Am fost duminica seara sa vad si eu, in sfarsit, laudatul film "Avatar". In cercul meu il vazusera aproape toti apropiatii. Pana si Sandra mi-a spus: "E de vazut!". M-a motivat in plus efectul mortal, la propriu, pe care am tot citit ca-l are acest film asupra unor adolescenti care, dupa ce-l vad, se sinucid. Cu asa o reclama nu stiu cum de-am rezistat pana duminica?!
Credeti-ma, cu toata rabdarea pe care mi-am invocat-o mie insami, mai mult de jumatate de ora n-am rezistat. Da, la 3D l-am vazut, dar nici macar asta n-a fost un argument pentru a putea ramane pana la sfarsit. Sigur ca am apreciat efectele, vegetatia, peisajele, intr-un fel si ideea, insa, Dumnezeu sa ma ierte, e un fel de joc animat pe calculator pentru oameni mari.
Nu, e gresit sa pui eticheta "filmului american"… pentru ca tot "americane" sunt si Pearl Harbour, sau A Beautiful Mind, sau Schindler List, sau Elisabeth, sau The Bridges of the Madison County… filme superbe, ravasitoare, emotionante, pe care le-am vazut si revazut de cateva ori. Desigur ca filmul european va pune accentul mai mult pe spiritualitatea secreta a fiecarei personalitati, pe introspectia sufletului, pe umanismul care situeaza omul in cautarea adevarului de sine si al altora inainte de orice, in timp ce filmul american este o industrie dezvoltata, guvernata de ingredientele succesului de casa.
Doar ca… dupa ce-am vazut, auzit sau citit despre isteria produsa de "Avatar", am inceput sa ma intreb tot mai des spre ce se-ndreapta oare omenirea noastra?
Un prieten imi spunea dimineata, la cafea, ca virtualul va deveni o a doua noastra natura, ca vom deveni dependenti de calculator, adica de mijlocul prin care vom avea acces la o "alta viata" pe care ne-o dorim, dar pe care nu avem nici capabilitatile, nici imprejurarile favorabile pentru a o trai… Vom uita sa mancam, sa bem, vom "iubi" prin calculator (altfel, cred ca fiecare dintre noi s-a indragostit macar o data in viata de cineva sau ceva intalnit in virtual!), vom munci, ne vom plati facturile, vom juca la cazino, ne vom uita la filme, vom citi ziarele… vom face aproape totul pe calculator. Ne vom robotiza sau, si mai grav, vom deveni oameni in stare de leguma.
Cred ca in aceasta lume care ni se deschide in perspectiva, tot ceea ce ne mai poate salva sufletele este credinta in Dumnezeu si iubirea reala pentru o mama, pentru un barbat, pentru o prietena, pentru un copil. Si durerile. Citeam adineaori un dialog intre Tonitza si Luchian. Primul il viziteaza pe cel de-al doilea bolnav. Luchian ii spune lui Tonitza: "Vezi tu, de durerile mari sufletul se subtilizeaza, se purifica…". In rest, vorba sloganului din telefonia mobila, viitorul suna… rau!
Da, numai ca e A Beautiful Mind, nu Minde, asa cum e scris aici.
Avatar este un film bun. E un film care in primul rand trebuie vazut pentru a realiza cat de mult a evoluat tehnologia, Povestea in sine este una destul de simpla. Ai spus ca ai reusit sa stai numai jumatate de ora. Totul tine de cat de “open minded” esti, si cum poti percepe si intelege diferite tipuri de creatii cinematografice. In timp ce toate celelalte filme pe care le-ai mentionat prezinta intr-un fel sau altul povesti reale, Avatar este la polul opus.
Pana vom ajunge la stadiul de a iubi virtual, va mai trece desul de mult timp. SUntem in era evolutiei tehnologice, iar filmul in sine merita vazut mai mult pentru acest motiv. Un lucru pe care ar fi trebut sa il faci ar fi fost cel de a comenta cu adevarat detaliile tehnologice care au fost folosite pentru a crea aceasta lume virtuala. Ar ajuta multi oameni (acel public destept caruia i te adresezi) sa inteleaga mai multe decat un simplu comentariu de tipul ” joc animat pentru oameni mari”
Inca un lucru, culoarea aleasa pentru literele din spatiul dedicat comentariilor este incredibil de prost aleasa.
Draga “Numele si prenumele meu”, iti multumesc pentru ca mi-ai atras atentia… am scris repede si am mai facut si alte greseli pe care vad ca nu le-ai sesizat. La a doua lectura le-am sesizat eu si le-am corectat.
In privinta efectelor, iarta-ma, dar nu sunt atat de experta incat s ale apreciez, evaluez, critic. Ma abtin, emitand doar o opinie de profan consumator de filme, nu critic autentic, cu o filmografie la activ, cu neologisme memorate, cu studii citite smd… Eu scriu ce ma misca si ma impresioneaza pe mine. Si nici nu prea-mi place sa dau copy paste ca sa vada publicul meu “destept” ce instruita sunt eu in ale tehnologiei de film. Ce sa fac ? Am si eu limitele mele.
Am transmis IT ului plangerea ta… se remediaza. Multumesc.
