feed

“Nebunia” lui Andre Gide

28 Iulie 2010 // 7 comentarii // 1292 de vizualizari
Ravello, una dintre statiunile de pe coasta amalfitana, gazduieste in fiecare an un festival dedicate muzicii simfonice, artei, dansului si literaturii. Anul acesta, lait motivul a fost "Nebunia". Am intrat in Muzeul gazduit de Vila Ruffolo si trebuie sa recunosc c-am ramas complet insensibila la ceea ce inteleg artistii moderni, ale caror nume nici macar nu le-am retinut, prin nebunia in arta. Sa ma ierte Dumnezeu, dar raman complet insensibila in fata unui tablou pe care sunt aruncate tempere la intamplare sau in fata unor fotografii care infatiseaza ochii scosi din orbite ai unui tip cu parul zbarlit. Da, asta o fi nebunia... dar pe mine nu ma misca acest tip de arta. In dreptul "nebuniei literare" a fost asezata o expozitie de fotografii dedicate scriitorului francez Andree Gide. Pentru ca nu am aprofundat opera sa literara, nu-mi dau seama daca aceasta a fost atinsa de nebunie mai mult decat propria lui viata personala. Expozitia vrea sa reconstruiasca, prin intermediul unor fotografii, parcursul existential al scriitorului, prezentand  instantanee din viata personala, alaturi de cei care l-au influentat, intr-un fel, din calatoriile sale si din viata profesionala. Cele 100 de fotografii, mare parte dintre ele inedite, debuteaza cu anul 1899, cand scriitorul francez are 30 de ani. Este casatorit cu verisoara sa, Madeleine Rondeaux (mai tineti minte ce alt mare scriitor s-a casatorit cu verisoara sa? Llosa!), cu care insa nu traieste in aceeasi casa, casatoria fiind pur formala. In salonul poetului Francis Viele-Griffin il intalneste pe pictorul belgian neo-impresionist, Theo Van Rysselberghe, si pe sotia acestuia, Maria. Cea din urma ii va deveni prietena pentru toata viata si confidenta. Cei doi au fetita, Elisabeth, in varsta de 9 ani, la momentul in care Gide intra in viata acestei familii. Desi homosexual declarat si cu o relatie publica alaturi de regizorul Marc Allegret, Gide are o scurta aventura cu Elisabeth, in urma careia se naste unicul copil al Nobeliatului pentru literatura, Catherine. Legatura lor se produce 20 de ani mai tarziu fata de momentul in care se cunosc. Elisabeth are 29 de ani, iar Andre Gide, 50. Desi declara la un moment dat: "Familii, eu va urasc", Andree Gide s-a dovedit un tata afectuos pentru micuta Catherine, nerecunoscuta oficial, care i-a daruit intre timp si nepoti. Tot ei i se datoreaza si expozitia de la Ravello. Fotografiatul era interzis, dar am reusit sa fac, totusi, cateva poze cu telefonul.  

From Italy + poze noi

M-am hotarat sa plec in Italia, o saptamana, dupa ce am anulat o plecare la Bodrum. M-am reintors pe Coasta Amalfitana, zic eu, mult mai frumoasa decat insasi Coasta de Azur.Fiecare statiune... Amalfi, Positano, Ravello, Sorrento, are tipicul ei, iar peisajele sunt naucitoare. Stateam pe terasa Hotelului "Excelsior Vittoria" din Sorrento si ma-ntrebam ce poate fi mai frumos decat ceea ce vedeam? Si talentul de narator si cel de "peisagist" ma paraseste in fata unei asemenea privelisti... Tocmai de aceea am preferat mai mult sa postez fotografii decat sa descriu locuri...Pentru ca acum ma-mbarc deja spre Istanbul... sper sa va povestesc mai multe la intoarcere... Intre timp, va mai daruiesc niste poze!

In memoriam

Chipul mamei ei, inert, livid si, intr-un fel, lipsit de orice durere, ma obsedeaza. Cred ca fiecare dintre noi, macar pentru o secunda, s-a gandit zilele acestea, cum ar fi daca in locul Madalinei Manole ar fi el si cum ar fi mama fiecaruia dintre noi, langa sicriu.Vorbeam astazi cu Stelian Tanase, la telefon, despre Cioran, cel care a "promovat" si a desavarsit in scris sinuciderea si ca nici macar el, care parea ca iubeste acest gest si-l vede ca pe o normalitate, nu a avut curajul de-a si-l asuma.Madalina Manole, un om ce PAREA fericit, implinit, cu un copil dorit 15 ani...a avut acest curaj. Sa iei Moartea de mana cu atata luciditate...Urmaresc controversele despre slujba de inmormantare de care si sinucigasii ar trebui sa aiba parte si aproape nu mai am vlaga sa mai am o opinie. Eu il iubesc pe Dumnezeu mai mult decat orice pe lumea asta si in oricare alta mi-ar fi dat sa cunosc vreodata! Insa dezamagirile mele in randul Bisericii, al preotilor, al canoanelor ...au fost atat de profunde incat prefer sa nu ma pronunt. Este cert ca Dumnezeu este singurul care o poate judeca si deja, dupa moarte, numai intre El si ea se dau sentintele si se acorda iertarile.Odihneste-te-n cantec, fata frumoasa !

Bun venit pe lume, Sandrei!

15 Iulie 2010 // 3 comentarii // 1413 de vizualizari
Andreea Paul Vass, consilierul primului ministru Emil Boc, a adus-o pe lume pe micuta Sandra.Nu stiu daca aceasta este cea mai buna dintre lumile posibile, insa stiu ca daca va mosteni determinarea mamei sale, o va putea cuceri.Dumnezeu s-o iubeasca !   

ULTIMELE ARTICOLE

3 Septembrie 2010

In drum spre Salzburg...

1 Septembrie 2010

Putem?

29 August 2010

Pe meleagurile patriei

27 August 2010

Back to Europe

BLOGROLL