilizeaza, se purifica...". In rest, vorba sloganului din telefonia mobila, viitorul suna... rau!

Cum sa fac sa te tin in viata pana n-am sa mai fiu eu, sa intorc logica firescului si sa mor eu, cea tanara, inaintea ta, celei mai in varsta?Cum sa fac sa sterg din calendar zilele de sase februarie in care parul tau albeste mai mult, chipul tau mai capata cateva riduri, picioarele tale obosesc mai repede, Dumnezeu te cheama la El? Cum sa-L fac sa te uite?Si cum as putea sa ma multiplic sa-ti pot face mai multe bucurii decat reusesc de una singura?E prea saraca si umila multumirea pe care ti-o aduc pentru toate indurate, suferite, acceptate, traite si durute pentru ca eu sa fiu azi cea care sunt. Raspunsul este nu atat fericirea ca te am inca, ci mai ales teama de-a nu te pierde prea curand.Am trait atat de intens si din toate pana la cei 35 de ani ai mei, ca daca va fi nevoie sa-ti prelungesc tie viata, sa-ti pot darui din cei care mi-au mai ramas mie, in dreptul destinului. Dar cat de neputincioasa sunt in fata Dumnezeului mare care stiu ca ma va vaduvi de tine, tocmai pentru a ma pune la-ncercare, intr-o zi!Iarta-mi toate dezamagirile pe care ti le-am adus in locul reusitelor si ai rabdarea pe care numai o mama o poate avea cu copilul ei! Fiecare zi pe care o traiesc este tutelata de dorinta de-a te face pe tine sa zambesti si de-a fi mandra de mine.Ramai icoana mea si daca n-am facut copii pana acum a fost si pentru ca m-am simtit prea departe de modelul mamei pe care am avut-o eu !Cat timp existi tu sa-mi luminezi viata, nu voi cobori vreodata in intuneric.Visul pe care l-am avut cu cinci in urma, in care se facea ca mureai si ca eu plangeam langa groapa ta, este cel care ma determina in fiecare secunda, constienta sau nu, sa te pretuiesc si sa te iubesc mai mult decat pot spune. Un barbat poate fi inlocuit cu altul, o prietena poate lua locul alteia, singura unica si irepetabila esti tu. Poate c-am scris randuri cu mult mai emotionante pentru altii... insa tocmai prea multa dragoste pe care ti-o port imi gatuie degetele. Te iubesc, te respir, te indumnezeisc in rugaciuni pentru tine... Nu pot nimic mai mult, n-o sa mai pot nimic dupa tine... fara tine...

avem o Editie speciala a emisiunii Q&A, care va incepe de la ora 19. Pentru prima data, diplomatul roman Silviu Ionescu, implicat in accidentul de la Singapore, in care si-a pierdut viata un barbat, vine sa povesteasca ce a facut in acea noapte. Ministerul de externe roman l-a suspendat deocamdata, pana la finalizarea anchetei.De la ora 20... vorbim cu Dragos Tanase, directorul Rosia Montana Gold Corporation, si cu analistul financiar Bogdan Baltazar despre controversatul proiect si despre cele 4 miliarde de dolari pe care RMGC spune ca le va aduce Romaniei. Cine nu-i vrea atunci? Si de ce?

Am aflat astazi ceva care m-a inspaimantat, in perspectiva apropierii votului din Parlament  privind Statutul minoritatilor, si care, in egala masura m-a facut sa-l iubesc pe Traian Basescu. (...)