Ai dreptate, in fond este blogul tau. Si intr-adevar ar trebui sa exprimi numai ceea ce simti.. Insa rolul unui cititor precum mine nu este sa observ erorile extra pe care le-ai facut (si corectat dupa o citire mai atenta), ci sa iti critic sau sa iti apreciez ideile. Rolul nostru nu este sa iti vanam greselile sau parerile, ok?
Dispute pe subiectele pe care le postezi vor exista intotdeuna, pentru ca este un pic imposibil sa traiesti intr-o lume in care toata lumea apreciaza ceea ce scrii.
Nici eu nu sunt critic de film, ci sunt doar un spectator obisnuit, care priveste, gandeste, simte, rejcteaza ceea ce este ieftin, si apreciaza ceea ce este cat de cat interesant. Sau diferit (din nou, ma refer la detaliile tehnice ale filmului pe care l-ai comentat, nu la povestea in sine)..
Limitarile pe care (nervos) le spui ca le ai sunt comune noua tuturor, insa ia-o mai usurel.. Intr-adevar, aceste spaime existentiale nu prea au fond..
Deci, Floriana, numele meu este Sonia. Incantata de cunostinta, pana aici totul decurge fara “spini ” din ambele directii..
Ce-i drept, e drept: Avatar este lipsit de continut, un cocktail imitacios cu iz de plastic.Iti lasa timp si spatii de gandire, fiind dealtfel cuminte ca o fata de manastire.Ca mai toate filmele din ultimii ani e plin de clisee americane (mai ales la nivel de joc actoricesc) si nu lasa nici o senzatie daca ai rabdarea si nervii de a-l privi pana la sfarsit.
Viziunea Florianei nu este asadar, superficiala iar comentariul ei nu este abrupt, cu exhaustiv si pertinent asupra unui produs ce se vrea bun si are impact asupra gloatei.
Filmul este ce-i drept o tampenie cu pretentii dar felul in care il comentezi tu il face sa nu para chiar asa de rau. La modul absolut filmul este o capodopera ce pacatuieste insa prin pretentiile nejustificate de originalitate (strecurate subversiv in pelicula nu doar in declaratii). Daca revenim din absolut in relativitatea momentului putem fi de acord ca noutatea adusa de film, in orice directie am privi, adica ceea ce conteaza la capitolul creatie, este extrem de subtire, dar la urma urmei cand privim un film nu apreciem doar ceea ce a adaugat regizorul si echipa ci rezultatul in ansamblu la care desigur au contribuit si Chaplin si Tarkovsky si chiar Nae Caramfil. Comentariul tau mi se pare asadar superficial ca si modul abrupt in care aluneci de la consideratiile asupra unui film, sa-i zicem controversat si spaimele existentiale nejustificate legate de utilizarea unei unelte oarecare precum calculatorul. Asemenea frisoane existentiale, la fel de superficiale trebuie sa le fi exprimat stramoasele tale atunci cand s-a generalizat televiziunea. Sper ca nu te vei supara pe mine pentru sinceritatea mesajului. Nu am intentionat in nici un fel sa fac vreo generalizare dincolo de comentariul pe care l-ai facut despre Avatar in ceea ce te priveste. Daca stau sa ma gandesc bine pot spune doar bazandu-ma pe continutul blogroll-ului ca esti o persoana serioasa, matura si respectabla. Mult succes. Aaa… Si sa stii ca nu ma supar daca nu-mi aprobi mesajul.
Avatar este un film ce merita vazut.Si inteles. Si scos din contextul cinematografiei de pana acum.Este altceva. Nu vreau sa zabovesc pe aspectele tehnice,dar cred ca James Cameron este de respectat pentru iubirea lui fata de detaliu, de faptul ca asteptat ca tehnologia sa ii transforme visele in realitate.Este un vizionar.Actorii au interpretat tot filmul,absolut toate scenele,mimica lor fiind transpusa prin intermediul calculatorului, personajelor de fictiune.Aparte peisajele paradisiace si muzica ce iti patrundea pana in plasele, pe mine m-au impresionat simbolurile acestui film.Legatura ancestrala cu stramosii, legatura om-natura,divinitatea,ruga,energiile si sufletele pure.Exista scena unei rugaciuni in masa, care mi-a zbarlit pielea pe mine si exista scena distrugerii simbolului acelei civilizatii la care am plans, atat de puternic m-a impactat. Si asta pentru ca regasim in societate aceasta tendinta de a distruge tot ce este mai frumos, mai pur si mai pretios in noi.Exista mirajul acelei lumi, in care toti sunt in armonie cu natura, cu divinitatea si cu strabunii lor, carora asa cum spunea un personaj din film ” ce am putea noi, oamenii sa le oferim”…..cand ei au totul , as continua eu. Floriana, cred ca ar fi trebuit sa ii acorzi un pic de rabdare acestui film care,asemeni unui copil se naste ,se dezvolta si iti ofera repere pentru suflet.Macar pentru coloana sonora superba,pentru imaginile pe care ai impresia ca uneori au facut parte din visele tale,pentru mesajul divin al filmului….mai acorda-i o sansa.Te imbratisez in gand
Adriana, cred ca ai dreptate… as vrea sa-i mai dau o sansa, dar eu nu ma intorc nici macar la barbatul pe care l-am parasit si care ma iubeste inca…dar la un film !!! Poate, avand in vedere ca dupa trei ore sunt din nou a mea… sa aiba mai mult succes…filmul, nu omul !
