Despre tine

Acesta nu se doreşte cu orice preţ a fi un articol moralizator. Se doreşte a fi, în schimb, un semnal de alarmă pentru ca toţi părinţii să îşi îndrepte privirea către copiii lor, să îi asculte, să îi înţeleagă, să vadă dincolo de aparenţe şi să le fie alături. Când să le fie alături? Atunci când copiii au nevoie de ei. Cum să îi iubească? Aşa cum au nevoie copiii lor să fie iubiţi. Aşa cum le cer aceştia, aşa cum le transmit cei mici prin limbajul non-verbal, aşa cum se poate desluşi dincolo de cuvinte. (mai mult...)

Unul din doi adolescenţi se pare că a avut idei suicidare. Printre cei care au mai mult de un antecedent, 80% se gândesc frecvent la suicid. După accidentele de circulaţie, se pare că sinuciderea reprezintă a doua cauză de mortalitate la adolescenţi. (mai mult...)

Ţii cu dinţii de convingerile tale? Eşti dispus să schimbi ceva în viaţa ta pentru a avea posibilitatea de a găsi ceva extrem de preţios la care nu te-ai fi gândit anterior? Ştiai că frumuseţea şi binele nu vin fără să ai curajul a păşi pe tărâmuri neatinse de tine până acum? (mai mult...)

Cum stai cu educaţia emoţională a copilului tău? O consideri importantă? Eşti pregătit să îi predai instrumentele pentru o viaţă armonioasă şi deloc încărcată cu sentimente negative? (mai mult...)

Eşti fericit? Nu? Spui că nu ai motive? Te asigur că ai, însă nu ai descoperit încă instrumentele pentru a-ţi accesa resursele de fericire. Iată mai jos două dintre ele.     (mai mult...)

Plăcerea. Ce se întâmplă în creier şi cât de înşelaţi suntem. Îţi mărturisesc mai jos câteva idei. (mai mult...)

Cât de subiective sunt experienţele şi gândurile noastre? Cât de mult pot fi influenţate? Şi mai ales prin ce modalităţi? Le putem schimba? (mai mult...)

„Ateii îl neagă pe Dumnezeu prin vorbe, iar credincioşii prin fapte.” (Gilbert Cesbron) Dacă religiile nu ar fi atât de stricte, dacă nu ar ridica şi trata problemele într-un mod radical, dacă ar fi mai tolerante cu cei care nu cred în absolut toate teoriile şi preceptele lor, cred că religiozitatea ar ocupa o parte din viaţa unui număr mai însemnat de persoane decât o face în prezent. (mai mult...)

Numim starea profundă de încântare a cărei amintire este durabilă şi rămâne un fel de reper a ceea ce ar trebui să fie viaţa: experienţă optimală. (mai mult...)

Nu ai nevoie de jumătăţi. Tu nu trăieşti doar în parte. Eşti completă. Eşti unică, întreagă. Nu ai doar jumătate de inimă sau jumătate de creier, nu ai doar o mână sau doar un picior, nu îţi trebuie ceva sau cineva care să te întregească. (mai mult...)

E mult mai uşor să taci. De ce ai vorbi? Cuvântul are puterea de a naşte adevărate furtuni în interiorul celor doi interlocutori. Nu e mai simplu sa îţi ascunzi sentimentele?         Ok. Să presupunem că o faci. Atunci de ce ai pretenţia să ţi se ghicească gândurile? (mai mult...)

Cum priveşti sexualitatea copilului tău? Ştiai că identitatea sexuală se formează mai devreme decât pot cei mai mulţi părinţi suporta? Ai puterea de a-ţi privi copilul ca un potenţial partener al cuiva în viitor? (mai mult...)

Ştii oare tu ce e în sufletul ei? O poţi condamna pentru alegerile sale? Îi simţi durerile? Îi trăieşti suferinţele? Spune-mi: ai trăit vreodată altă viaţă cu excepţia propriei vieţi? Have you ever lived her life? (mai mult...)

Acest articol este o satiră. Am pornit cu ideea să scriu câteva versuri (de-o viaţă încerc să scriu o poezie, însă nu am reuşit niciodată). În ciuda eforturilor din această dimineaţă, ce se vede mai jos e „maxim de poezie” pe care mintea mea a reuşit să o producă la ora asta. E cineva care nu face banking? Mă îndoiesc. Bankingul e ceva cu care, odată făcută cunoştinţă, te însoţeşti pentru toată viaţa. E suficient să îi prinzi gustul şi nu mai poţi renunţa. (mai mult...)

