Cel de-al treilea clasat, Crin Antonescu, a obţinut puteri discreţionare în PNL, fluturînd prin faţa colegilor cele două milioane de voturi. Fără a ţine cont că s-a pricopsit cu aceste voturi într-o conjunctură care nu se va mai repeta, Crin Antonescu se şi vede preşedinte al Republicii după scrutinul de peste patru ani.

Mircea Geoană, clasat pe locul al doilea, invocă, pentru a rămîne pe scaunul de preşedinte al Senatului, cele cinci milioane de voturi luate.

Fără a-şi da seama că, la scurt timp după un scrutin precum cel prezidenţial, singurele voturi care contează sunt cele ale clasatului pe locul întîi.

Voturile celor situaţi pe locurile următoare, oricît de multe ar fi la număr, pot servi cel mult autorilor de statistici.

În nici un caz celor care le-au obţinut. Se vorbeşte mai puţin, dacă nu chiar deloc, de o altă vedetă a campaniei prezidenţiale.

E vorba de Robert Turcescu, jurnalistul care a moderat confruntarea TV din al doilea tur, crucială pentru rezultatul scrutinului.

Transmisă de şase posturi TV, confruntarea din 3 decembrie 2009 a fost urmărită, potrivit datelor de audienţă, de 4,9 milioane de români.

4,9 milioane de români au putut constata astfel excelenta prestaţie a lui Robert Turcescu.

La vremea respectivă, am declarat că mi-ar fi fost frică să moderez o asemenea confruntare.

Pentru a nu lăsa o clipă impresia de partizanat în favoarea unuia dintre cei doi candidaţi, pentru a nu-ţi ieşi din fire la încercările combatanţilor de a deraia, îţi trebuie, ca moderator, nu numai nervi de oţel, dar şi tăria de a fi obiectiv, egal depărtat de toate forţele politice angajate pe viaţă şi pe moarte în bătălia electorală.

Robert Turcescu a dovedit din plin că are aceste note definitorii ale unui jurnalist de televiziune.

Purtarea sa excelentă a fost remarcată nu numai de telespectatorii împărţiţi în tabere, dar şi de colegii săi de breaslă, mulţi dintre ei chibiţi ai fiecăruia dintre cei doi candidaţi.

Puţini au remarcat însă o altă performanţă a lui Robert Turcescu.

Deşi angajat al Trustului Realitatea TV, Robert Turcescu a reuşit să se păstreze obiectiv de-a lungul unei campanii care a compromis trei sferturi din jurnaliştii români, deveniţi simple trompete de cazarmă ale mogulilor.

Realitatea FM, postul de radio condus de Robert Turcescu, s-a numărat printre puţinele instituţii media care a respectat condiţia de obiectivitate gazetărească.

Mi-am amintit de toate aceste lucruri în ultimul timp, cînd s-au avansat, pentru conducerea TVR, fel de fel de nume.

PD-L şi Traian Băsescu par a socoti că la conducerea TVR trebuie să vină cineva care şi-a dovedit în campanie loialitatea faţă de partid şi de candidatul său.

Se întrevede astfel desemnarea pentru a-l înlocui pe Alexandru Sasu al PSD  a unui personaj care s-ar vrea un fel de Alexandru Sasu al PD-L.

După opinia mea, e o prostie. Pentru conducerea TVR trebuie să fie desemnat Robert Turcescu.

Pentru că Robert Turcescu a dovedit că ştie să fie un profesionist în condiţiile infernale ale campaniei pentru prezidenţiale.