Esti a ta oricand si oriunde!
Comentariul de mai sus, semnat Adriana , nu imi apartine. Semnez cu numele intreg.Am simtit nevoia unei clarificari, pentru a evita confuziile,Multumesc
vai, nu are nicio legatura intoarcerea la barbatul iubit cu “intoarcerea din drum ” a unei idei preconcepute. LASA in pace viata personala , nu isi are locul in discutie
Adriana, glumeam ! Ti-am raspuns zambind !!!!
Iiubita, insa lasa in urma ce e de lasat in urma, nu te mai gandi la ceea ce a fost.. Traieste in prezent, trecutul este numai al tau nu trebuie sa il stie o lume intreaga.
Combini lucurile frumos, si imi place cum scrii, esti o femeie inteligenta.. Insa de data asta te-ai pripit.. Dintr-un punct de vedere.
Nu oricine poate avea cel putin doua puncte de vedere fata de acelasi lucru…
Am din ce in ce mai mult impresia ca sunt ultimul om care nu a vazut filmul Avatar
Dupa ce ai scris aici e clar ca nu il voi vedea nici in 3D nici 6, 8 sau cine stie cat… Iar despre tendinta oamenilor de a-si muta viata in plan virtual prea putin ma intereseaza cu toate ca sunt de acord cu faptul ca spre asta ne indreptam. Atat timp cat mai exista destui oameni ca tine si ca mine care prefera sa vorbeasca fata in fata si nu pe mess, eu cred ca voi mai avea cu cine iesii in parc si peste 50 ani.
Eu nu ma erijez in comentator al “Avatar”-ului pentru ca nu l-am vazut. Si drept sa spun nici macar nu ma tenteaza. Nu m-a impresionat nici reclama, nici parerile criticilor, expertilor, spectatorilor, nici cele 9 nominalizari la Oscar. Si eu, ca si dumneavoastra raman la filmele clasice. Cel mai recent film pe care l-am vazut a fost “This is it” de la care am iesit cu lacrimi in ochi. M-a tulburat personalitatea coplesitoare a artistului si omului Michael Jackson desi nu am fost niciodata un fan. Cred ca l-am cunoscut cu adevarat de abia dupa acest film. Si cred ca merita o nominalizare la Oscar. Mi-a placut mult cum i-ati raspuns Soniei. A fost agresiva in mod nejustificat. Va imbratisez cu toate dragostea ramasa neschimbata de atatia ani.
Nici mie nu mi-a plăcut Avatar…ideea filmului mi s-a părut banală, eterna luptă între conquistadori ÅŸi indigeni, intriga având întotdeaua preÅ£ul unei resurse…eu una am depăşit stadiul în care cataloghez un fim drept memorabil prin prisma efectelor speciale …în aceeaÅŸi categorie aÅŸ include ÅŸi 2012.
Am insistat să văd Avatarul după ce în Q magazine am citit o cronică bună…dar deee SUBIECTIVISMUL asta.
Of, of, of, ce frumos ar fi sa sa nu mai criticam si sa dam sfaturi… ci doar sa acceptam ca noi oamenii suntem atat de diferiti. Rezonam la lucruri diferite si ne regasim in locuri diferite. Pur si simplu! Floriana, nici pt mine Avatar nu merita timpul in schimb din tot articolul tau am retinut replica lui Luchian.. Magnifica!!Exista si o sursa? Te pup.
Floriana, bine te-am regasit… Nu esti singura care nu a rezistat sa vada tot filmul! Nici eu nu am fost incantata de “Avatar”. Deloc. Cu atat mai mult, cu cat cred ca succesul filmului in orice Box Office este strans legat de campania de promovare bine ticluita. Insa, ceea ce mie mi se pare ingrijorator, e faptul ca intalnim persoane care sunt profund zguduite de faptul ca indraznim sa avem o alta opinie, ca iesim din multimea celor care ridica in slavi acest gen de film.
Nici eu nu sunt un expert sau fan tehnologie (zicea si Tutea ca pe masura ce suntem mai evoluati tehnologic, suntem mai departe de esenta reala a vietii, de sfintenie), si nici filmele SF nu ma pasioneaza. Insa ce m-a miscat la Avatar sunt 2 lucruri: legatura puternica cu radacinile (stam pe genunchii lor pana la urma, nu? avem cu totii o armata in spate si e minunat sa ne dam seama o secunda macar si sa ne bucuram ca .. suntem) si apoi tendinta omului de a distruge orice noua civilizatie gasita pentru propriile foloase (din pacate de-a lungul istoriei a confirmat tendinta asta in practica de destule ori)…. si atunci gena buna a “oamenilor creati”, care respectau toate fiintele vii si traiau in echilibru, chiar si ca utopie, te face un minut macar sa… vrei sa fii mai bun.
ma intreb cati din cei ce te citesc te si inteleg…!
Buna intrebare !!!
pot spune ca esti geniala?cred ca esti singura care a inteles esenta filmului.
oi, nici chiar asa.. geniala..
Nu exista posibilitatea de a intelege si de a avea totusi o alta opinie? Intreb…. pentru ca poate nu exista un “raspuns” general valabil ca la ecuatia “1+1= 2″. …..ce imparte pe cei care scriu aici in genii si…puteti dvs completa atributul pentru cei care nu au capacitatea de a intelege.
