Indolenţa cu care au tratat autorităţile române solicitările de restituire a proprietăţilor confiscate de regimul comunist este taxată „pe bandă rulantă" de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Instanţa de la Strasbourg a condamnat România la plata unor daune totalizând 15 milioane de euro, iar numărul deciziilor creşte de la lună la lună. Aceste dosare sunt un uriaş motiv de nemulţumire chiar la nivel european, România a fost ameninţată mai voalat, mai printre dinţi, cu excluderea din Consiliul Europei.

Pe acest fundal a apărut ceea ce vom numi precedentul „Ilie împotriva Primăriei Municipiului Bucureşti". Pe înţelesul nostru al tuturor, precedentul se traduce prin naşterea unei căi de obligare a primăriilor la plata unor despăgubiri în bani, la valoarea reală a imobilelor. Varianta despăgubirilor prin Fondul Proprietatea este scoasă din discuţii, managementul defectuos al acestuia de-a lungul ultimilor ani fiind una din explicaţiile pentru care această soluţie nu este una aplicabilă. În felul acesta, primăriile vor plăti din greu nepăsarea cu care i-au tratat pe proprietari ani lungi.

Moştenirea Oprescu

Ironic, primarul Sorin Oprescu a primit lovitura de graţie chiar într-un dosar privind moştenirea unei familii cu acelaşi nume, Oprescu. Petrişor Nicuşor Ilie este unul dintre cei doi urmaşi ai Elenei Ilie, care au moştenit un imobil ridicat în strada Moeciu, din sectorul 1, în 1922, de către Neculae I. Oprescu. Tribunalul Bucureşti a recunoscut pretenţiile în valoare de aproape 1 milion de euro ale moştenitorilor, iar primăria a făcut apel. Decizia Curţii de Apel Bucureşti a dus însă la naşterea unui precedent cu un impact uriaş.

Respectiv, moştenitorii au arătat că nu vor accepta despăgubirea prin acţiuni ale Fondului Proprietatea, această formă de despăgubire fiind pusă la îndoială chiar de către CEDO prin mai multe decizii. Statul român a înfiinţat Proprietatea cu scopul de a-i despăgubi pe cei deposedaţi abuziv de drepturile lor prin acţiuni la acest fond. Care Fond a rămas doar o... formă fără fond, nici la cinci ani de la apariţia sa nefiind încă o structură funcţională. Proprietatea nu este nici acum înregistrat la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), şi nici listat la Bursă, astfel încât acţiunile sale să poată fi valorificate la o valoare cunoscută şi acceptată. Prin urmare, singurele forme de despăgubire care pot fi acceptate de instanţe sunt fie în natură - prin restituirea imobilelor, fie financiar.

Factura: miliarde de euro

Curtea de Apel Bucureşti, argumentând pe baza deciziilor CEDO anterioare, a constatat şi a decis printr-o hotărâre definitivă că cei doi moştenitori Ilie trebuie să fie despăgubiţi financiar de către Primărie. În conformitate cu articolul 20 din Constituţie un judecător român este obligat să aplice cu prioritate normele comunitare atunci când observă neconcordanţe cu normele interne. Judecătorii CAB au aplicat legislaţia şi au tras linie. „Proprie tarii care au fost despăgubiţi cu acţiuni la acest organism de plasament colectiv (Fondul Proprietatea - n.r.) nu pot intra în posesia banilor decât prin vânzarea acţiunilor pe piaţa neagră, primind un preţ mult sub valoarea lor reală", au reţinut judecătorii în motivarea deciziei.

Fondul proprietatea este o loterie

„În loc să fi ales calea emiterii de obligaţiuni pentru despăgubirea proprietarilor, guvernanţii noştri au ales organizarea acestei loterii care este Fondul Proprietatea, dar aceasta nu poate fi considerată o formă echitabilă de despăgubire", arată avocatul Gheorghe Piperea, cel care a obţinut această victorie în numele clientului său. Piperea spune că el personal are câteva zeci de cazuri similare care se află pe rolul instanţelor. Avocatul apreciază însă că numărul potenţialilor beneficiari ai acestui precedent se ridică la câteva zeci de mii de români. Piperea mai afirmă că România, prin instituţiile ei, va fi obligată la plata unor despăgubiri de peste 5 miliarde de euro. El crede chiar că toţi cei care au acceptat până acum acţiuni la Proprietatea şi apoi au fost nevoiţi să le vândă la 20 la sută din preţul lor, obţinând deci nişte sume mult mai mici decât valorile la care aveau dreptul, ar putea să se îndrepte în instanţe împotriva autorităţilor pentru a obţine diferenţele de bani. Toţi aceştia au fost victimele ineficienţei şi delăsării instituţiilor române.

Ameninţaţi cu executarea