Totul a pornit de la declaraţia ministrului de Finanţe, Sebastian Vlădescu, dată pentru Money.ro, prin care susţinea impozitarea pensiilor şi în România. „Pensia este o depunere a fiecărui cetăţean pentru un venit viitor. La momentul realizării venitului, ar trebui ca întreg venitul să fie taxat. Deci orice venit, într-un stat civilizat, se taxează."

Impozitarea pensiilor ar putea afecta 4,5 milioane de români, cu pensii mai mici de 1.000 de lei, singurele pensii care în prezent sunt scutite de impozitul pe venit de 16%.

Explicaţia ministrului e relativ simplă: „Noi ce facem? Scoatem pensia din taxare la momentul acordării ei, lucru care e foarte frecvent în multe state din lume, dar nu o taxăm la momentul plăţii. Deci scoatem din circuitul de taxare o sumă foarte importantă care în toată lumea asta se taxează." Dacă declaraţiile lui Vlădescu au fost dezbătute şi contestate de mulţi,  pentru premierul Emil Boc, nu e motiv de îngrijorare: „Ministrul Finanţelor nu făcea decât un exerciţiu filosofic. Era o chestiune pe care dânsul a analizat-o din perspectiva unei filosofii fiscale pe care nu a discutat-o până în momentul de faţă".

Boc linişteşte spiritele!

Premierul Emil Boc a intervenit practic pentru a calma spiritele: în Guvern nu se discută şi nu se va discuta impozitarea pensiilor. După ce a alarmat majoritatea pensionarilor prin declaraţiile făcute, Vlădescu însuşi a revenit cu precizarea că nu intenţionează impozitarea pensiilor, cu excepţia celor mari, care sunt deja impozitate. Practic, ministrul s-a răzgândit, revenind asupra declaraţiilor anterioare. Ministrul de Finanţe a spus că, datorită cuantumului redus al pensiilor din România, acestea nu pot fi impozitate la momentul actual. Vlădescu a infirmat speculaţiile privind creşterea fiscalităţii, inclusiv prin impozitarea pensiilor. „Astăzi nu se pot impozita pensiile mici. Şi aşa sunt mult prea mici ca să ne mai gândim şi la impozitarea lor. Iar toate aberaţiile pe care le-am auzit că vrem să impozităm CAS-urile şi alte lucruri pe care le-am văzut scrise sunt efectiv discuţiile", a declarat Vlădescu.

Aberaţii, fantezii sau filosofii, spuneţi-le cum vreţi, domnule ministru, însă mai toate vin de la iluştrii domni care cu măiestrie ţin în frâu destinele economice ale României. Astăzi avem impozit pe pensii, mâine aflăm că a fost doar o filosofie fiscală, ieri nu aveam impozit de 16% pe tranzacţiile imobiliare realizate de persoanele fizice, astăzi acesta există... şi exemple de astfel de „aberaţii" sunt nenumărate. De ce însă se gândise la asemenea filosofie ministrul de Finanţe? Ei bine, impozitarea pensiilor ar fi condus la majorarea ponderii veniturilor bugetare în produsul intern brut (PIB). Adică mai mulţi bani la buget pentru salarii şi de ce nu pentru alte pensii.

În prezent, pensionarii plătesc impozit pe venit de 16% pentru partea de pensie de depăşeşte 1.000 de lei. Pensiile sub acest plafon sunt scutite de impozit. „Există diverse forme de venit în România, printre care şi pensiile. Orice venit, într-un stat civilizat, se taxează", a afirmat Vlădescu, fără a spune explicit dacă se referă la impozitarea pensiilor sub 1.000 de lei.

Cum taxează alte state pensiile?

În foarte multe ţări se aplică impozitarea progresivă, în funcţie de cuantumul pensiei. Sumele mai mari sau mai mici sunt impozitate diferit. Un document al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică indică o taxă de 19,6% pentru o pensie medie din Germania. Acelaşi indicator este de 12,6% în Franţa şi de 17,1% în Spania. Cel mai ridicat nivel de taxare există în Danemarca şi ajunge la 33,2%. În schimb, în Cehia, Statele Unite şi Slovacia nu se percep astfel de taxe. 

Pensionari de lux

Există şi pensionari fericiţi - cei de lux sau cei cu pensii „nesimţite", după cum ne-am obişnuit să-i numim. În timp ce ministrul Finanţelor şi premierul se contrazic pe tema impozitării pensiilor sub 1.000 de lei, un pensionar a încasat luna trecută peste 37.000 de mii de lei, adică peste 9.000 de euro. Este cea mai mare pensie încasată în ianuarie în România.

Cifrele din grafic vorbesc de la sine. În timp ce în economie se resimt din ce în ce mai mult efectele crizei financiare, când numărul şomerilor se îngroaşă pe zi ce trece, când avem nevoie de bani ca de aer, un judecător câştigă peste 9.000 de euro pensie într-o singură lună. Dacă privim atent cifrele ce indică pensiile de lux, putem spune că varianta ministrului Vlădescu de a impozita cele 4,5 milioane de pensii sub 1.000 de lei este chiar una necesară pentru ca statul să aibă în continuare bani să plătească astfel de sume exorbitante. Dacă însă luăm în calcul asigurările premierului, că totul nu este altceva decât doar o filosofie fiscală de-a ministrului Vlădescu, mă întreb cu groază ce urmează? Ce alte taxe si impozite vor mai fi inventate pentru ca statul să-şi poată permite să plătească, în continuare, în vreme de criză, pensiile de mai sus? Rămâne de văzut...

Îmbătrânirea şi scăderea populaţiei - de 10 ori mai grave decât criza financiară!

Am vorbit în nenumărate rânduri de efectele crizei financiare pe plan global dar şi de cele resimţite de România. Ne-am pus însă problema asupra celor care stau la baza unui sistem solid de pensii? Pensiile se plătesc de stat însă din contribuţiile celor care sunt activi în câmpul muncii. Ne-am pus întrebarea cât de mulţi sunt aceştia pentru a susţine sistemul de pensii în viitor?