Floriana,eu cred ca nu exista nici un risc daca traim si in virtual si in realitate,iar inalta tehnologie ne ajuta sa descoperim si sa asimilam repede cunostinte care altadata le gaseam doar in biblioteci. Cred ca este foarte important sa nu ne desprindem in nici-un fel de natura ,pentru care trebuie sa intreprindem orice pentru a o apara ca pe propria noastra fiinta.Restul,ca si filmul ,de altfel,ramane doar spectacol cu efecte de lumini si sunete! Si totusi, sunt si unii care mai inteleg, din cand in cand, ceeace scrii,dar se manifesta mai rezervat!
Se pare ca subiectul acesta a starnit surpinzator de multe discutii. Am o remarca de facut: este blogul Florianei. Acest site poarta denumirea de blog, si din motivul conform caruia Floriana are dreptul sa posteze propriile ganduri si sa exprime liber pareri pro sau contra fata de subiecte alese de ea.
Floriana, filmul nu a fost bun.. insa afost interesant, mai ales datorita efectelor speciale inovatoare. Nimeni pana la James Cameron nu a mai incercat sa aplice o asemenea tehnologie pentru a crea niste personaje virtuale. merita incercat din nou mai mult din acest motiv. Grafica este deosebita, iar coloana sonora este si ea demna de remarcat. Poate reusesti sa “iti calci “pe principii si sa ii mai dai o sansa. Aceste tipuri de controverse se nasc tot timpul pe seama ideilor noi, care nu au mai fost puse in practica. Cat priveste sirul infinit de comentarii referitoare la viata ta personala, crede-ma au fost atat de multe asemenea discutii, incat nu ar mai trebuie sa te afecteze. Te imbratisez cu drag
Floriana, poate daca il privesti pana la capat surprinzi lucruri care sa iti schimbe cu un grad opinia despre film.
Iarasi ma vad nevoit sa va dau dreptate: Avatar, dincolo de performatele “tehnologige” ramane un film nesemnificativ, de dat uitarii. Desi John Nash, personajul din A Beatiful Mind, a adus o contributie semnificativa in profesia mea, filmul ramane doar un bun film “american”. Insa The Bridges of Madison County si An American Beauty sunt filme bune, americane sau nu. (Sau doar rezoneaza cu frustrarile unui “middle age man”:-) )
Si daca e sa divagam pe tema “filme, fete sau baieti”, Fight Club mi s-a parut mult mai “indraznet”. Pe deasupra, a demostrat ca si actorii “frumusei” pot avea cu adevarat talent.
am trimis un mesaj mai devreme care incepe cu ” Floriana, ce ai starnit aici….”, dar am uitat sa trec numele si email-ul.O fac acum si scuze pentru omisiune.
Eu cred ca ar trebui privit mai relaxat Avatar. E o fantezie, o dovada ca imaginatia mintii umane nu are limite, e un Jules Verne modern, un basm…Si pe vremuri se scriau basme, pentru ca nu era tehnologia de azi. Mintea umana creeaza, viseaza, isi imagineaza ce nu poate gasi sau crea (deocamdata) in realitate. Asa e si Matrix, si Stapanul Inelelor, si Razboiul Stelelor si restul. Filme unde te duci sa te relaxezi si sa te lasi impresionat de efecte. Iar calculatorul inca nu a acaparat viata sociala a omului si nici nu cred ca o s-o faca. Pe Valea Prahovei numarul turistilor e egal cu numarul brazilor, pub-urile sunt pline, discotecile la fel, terasele vara la fel, la mare e full, pe sosele la fel. Ca mai sunt inadaptati sau introvertiti sau neintelesi e altceva. Mereu au fost si mereu vor fi. Sigur asa cum nu toti apreciaza o simfonie sau un Shakespeare sau un Tonita tot asa nu toti trebuie sa aprecieze un Avatar. De gustibus…
te-ai gindit vreodata sa scri un scenariu de film?sint convins ca da.atunci de ce mama naibii nu o faci?ce-ti trebuie sa te scoata din amorteala?ce e nevoie sa se intimple pentru a spune apoi ,gata,ma apuc sa scriu.avind in vedere valorile la care te raportezi,modul in care le traiesti(intens) si usurinta cu care te exprimi cred ca ar fi un scenariu superb.daca vrei,te ajut.sau ajuta-ma tu pe mine sa scriu unul,trebuie sa faci ceva.ai si talentul dar si dorinta de a face asta.atunci de ce nu o faci?ti-e frica?de cine ?de toate nonvalorile astea cu pretentii de repere morale ,culturale sau civice?vrei sa ajungi ca ei?banala?cred ca-i ce urasti mai mult pe lume.atunci?hai!curaj,esti mult mai mult decit crezi
Cristi, nu numai ca m-am gandit, dar un trust mi-a si propus sa scriu un scenariu, chiar dupa Jurnalele mele, urmand sa faca un serial dupa el. Nu m-am incumetat pentru ca nu am timp si-n plus, iti trebuie o stare. Pe mine ma epuizeaza facerea revistei … o fac aproape singura, sunt ubicua, impartita in o mie de locuri si ipostaze, de la distributie, la manager, de la PR la marketing, de la om care face interviuri , pana la corector smd. In plus, mai am si emisiunea de la Antena 3 pe care eu o pregatesc din timp, nu ma duc superficiala acolo. Si asa mi
se pare ca nu-mi sunt suficiente cateva zile . Eu nu fac documentare de pe google, ci ma vad cu oameni, culeg informatii care nu pot fi rostite la telefon, ma uit pe rapoarte interne ale unor institutii etc…
Mai raspund si la sute de mesaje zilnic, ma mai ocup si
de rezolvarea unor cazuri disperate ale unor copii bolnavi care trebuie sa stranga bani pentru a merge in strainatate la operatii, mai rezolv si alte probleme ale unor oameni care ma cunosc si care cred ca eu pot orice, oricand si de oriunde…
De doi ani ma chinui sa scot o carte si nu reusesc. Regret, dar nu sunt genul de om care sa faca o mie d elucruri bine. Poate am capacitatea asta , insa nu vreau sa devin sclava carierei sau a publicului. Vreau sa-mi las timp sa dorm, sa calatoresc, sa ma bucur de prietenele mele, sa stau la o cafea trei ore , sa citesc , sa ma plimb, sa ma uit pe geam si sa psihanalizez oamenii . In plus, stii care mai este “tristetea” ce ma guverneaza ? Nu mai am de demonstrat nimic nimanui !