La o primă vedere, dependenţa în cuplu ne ofera confort, stabilitate, siguranţă, comoditate, consecvenţă, echilibru. De ce am dori sa renunţăm la dependenţă? Sunt nenumărate motive. (mai mult...)

„Doresc ca tu să îţi doreşti să fii mai ambiţioasă.” „Doresc ca tu să îţi doreşti să petrecem timpul împreună în parc.” „Doresc ca tu să îţi doreşti o casă în aceeaşi zonă a oraşului, mai aproape de părinţii mei.” „Doresc ca tu să îţi doreşti să concepem un copil cât mai curând.” „Doresc ca tu să îţi doreşti la bătrâneţe să ne retragem pe malul unui lac la ţară.” „Doresc ca tu să doreşti să facem dragoste în fiecare zi.” (mai mult...)

Tu cum crezi că sunt aşteptările pe care le ai de la partenerul tău de cuplu? V-aţi promis marea cu sarea? Dar oare crezi că marea cu sarea este la îndemâna oricui? Oricine are puterea de a respecta astfel de angajamente? Pentru toată viaţa? Dar, totuşi, de ce te-ai chinui? (mai mult...)

Fidelitate sau infidelitate? Monogamie sau poligamie? Ce crezi că ne este înscris în gene? Putem opri atracţia faţă de alte persoane de sex opus, cu excepţia partenerului oficial ? Avem noi puterea de a respinge şi / sau bloca emoţiile pe care le stârnesc în noi femeile frumoase sau bărbaţii atrăgători? (mai mult...)

Cât de sincer este recomandat să fii la începutul formării unui cuplu ? Oare este oportun să dezvălui o parte însemnată din tine ? Eu cred că nu este numai oportun, ci chiar obligatoriu. Iată de ce. (mai mult...)

Crezi că ştii cum să te faci auzită? Crezi că mesajele pe care le transmiţi ajung la urechile (şi mintea) partenerului tău? Poate că da, poate că nu. Nu ştiu în cazul tău particular. Cert e că există câteva principii ale comunicării, care nerespectate, conduc la informaţii şi emoţii distorsionate pe care iubitul / iubita / soţul / soţia le receptează ca atare. Hai să vedem: (mai mult...)

Sunt îndrăgostită de cărţile umoristice, satirice, ironice, uneori usturătoare, caustice, ba chiar şi de cărţile sau broşurile cu bancuri de orice tip: cu Bulă, cu Alinuţa, cu Hitler, Stalin sau Ceauşescu, cu olteni, blonde, chinezi, români, ruşi. Fără valoare intrinsecă, ar zice unii. Ba cu o valoare mai mare decât îţi poţi imagina, aş riposta eu. Mi-am găsit deseori refugiul în umor. Nu aş numi-o fugă de realitate cu orice preţ. Nu aş numi-o nici lipsă de maturitate şi de seriozitate în tratarea problemelor. Aş numi-o mai degrabă „salvarea mea”, modul meu de a găsi partea umoristică din orice situaţie (fie chiar vorba de o înmormântare, despărţire sau orice alt eveniment negativ din viaţa mea sau a altcuiva), l-aş numi spirit ludic, chef de joacă, păstrare a inocenţei. Nu a fost o alegere conştientă. (mai mult...)

Atracţia faţă de o persoană de sex opus. Hmmm...sună incitant. Totuşi, de cine te simţi atras? Din ce motiv? Ce te face să îl admiri pe X şi nu pe Y? Teoria complementarităţii ar putea oferi un răspuns la aceste întrebări. Deşi se crede că suntem atraşi cu precădere de persoane asemănătoare, teoria complementarităţii nu confirmă această credinţă. Se pare că tindem să fim atraşi de indivizi care excelează în ceva sau fac ceva ce noi nu facem. Teoria sus numită este contestată în unele cazuri, însă sunt arii ale vieţii în care valoarea ei este categorică. Spre exemplu: atunci când performanţa partenerului o depăşeşte pe a celuilalt într-un domeniu relevant în ceea ce priveşte concepţia de sine a celuilalt, stima de sine a acestuia din urmă este ameninţată şi există riscul ca atracţia pentru partener să scadă. (mai mult...)