Cererea de credite - mult mai redusă

Q Magazine: Date fiind condiţiile actuale din piaţă, cât interes există din partea persoanelor fizice şi juridice să ia un credit în această perioadă?

Mihai Bogza: Cererea de credite noi este mult redusă faţă de perioada anterioară crizei. Companiile şi-au văzut cifra de afaceri mult redusă datorită diminuării cererii şi au mai puţină nevoie de credite noi pentru capital circulant - de fapt, unele rambursează chiar liniile de credit în sold - iar investiţiile sunt considerate riscante fără o perspectivă clară asupra pieţei. La rândul lor, persoanele fizice se confruntă cu incertitudini privind locurile de muncă, şi ca atare nu se angajează cu uşurinţă să ia credite pe care riscă să nu le mai poată rambursa.

Q: Ce ne puteţi spune despre disponibilitatea băncilor de a acorda credite în condiţiile de incertitudine din piaţă?

M.B.: „Meseria" băncilor e să acorde credite, aşa cum meseria jurnaliştilor este să scrie. Ca atare, băncile îşi menţin disponibilitatea de a acorda credite şi în această perioadă - cel puţin acesta este cazul Bancpost. Desigur însă, condiţiile de acordare sunt mai restrictive datorită crizei, urmărind să protejeze nu numai banca, ci şi clientul, iar preţul ţine seama de riscul de credit mult sporit în contextul recesiunii.

Creditele ipotecare sunt cele mai căutate

Q: Ce credite se mai pot lua în această perioadă de criză?

M.B.: Creditele pentru persoane fizice pentru care există încă o anumită cerere sunt cele ipotecare. Dintre companii, sunt în continuare interesate de credite acelea care în pofida crizei au reuşit totuşi să-şi sporească volumul de vânzări.

Q: Cum se poate reeşalona un credit al unei persoane care nu mai are bani să-l plătească?

M.B.: Nu există o soluţie universală. Când un client se află în dificultate, primul lucru pe care ar trebui să îl facă ar fi să vină la bancă. Consultantul bancar va încerca să îi ofere soluţia cea mai potrivită în funcţie de condiţiile concrete.

Băncile, în interesul deponenţilor, nu îşi permit să nu recupereze creditele

Q: De ce nu găsesc băncile soluţii pentru a-şi proteja clienţii în dificultate, care au restanţe la rate?

M.B.: Băncile au două categorii mari de clienţi, cei cu depozite şi cei cu credite, credite care se acordă utilizând fondurile din depozite. Prima obligaţie pe care o au băncile este să îşi protejeze deponenţii. Ca atare, dacă întrebarea dvs. s-ar traduce prin „de ce băncile pretind clienţilor să-şi ramburseze creditele", atunci răspunsul este evident: pentru că ele însele datorează bani deponenţilor şi trebuie să recupereze creditele acordate pentru a putea rambursa depozitele. Aşa cum spuneam mai sus, băncile sunt conştiente de dificultăţile prin care trec unii clienţi şi încearcă să găsească soluţii pentru aceştia, dar repet, în interesul deponenţilor nu îşi pot permite să nu recupereze creditele acordate.

Q: În ce măsură merită să te refinanţezi de la o bancă la alta?

M.B.: O refinanţare are sens doar dacă costurile aferente acesteia până la momentul ultimei scadenţe a creditului (subliniez acest lucru) sunt mai mici decât costurile creditului existent. Spun acest lucru pentru că, pe de o parte, refinanţările au un cost - de exemplu, costul cu reevaluarea garanţiei, cu modificarea ipotecii etc. - iar pe de altă parte unele bănci pot oferi prin refinanţare avantaje cu caracter temporar, care dispar după un interval de timp.

Numărul restanţierilor va continua să crească

Q: Credeţi că în viitor numărul restanţierilor va creşte? Creditele luate anterior la dobânzi foarte mari în condiţiile în care rata dobânzii în prezent a scăzut - cum poate cineva să se descurce în această situaţie, ţinând cont de faptul că şi garanţia s-a depreciat între timp? (nu mai are alte garanţii)

M.B.: Numărul restanţierilor va continua să crească probabil atâta vreme cât situaţia economiei nu se redresează, indiferent de facilităţile pe care băncile sunt dispuse - şi sunt - să le acorde clienţilor sau de modificarea valorii garanţiilor.

Băncile oferă credite, nu donaţii!

Q: Ce e mai avantajos pentru bancheri în această situaţie de criză - să își ajute clienţii să o depăşească prin acordarea unei perioade de graţie (fără dobânzi şi penalităţi) sau să execute imobilele ipotecate la o valoare mult mai mică decât creditul acordat?