nu m-am gindit nici o secunda ca te documentezi de pe “goagal”,cum la fel e absurd sa crezi ca hrebe spune la telefon tot ce are in cap.daca faci ceva pentru copiii cu probleme te felicit din tot sufletul.cit despre partea cu demonstratul…!trebuie sa-mi demonstrezi mie sau altuia ceva?nici vorba.trebuie sa-ti demonstrezi TIE.atit.daca faci ceva banuiesc ca asa vrei,asa simti,asa poti,asa sti.sint sigur ca esti nemultumita de multe ori,ca regreti ca nu ai facut ceva.tocmai de asta ti-am cerut sa scri un scenariu.in mesaj ti-am spus ca sint convins ca te-ai gindit la asta.astfel tristetea asta care te guverneaza se va transforma in iubirea care te va trai.te-ai gindit la asta?
Ma surprinzi si esti minunata. Cum gasesti atata energie pentru toate proiectele acestea? Cand mai dormi? Cand te bucuri de viata?
Daca nu mai ai nimic de demonstrat opreste-te.Inceteaza sa mai faci si sa mai obtii ceva. Doar fii. Si atunci vei face si vei avea fara nici o zbatere.Macar incearca. In ceea ce priveste “Avatar” eu cred ca mai presus de tehnologie si comercial e mesajul. Va fi diferit pentru fiecare.Cauta mesajul tau si poate il vei putea vedea a doua oara, fara sa ai senzatia ca te intorci la ceva.
Floriana, eu in locul tau n-as mai scrie decat atunci cand voi avea nepoti… daca tot zici ca nu ti-a mai ramas deocamdata nimic de demonstrat. Dar pana atunci m-as marita cu un tip destept, atat de destept incat sa aiba o casa in Monaco, avion privat, iacht, care sa fie atat de indragostit de mine incat sa nu sforaie la opereta, iar dimineata sa-mi aduca micul dejun si sa se joace cu copii nostri in gradina …
L-ai descris pe Elan. E liber de contract.
m-am plictisit.tu nu?mi-e mintea in repaus.fumezi?
Nu plictis se cheama la mine, ci oboseala ! Nu fumez si nu am fumat vreodata ! Urasc faptul ca multe din intalniri trebuie sa mi le fac in cafenele in care, dupa ce ies, din cauza fumatorilor, miros ca un tigan afumat in cort. Zilele trecute, innebunita de fumul dintr-o cafenea de aici, din Dorobanti, am sunat la Protectia consumatorului sa intreb cum e cu spatiul pentru fumatori si nefumatori in localurile publice. M-a “linistit” doamna de la capatul firului spunandu-mi ca intr-un spatiu mai mic de 100 mp, se pot declara fie de fumatori , fie de ne. Cel mai des o cert pe maica-mea.
In schimb… nu ma deranjeaza nici fumul, nici mirosul de trabuc. Cu vreo zece ani in urma foloseam un parfum facut din tabac. Vezi, sunt plina de contradictii !
Doro, ar fi cazul sa mai cobori din norisorii roz in care plutesti. Nu de alta dar ar fi pacat sa se piarda potentialul unei imaginatii atat de bogate
)
esti plina de contradictii,chiar foarte multe contradictii.preferi sa fie totul liniar?cred ca e lucrul ce-l urasti din tot sufletul;spuneai ca esti ubicua.contradictiile te definesc,te compun.probabil esti obosita.de ce nu incerci sa delegi o parte din atributiile tale altora?cred ca ai gasi inclusiv voluntari.banuiesc ca nu vrei,nu pentru ca nu ai avea cui ci pentru ca sti ca poti face fata singura.in plus,asta chiar te satisface enorm.concluzia?doar tie mai vrei sa-ti demonstrezi ceva.te felicit.sa nu uit,pe 11 februarie a abdicat cuza.desi nu e magazin istoric ma asteptam la o discutie cu un istoric,poate neagu djuvara,poate altul.nu-s dezamagit ,dar nici incintat
Nic, eu am descris un sentiment de liniste si siguranta evident chiar si pentru tine . Daca tu compari calitatea vietii pe o hartie de turnesol, e clar : pentru mine nu exista nuantele de gri ale norisorilor mediocritatii in care nu vreau sa traiesc numai de dragul unei vizibile modestii. Pot fi modesta si fara sa fiu saraca, precum am putut fi fericita si fara sa fiu bogata.
