M-am intors mai devreme cu o zi pentru ca tot ce iubesc mai mult lasasem acasa. A fost prima vacanta in care m-am simtit absenta din mine. Revin…
In afara strazilor si a magazinelor pe care am pus stapanire, am vazut un musical superb, "Mizerabilii", dupa cartea lui Victor Hugo.
Mi-a placut mai mult ca "Fantoma de la Opera", pentru ca "Mizerabilii" este, de fapt, o fresca a epocii revolutionare franceze, iar Victor Hugo, ca si Balzac, este un pictor al sufletului uman si al moravurilor.
Povestea o stiti… Jean Valjean, un ocnas evadat va fi permanent cautat de comisarul de politie Javert. In timpul acestei "urmariri", viata lui Valjean se schimba, devenind un industrias bogat si iubit de toti locuitorii orasului in care isi deschisese o afacere, sub alt nume.
Intre timp, aflata pe moarte , Fontine, una dintre angajatele sale, il roaga sa aiba grija de fetita ei, Cosette. Aceasta va fi, dupa cum insusi Valjean va marturisi in final "Singura parte buna din viata lui", crescand-o cu valorile moralei bisericesti, iubind-o si aparand-o ca pe propriul sau copil. Destinul il va razbuna, ducand la suicidul lui Javert, la o poveste de dragoste cu final fericit intre Cosette si tanarul revolutionar Marius si la momentul final in care inainte de a-si da ultima suflare, el ii va povesti lui Cosette toata istoria vietii ei.
"Les Miserables" este un show incredibil, care se joaca de zeci de ani cu casa inchisa…vocile sunt superbe, iar scenografia m-a uimit prin capacitatea de-a reda cu o autenticitate extrema nu doar o baricada, ci si catacombele pariziene sau un han.
Cu adevarat un show pe care mi-as dori sa-l vad, candva, si la Bucuresti.
In rest, Londra a fost aceeasi… nu m-a mai impresionat. Poate si pentru faptul c-o reintalneam a nu stiu cata oara, poate si pentru faptul ca de acasa, fotografiile mele "tipau" de pe peretele unei case in timp ce privitorul imi tot implora intoarcerea.
http://www.youtube.com/watch?v=6d7MsvQNxPg&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=3IA36liLghk&feature=related
Poate ca Londra e de vina…. Sau ploaia..
Pacat doar ca publicul larg retine din istoria asta un stereotip, un paté.Prea putini au timp si rabdare si gust pentru carti transpuse in spectacole.Mizerabilii are un parcurs emotionant slujind si de ghid de cultura generala.
Sunt curioasa cum ti-a placut tie ecranizarea franceza cu Gerard Depardieu (pe mine m-a uluit prin distorsionarea faptelor, cursului actiunilor…mi-a parut o pardodie )
/un musical superb, “Mizerabilii”, dupa cartea lui Victor Hugo/ … bine ca ai precizat, poate pentru cei din blogroll care, de ce sa nu recunoastem, ti s-au lipit de suflet inca de mica, de acum 40 si ceva de ani…
Acum 40 si ceva de ani…nu existam !!!!