Astazi am fost la un lunch cu cativa oameni ai legii…
….incluzand aici avocati, procurori, fosti judecatori si chiar ofiteri ai Ministerului de Interne.
Am vorbit mult despre dezamagirea pe care ne-a produs-o tuturor ministrul Catalin Predoiu, fiecare opinand ca este fie santajat de un superior ( caruia ii raspunde la ordine ), fie nu resimte nici un liant intre el si cei in numele carora ministeriaza. Si mie mi-a placut, la momentul numirii, acest ministru pe care-l vedeam carismatic, foarte substantial profesional, cu o carte de vizita impresionanta si cu un aspect european. Il laudam deseori, chiar fara sa-l cunosc. Imi amintesc chiar ca i-am trimis un sms cu recunoasterea meritelor sale -cel putin la nivelul discursului si al prestantei publice-lui Mihai Tatulici, anul trecut, cand realiza o emisiune pe tema justitiei.
In ultimele zile insa m-am tot intrebat cum poate cere un ministru propriilor sai oameni, pe care este chemat sa-i apere, sa inteleaga si sa faca sacrificii accepxand diminuarea propriilor lor salarii, in conditiile in care el stie foarte bine ca, abia de la anu” va fi mai greu, pentru nu se stie cati ani ? Ca este pe pozitii diametral opuse fata de magistrati as putea accepxa-stiind in ce pozitie ingrata se afla!-insa superioritatea si aroganta cu care le vorbeste acestora, fie in emisiuni televizate, fie in sedinte ale CSM ului sau in tete-a-tete uri cu reprezentantii Asociatiei Magistratilor din Romania, ma perplexeaza complet, recunoscand atitudinea imitata aproape perfect a presedintelui Traian Basescu.
Un fost judecator imi spunea astazi ce drama poate purta cu el, o viata-ntreaga, daca numai o singura data , in cariera lui, da o sentinta nedreapxa , prin care trimite la inchisoare un om nevinovat. Ganditi-va ca un judecator este chemat sa dea sentinte in fiecare zi. Si tot el, razand, cu un spirit de autocritica laudabil imi spunea : stii care este diferenta dintre un judecator si Dumnezeu ? Un judecator se crede un Dumnezeu, dar Dumnezeu nu se crede niciodata judecator !
Mi-a povestit apoi zeci de spete in care a achitat oameni vinovati aparent, carora procurorul niciodata nu le analiza circumstantele atenuante.
Am vorbit de asemenea despre abrutizarea femeilor din magistratura. Ii spuneam ca, in urma cu doua sapxamani cand am vazut noua generatie de judecatori primiti la Cotroceni de seful statului, n-am remarcat nici macar o singura prezenta feminina frumoasa. Intr-adevar,un judecator femeie este deformat fizic si moral de orele fara numar in care sta inchis intr-un birou si intr-o arhiva pentru a citi tomuri de dosare, nu mai are nici timp si nici dorinta cochetariilor feminine, nu il mai intereseaza cucerirea si competitia cu celelalte pentru ca rolul lui de a decide asupra destinelor oamenilor este primordial.
Un procuror de la Parchetul Curtii de Apel imi spunea ca niciodata, nici macar pe vremea lui Ceausescu, nu a existat o asemenea degradare imagologica, dar si profesionala, morala, a justitiei. Amandoi am cazut de acord ca tocmai de aceasta imagine proasta se profita acum electoral.
N-o cunosc pe Mona Pivniceru si nici pe Viorica Costiniu. Insa le vad exact ca pe simbolica femeie legata la ochi, care imparte in mod echitabil drepxatea. De la atenieni incoace, drepxatea s-a intemeiat pe credinta. Daca vom atinge apogeul necredintei in Justitia romana, va fi haos. Ne indrepxam spre el…si Cineva ne conduce spre acest deznodamant.
Cineva care cred ca vrea sa se substituie acestei Puteri.
Lunch? De ce nu i se poate spune “pranz” sau “gustare”? E mai “trendy” lunch?
Poate ca era interesant de intrebat cum de ii lasa pe criminali pe strada sau cum de ii elibereaza pe cei care calca oameni pe trecerea de pietoni sau cum de retrocedeaza terenuri pentru constructie de zgarie-nori prin parcuri sau de ce le e frica de interlopi si de ce le dau 6 luni de inkisoare babutelor care fura niste lemne sau care isi apara pamantul. Oare de ce imaginea justitiei e asa cum e ?
Buna Dimineata
Floriana sti f bine ca aproape niciodata ceea ce vedem nu este exact ceea ce pare. cu mult regret o spun Justitia din tara asta face tonul prost al lucrurilor. Nu trebuie sa-i martirizam pe judecatori caci sunt multe mult prea multe nedreptati facute de ei cu buna stiinta.
Din pacate nu totul este asa cum spun ei. Sunt oameni care isi asteapta de ani buni recunoasterea unor drepturi si justitia amana…desi exista acte doveditoare, dar tot justitia este cea care achita fara remuscari oameni care au vandut tarisoara asta pe nimic….”marile contracte de privatizare” frauduloase , contracte concepute cu ajutorul unor “oameni politici de bine” si a unor avocati care se zice ca reprezentau interesele tarii !!!!!!!!!!