M.B.: E nevoie de doi pentru un tango. Cred că acolo unde există o disponibilitate reală din partea clientului de a colabora cu banca, aceasta din urmă va arăta la rândul ei înţelegere, nu nelimitată însă. Dacă însă, această disponibilitate lipseşte, banca nu are altă soluţie decât să treacă la executare, pentru că nu îşi poate permite să creeze clienţilor săi percepţia că le-a acordat donaţii, şi nu credite - cine şi-ar mai rambursa sumele datorate într-un astfel de caz? Şi credeţi-mă, am constatat din practică faptul că atunci când se ajunge la executare unii clienţi devin mult mai cooperanţi.

Q: Care sunt paşii prin care trebuie să treacă un client cu restanţe până la executarea silită a imobilului ipotecat?

M.B.: Cred că e mai bine pentru un client să facă tot posibilul să nu ajungă să treacă prin toate aceste etape... Până la urmă, e în interesul lui.

BNR va continua să ţină inflaţia sub control

Q: Ce credeţi că va face BNR în perioada următoare din punct de vedere al politicii monetare?

M.B.: Ceea ce a făcut şi până acum: va urmări evoluţia situaţiei şi va încerca să adopte acele decizii care să favorizeze atingerea obiectivelor privind ţinerea sub control a inflaţiei şi apărarea stabilităţii financiare.

„România nu a avut până acum o criză financiară"

Q: Ce măsuri credeţi că ar putea fi luate pentru a se limita efectele crizei financiare?

M.B.: Cred că este un lucru remarcabil că în România nu am avut până acum o criză financiară şi sper că nu vom avea nici în continuare. Dacă întrebarea dvs. se referă la criza pe plan internaţional, aici ar fi prea multe de discutat...

Q: Ce sectoare pot fi stimulate pentru a asista la revenirea economiei româneşti?

M.B.: Nu aş putea răspunde la această întrebare, dar consider că o condiţie esenţială pentru reluarea creşterii economice o constituie menţinerea României în parametrii programului economic convenit cu FMI, ceea ce ar garanta stabilitatea la nivel macro. Fără stabilitate macro-economică, nicio creştere nu ar fi sustenabilă.

Q: Care este costul sistemului bancar plătit până în prezent, pe vremuri de criză?

M.B.: Nu am date la nivel de sistem bancar. În ce ne priveşte pe noi am încercat să nu lăsăm doar în seama clienţilor întregul cost al crizei. Nu numai că am oferit soluţii de restructurare debitorilor noştri, dar am suportat o mare parte din costul asociat riscului de credit. Evident, din acest motiv am implementat noi înşine un program ferm de reducere a propriilor costuri, atât a celor cu personalul, cât şi a celor materiale.

Q: Băncile sunt „acuzate" că nu acordă credite populaţiei şi nici companiilor şi preferă titlurile de stat , cu risc zero, cum comentaţi acest aspect?

M.B.: Cine vorbeşte de risc zero asociat titlurilor de stat ar trebui să citească presa de specialitate, care abundă de predicţii sumbre privind posibila încetare de plată a unor state - şi nu mă refer aici doar la România. Băncile au creditat pur şi simplu acolo unde a fost cerere.

Q: Ce este de preferat astăzi: o inflaţie crescută şi creştere economică sau inflaţie mică şi recesiune prelungită?

M.B.: Mărturisesc că eu aş prefera şi o inflaţie mică, şi creştere economică, dacă se poate rapidă, fiindcă ţara noastră încă are de recuperat decalaje importante...

Supraimpozitarea  băncilor ar duce la scumpirea creditelor

Q: Cum comentaţi o posibilă suprataxare a băncilor pentru ca statul să obţină mai mulţi bani la buget în vederea acoperirii deficitului bugetar?

M.B.: Măsura la care va referiţi este discutată în principal în acele state unde sectorul bancar a primit ajutoare substanţiale din partea statului şi este normal să le returneze. În România acest lucru nu s-a întâmplat, iar o taxare suplimentară a băncilor nu ar face decât să scumpească creditele - credeţi că mulţi clienţi de-ai băncilor s-ar bucura?

Q: Cum priveşte banca şi grupul financiar din care faceţi parte ce se întâmplă în România, în plan economic şi politic ?

M.B.: Suntem parte a economiei româneşti, cu bunele şi relele ei, cu provocările şi oportunităţile ei. O parte din evoluţii pot să ne nemulţumească, dar până la urmă aceasta este situaţia şi trebuie să ne adaptăm.

Q: Cum vi se pare decizia Ministerului de Finanţe de a impozita dobânzile la depozite?