@ Doro
). Apropos, ce treaba are turnesolul?
Ha!!! Deci poti fi chiar mai ermetica in exprimare
Eu incercam doar sa o protejez pe Floriana de perspectiva de a nu mai scrie pentru ca a gasit un milionar cu yaht care sa-i serveasca micul dejun
In ca nu am vazut Avatar dar pare-se ca e un must! Chit ca e o prostie pe calculator, cum banuiesc ca e, daca nu l-ai vazut esti…outsider… Sa nu mai spun ca am auzit ca esti pus pe o lista de asteptare timp de doua saptamani pana sa-ti procuri bilet. Ce isterie! Referitor la ce spunea prietenul tau cu robotizarea, iti recomand filmul Surrogates cu Bruce Willis. E un film prost, demn de Zmeura de Aur dar chiar pune problema asta de care spune prietenul tau. Numai bine!
nu cred ca stiai asta poate te ajuta.la mine a avut efect. http://www.wall-street.ro/articol/Management/23754/Regula-lui-Pareto-te-ajuta-sa-devii-mai-eficient.html
weekend placut.numai bine
Multumesc. O sa fie… dupa emisiunea de maine seara…ii duc pe ai mei la Viena. Cadou pentru ziua mamei mele…
DRAGA FLORIANA …..CE ZICI DE POEZIA CONTRASTE VIRGIL CARIANOPOL ?
Zic ca este extrem de adevarata si de un realism tragic. Principiul meu in viata este, am mai scris sau spus:”Nimic nu e cum pare!”. Am intalnit multe contraste de acest gen de-a lungul existentei mele si chiar una dintre intalnirile la care imi propusesem sa-l “distrug” pe interlocutorul meu, am sfarsit prin a trai o poveste de dragoste sublima. Hai sa le impartasim si celorlalti versurile!
Contraste/Virgil Carianopol
Sunt bucurii care-ntristeaza,
Sunt întristari ce fericesc,
Sunt zile fara de lumina
Si nopti adânci ce stralucesc.
Sunt adevaruri ce doboara
Si sunt minciuni care ridica,
Sunt împarati, atotputernici
Ce însa tremura de frica.
Sunt vieti ce-au stralucit în viata,
Dar când s-au stins parca n-au fost,
Palate care nu pot tine
Cât o cocioaba adapost.
Sunt oameni albi pe dinafara,
Dar negri în adâncul lor
Si negri în afara, negri,
Da-n ei de-un alb stralucitor.
Sunt dulciuri ce-amarasc ca fierea,
Dar si amaruri ce-ndulcesc
Sunt nedreptati care îndreapta,
Dreptati care nedreptatesc.
Sunt multe contradictii, multe:
Sunt uri adânci ce nasc iubiri,
Sunt suferinti ce-aduc lumina
Si fericiri nefericiri!…
Si ceva de la mine:
Sunt vieti intregi in suferinta,
dar nimanui nu-i pasa
Fiindca a noastra elocventa,
e mai presus de toate.
Atat de ocupata, atat de preocupata,
N-ai timp de tine, dar le primesti pe toate.
toate bune si frumoase, Floriana, dar viata ti se scurge,
nedand raspunsuri la-ntrebarea: sunt oare om sau inger?
Seara Buna
Nina si Floriana
Excelenta poezia…
Azi poporul roman il sarbatoreste ….in liniste …pe Marele DAN PURIC! Sa ne traiti MAESTRE …sa fiti sanatos si sa duceti CREDINTA mereu in glasul Dvs …Poporul are nevoie de mai multe voci ca ale Dvs ptr a birui…LA MULTI ANI!
Da, isabela…stiam. Azi cand am fost la proba pentru rochia de maine seara, doamna levintza tocmai imi spunea ca s educe la pranzul aniversar al dlui Puric. I-am trasnmis si eu urarile pe care le merita ! Am vazut multe din conferintele lui… il pretuiesc, inainte de toate, pentru credinta lui. Altfel, intelectuali eruditi sunt multi !
Scrii destul de misto, dar daca ai mai lasa si cate un rand liber din cand in cand, cred ca te-as iubi
)
In sfarsit m-ar iubi si pe mine cineva…. este o chestiune de setare a blogului, nu e din vina mea. Eu scriu cu multe spatii si alineate… pentru ca sa sunt obisnuita ! Pana si poeziile pe care le postez sunt scrise in strofe de cate patru versuri… doar ca pe blog apar unul in continuarea celuilalt. Nu e vina mea…si uite asa am ratat dragostea unui leu !
Floriana, eu te iubesc oricum!
Ai mare dreptate, numai ca eu am evitat sa vad Avatar, tocmai pentru i s-a facut atata publicitate. Si pentru ca am vazut cateva secvente care m-au determinat sa renunt. Da, succesul de casa ne omoara! Totul e guvernat de bani, din pacate…
Prefer sa-mi aleg un film pe care sa-l vad acasa, ma enerveaza rontaitul de floricele, telefoanele sunand si remarcile proaste din sala. La care se adauga, de cele mai multe ori, regretul de a fi cumparat un bilet ce nu-si justifica pretul.