Nimic nu este asa cum pare…
Vorbe frumoase , da asta se invata la facultatea de drept cum sa folosesti cat mai bine persuasiunea…asa ca le este la indemana sa se faca …victime….totusi!!!!
incurcatura legislativa de la ei porneste
Eu asa cred si din pacate am trait sa vad destule ….
O Vinere cat mai frumoasa scumpa Doamna
Desi sunt crestin ortodox, conchid ca pentru a judeca drept nu trebuie sa ai neaparat credinta in Dumnezeu. Aici e vorba de educatie si numai de educatie. E parerea mea si e departe de mine gandul de a va contrazice. Imixtiunea puterii sau a politicului in actul de justitie e cunoscuta din cele mai vechi timpuri. Domnul acela despre care ati spus ca vrea sa se substituie Puterii, nu poate constitui din pacate, decat un exemplu nesemnificativ.
As mai vrea sa spun ca atata timp cat vedeti, daca nu cumva blufati, ca dreptatea poate fi impartita in mod echitabil, sunteti o ingenua, o visatoare sau orice altceva asemanator.
Articolul insa e bine scris si categoric, cat se poate de fair-play.
Nu exista un “bine propriu al dreptatii”. Mitul lui Gyges este cel mai in masura sa descrie situatia in care nimeni nu este bun de bunavoie, ci silit de lege sau circumstante. POATE avea dreptate si J. S.Mill cand spunea ca sentimentul dreptatii este impur si porneste din dorinta de a-i condamna pe cei care se abat de la reguli cu adevarat sau doar aparent. Cred ca justitia oarba si surdo-muta, si-a pierdut pana si simtul odorifer si tactil…
Va citesc cu placere articolele. Imi permit o corectura: tete a tete.
Felicitari pentru tot ce scriet, se vede ca mama s-a ocupat de educatia dvs, asa cum afirmati intr-un alt articol. Cu tot regretul trebuie sa va contrazic la acest articol. Sistemul judiciar din tara noastra este corupt(judecatori, procurori). Ma gandeam chiar ieri cand am aflat ca judecatorii au depus plangere penala impotriva ministrului cat tupeu pot avea, cat de corecti se vor cand este vorba de avantajele lor, cum de nimeni nu le aruca in fata sa le fie rusine și asta nu pentru ca ei nu ar avea dreptate, ci pentru ca atunci cand primesc bani sau fac trafic de influnta pentru a proteja infractorii si aici ma refere la judecatori, procurori, organe de urmarire si ancheta nu se gandesc ca poate sa le vina si lor randul sa fie nedreptatiti. Vorbesc in cunostinta de cauza sotul meu se judeca de 6 ani pentru un concurs fraudat, expertize criminalistice care demonstreaza clar frauda dar degeaba. Au fost 2 judecatori care i-au dat dreptate dar era o instata superiora ce a transmis spre rejudecar.Procurorul de sedinta solicita condamnare cu detentie, daune morale plus diferenta de salariu iar judecatorul nu da nimic, procuratura numai face recurs. Asta in mare, reclamatii la toate organele create pe bani publici pentru verificarea aplicarii legii(consiliul suerior al magistraturii procurorul general si multe altele, dar degeaba, trece drept reclamagiu pentru ca incearca sa-si gaseasca dreptatea). Instantele din tara au ajuns o veriga intermediara si obligatorie pentru a putea merge la Curtea Europena a drepturilor omului. Ghinionul sotului meu este ca printre cei trei care a modificat notele se afla si nora unui fost minstru.Lucru important este ca si sotul meu este jurist si stie sa se apere si nu renunta dar un om care nu are cunostinte juridice si trebuie sa-si angajeze avocat( care si acesta la randul lui poate fi mituita sa treaca de partea cealalta) cum se poate lupta singur atata timp, 6 ani cu un sistem corupt. Colegi de facultae care au ajuns procurori sau judecatori se mira de aceasta situatie si ii dau dreptae dar ce folos ca cei care intra in dosarul respectiv ii scapa pe infractori.Dvs scriati ca judecatorul nu are liniste daca da o sentinta gresita, astea sunt povesti cu care ei inceraca sa impresioneze nu am vazut un judecator sau procuror sanctionat pentru o sentinta in care se vede clar ca a fost mituit mai precis a dat o sentinta eronata cu buna stiinta. De ce trebuie sa platim noi toti daunele acordate romanilor de Curtea europeana a depturilor omului, de ce sumele respective nu sunt suportate de judecatorul si procurorul care a fost mituit pentru a da sentinta respectiva si eventual sa i se ridice si dreptul de a profesa, atunci poate ar fi altceva, asta cu salarii mici nu merge ori cat de mare ar fi salariu ei mita tot vor lua. A ajuns sa te mire ca cineva isi gaseste dreptatea la instantele din tara. Rusine domnilor judecatori si procurori va aparati drepturile in instanta ca stiti ca este normal sa castigati ca dor tot dvs judecati dar pe ale noastre ale contribuabilului de rand cine sa le apere, daca cei pusi sa faca acest lucru sunt corupti si spagari.