Anisse… daca identific proasta crestere, golania de cartier si vulgariatatea proastei cresteri cu ceva, atunci acel ceva este dat de cei care comenteaza sau vorbesc la telefon, vocifereaza sau exclama “Mamaaaaa, ce tate are asta, frate!!!”, cand vad o actrita apetisanta aparand pe ecran.
De multe ori nu ma pot abtine si le mai atrg atentia, asa, prin intuneric. Evident …urmeaza o serie de epitete si atribute care-mi sunt adresate. Sa vezi un film la Mall, in Bucuresti…este o proba de anduranta . Insa,totusi, nu se compara un film vazut pe marile ecrane, cu unul vazut acasa ! Are alta dimensiune.
Am vazut “Gladiatorul” de trei ori la cinema si de vreo doua acasa, pe dvd…Scenele de lupta sunt superbe vazute pe un ecran imens. Traiesti altfel fiecare sentiment, fiecare privire, fiecare spaima a personajelor…
Vad ca maine seara, la Realitatea, Mihai Tatulici face chiar o emisiune despre Avatar. Noroc ca este dupa emisiunea Q&A de la Antena 3 !
Floriana ,credeam ca sunt printre putinii oameni care nu poate aprecia acest film la justa lui valoare ! (Eu am rezistat pana la final pentru ca mi-a fost jena sa spun amicului care m-a invitat ca nu imi place )Vis a vis de persoana ta te urmaresc cu interes , esti una din persoanele publice pe care le admir indiferent de situatie , indiferent de ce faci sau ce spui ! Imi place modul tau atat de firesc in care te exprimi in orice moment ! Tine-o tot asa !
Da, sunt de acord cu tine, exista o diferenta mare intre cele doua tipuri de “proiectie” a filmului, insa nu toate filmele pe care le vad (si vad destule!) la cinema merita efortul si “proba de anduranta” la care faci referire. Din nefericire, mall-ul asta ne ofera. Ah, si ma mai doare cumplit traducerea; aseara am fost siderata in fata greselilor de ortografie si a traducerii relative a textelor. Ca sa nu mai vorbim despre oxigenul care a lipsit cu desavarsire in sala. Probabil ca ar fi indicat sa le mai facem cate o reclamatie din cand in cand, in loc sa ne plangem unii altora inutil. (eu am avut cateva tentative, insa… surpriza! managerul n-a fost de gasit:) )
Mult succes, tie si cititorilor tai!
Oooooooo,Floriana ! Ce o sa intample ,atunci cand filmele astea de “casa”,comerciale,vor rula in 7D,asta implicand stimularea olfactiva,tactila,se misca scaunul ….etc !
Sincer? Cred ca mi-ar placea sa vad Alice in Tara Minunilor !
Bisou et une bon week-end !
De ce ai folosit expresia k un tigan afumat nu ti se pare k esti prea exagerata? de mik te_am apreciat insa cu expresia asta chiar mai dezamagit ptr k sunt tigank si ma doare. Knd ai spus k u le_ai da o sansa tiganilor si k u nu ai nimik cu ei si k chiar ai putea sa colaborezi cu u tigan ptr revista ta am zis, da nu m_am inselat in privintza ei insa………………………………….. Si dak proful meu domnul Funeriu tatal lui Daniel Funeriu ar vedea ce greseli faci intr_un articol nu ar dormi 3 nopti……………
Dupa ce am reusit sa vad (fragmente, recunosc, pentru ca intregul mi-era imposibil sa-l urmaresc), mi-am zis ca poate am eu o problema si nu reusesc sa descopar frumusetea acestei “capodopere” a momentului.
Slava cerului ca inteleg ca nici altora nu le-au tasnit lacrimi de emotie la vizionare!
Ma tem, da, de aceste povesti facile si previzibile care tind sa ne umple viitorul, dar mai sper inca in cele rotunde, care stiu sa miste ceva in om…atit cat a mai ramas din el.
Aaa, cred ca evolutia tehnologiei despre care se vorbeste aici in alte comenatrii, nu arata neaparat cat de isteti sunt oamenii, ci cat de grabiti sunt s-o demonstreze. Asta ca o compensatie fragila la…ce?
Daca consideri pateticul ala de Pearl Harbour capadopera…lasa-ma sa-mi exprim ceva rezerve vis-a-vis de cultura ta cinematografica.
Refuz sa te cred ca ai parasit sala dupa 30 de minute…atat de coplesita de prestatia jalnica si ce se intampla in Avatar.
Dar e vremea snobilor,timpul “pretioaselor”…
Era mai OK dacă Floriana folosea comparaÅ£ia…Ca un rrom în cort? …era mai politiclly correct?
Avatar-Capodopera oamenilor mediocrii.
Recunosc, nu am vazut filmul, si da, daca va deranjeaza tot o sa fac comentarii… Am incercat multa vreme sa inteleg de ce ar vrea sa vada cineva o asemenea porcarie, care nu este valoroasa nici macar d.p.v vizual, ceea ce invoca multi(un film de wong kar way poate fi numit o capdopera vizuala, nu asta), totusi, din fericire am inteles ca si oamenii mediocrii au nevoie de capodopere, de pietre care sa semene a perle pe coroanele banalitatii lor zilnice… cinematografia e o arta, iar una din definitile artei e aceea ca nu are alt scop decat acela de a exista prin ea insasi… scopul avatar, e evident… cati dintre cei care ati vazut avatar ati urmarit vre-un film de Tarkovsky, Greenaway, Perjanov, Bella Tarr?
Te-ai urcat singur pe un soclu si de acolo iti permiti sa imparti oamenii in categorii. Nu inteleg cum de vorbesti atat de infocat despre un film pe care nici macar nu l-ai vazut, cum de iti permiti sa ne judeci, desi nu ne cunosti si sa emiti pareri despre cum suntem si ce facem.Putina decenta si respect pentru opinia fiecaruia, fara a depasi limita bunului simt.Suntem diferiti, avem gusturi diferite,avem perceptii diferite.Acest lucru nu ne imparte in categorii.De categorii au nevoie cei care inca nu isi dau seama ca nu sunt cu nimic mai presus de restul lumii.
nu se merita efortul sa te uiti la asemenea filme
pierdere de timp pretios:)
Verbul “a merita” nu are forma reflexiva
…. si, cum zicea Jules Renard, numai timpul nu-si pierde timpul 
sincera sa fiu, am o vaga senzatie ca avem gusturi destul asemanatoare in materie de cinematografie..
eu am un asa zis top 5 al filmelor (dintre cele pe care le-am vizionat) si ghici care e pe locul 1…. chiar lista lui schindler, printre cele care urmeaza e si a beautiful mind… astfel ca mi-am facut o imagine despre cam ce anume apreciezi in operele cinematografice.
avatar, nu m-a atras ca film nici in urma acelei “reclame” descrise in comentariul tau (colegi, prieteni etc.) – singura mea dorinta era sa vad acel renumit imax, primul in romania de categoria lui… asa ca am cautat sa vad ce au in oferta, iar din cele 2-3 filme pe care le ofereau nimic nu parea destul de bun pt pretentiile mele cinematografice… asa ca am zis sa aleg din 2 rele, ceea ce e mai putin rau – astfel am ajuns la avatar (in sinea mea crezand ca voi avea sansa sa vad noua tehnologie wow de la samsung, insa ma va plictisi in sine sf-ul de 3 lei).
sunt perfect de accord ca e un film commercial, nimeni nici nu l-a ridicat vreodata in slavi a fi la nivelul capodoperelor de genul pe aripile vantului, a beautiful mind, lista lui schindler etc. Este exact ceea ce ai descries : un desene animat pt oameni mari, asa cum a fost si ratatoui sau ice age….
Din punctul meu de vedere problema este ca tu te-ai dus la cinema, la avatar, in speranta sa vezi un film de talia celor profunde, dramele psihologice ale omenirii cum ar fi lista lui schindler (sau altele enumerate mai sus) – si hop, pe ecran ai avut neplacerea de a vedea un desene animat – astfel ca foarte dezamagita ai plecat acasa din indignare.
nu as vrea sa fiu rautacioasa, insa nu ma pot abtine sa spun – noroc ca nu te-ai dus cu aceleasi sperante la un film gen american pie, atunci ai fi iesit din cinematograf nu numai indignata si dezamagita, ci chiar plangand!
to cut the long story short, vreau sa zic ca nu trebuie sa ne asteptam la o profunzime extrema de la un sf in voga … tr sa il luam ca atare, si daca nu ne impresionaeaza inseamna ca pur si simplu nu facem parte din publicul tinta pt care a fost facut
desi daca ar fi sa imi exprim parerea de dupa vizionare pot sa spun ca am fost placut surprinsa la acest sf
sincer nu ma asteptam decat la efecte/cadre/costume cat cuprinde, si fara urma de esenta… dar nu a fost asa grav: povestea este intr-adevar un fairytale cu final fericit, si asta este exact ceea ce nu este f apreciat de cei ca noi, insa m-a surprinsa de a gasi o parte pozitiva, destul de majora!
ma refer la faptul ca se transmit cateva idei (intr-adevar unpic primitive, insa educative), si anume: 1. distrugem planeta pe care traim, grija cea mai mare fiind de unde si cum sa extragem resurse naturale cat mai multe, cu orice pret – adica scopul scuza mijloacele (asa cum a fost in film, omul era gata sa distruga o populatie nevinovata pt interese economice); 2. suntem atat de obsedati de tehnologie, care avem impresia ca ne rezolva toate problemele de la cele primitive, si pana la cele de ordin intim, sentimental, psihologic etc. – ceea ce numeai tu viata/dragoste virtuala – incat uitam ca universul in sine, natura, planeta, flora si fauna, interactioneaza intre ele prin mecanismele proprii, fara a apela la tehnologie, iar noi, oamenii facem parte din acest univers nu suntem creatie umana, ci suntem parte din interactiunea naturii, deci putem si noi sa ne folosim de abilitatile naturale/energetice etc. – abilitati la care apela in preistorie omul primitiv, dar la care s-a renuntat de multe milenii, astfel incat in prezent partile organismului raspunzatoare de astfel de abilitati s-au atrofiat … si aproape ca nu mai comunicam deloc cu natura, nu mai suntem capabili sa ne integram in mecanismele energetice ale acesteia etc.
sper ca am reusit sa redau pe cat posibil de exact gandurile si parerile proprii referitoare la subiect