Editorial

În Egipt, lucrurile sunt departe de a se fi liniştit. Deşi, aparent, Hosni Mubarak, preşedintele octogenar al ţării, a câştigat o bătălie în asigurarea unei tranziţii controlate de la statul laic tot la statul laic, şi nu la cel islamist, lucrurile se complică tot mai mult. al-Qaida, organizaţia suspectată că s-ar fi aflat la originea manifestaţiilor de stradă din Tunisia, Egipt, Iordania, Siria, Yemen, dar şi a încercărilor de destabilizare din Sudan şi Algeria, a ieşit deschis la rampă. Într-un comunicat oficial al celulei teroriste al-Qaida din Irak s-a făcut un apel către drept-credincioşii egipteni la începerea imediată a Jihadului. al-Qaida a cerut să se renunţe la „naţionalismul păgân", la „democraţia dezamăgitoare" şi să fie adus la putere „un guvern care să instaureze sharia, legea islamică". Apelul confirmă suspiciunile din cancelariile occidentale conform cărora temuta organizaţie teroristă abia a început o nouă acţiune de mari proporţii. (mai mult...)

În septembrie 1998 (aveam 28 de ani şi o combustie internă brizantă!) am lansat  un think-tank concentrând câteva figuri modeste ca notorietate, dar creative şi determinate (îmi amintesc de actualul senator PDL de diaspora Viorel Badea): "Strategia interconectării sistemice", concept/aplicaţie a redesenării calitative a relaţiilor româno-moldoveneşti în maniera pragmatică, după apusul „podurilor de flori". (mai mult...)

Katyn este un simbol. Un simbol al tragediei unui popor dar, poate mai mult,  este un simbol cu valoare universală, acela al eliminării violente a elitelor. (mai mult...)

Daca va aduceti aminte, la investirea presedintelui Obama, noua administratie a fost asemuita cu cateva figuri de presedinti din istoria americana, care, ca si presedintele Obama, au fost oameni ai schimbarii profunde. Mai mult, au aparut si articole care incercau sa conceptualizeze aceasta asemanare.  (mai mult...)

A devenit un truism sa spui ca lumea este in continua schimbare. Intr-un fel sau altul, a fost intotdeauna asa, numai ca acum ritmul schimbarii s-a accelerat considerabil. Spuneam cu un deceniu si jumatate in urma ca principala problema cu care s-a confruntat conducerea Romaniei rezultata din revolutie a fost aceea de a administra concomitent schimbarea interna si schimbarea externa. Era vorba de un echilibru dinamic pe care trebuia mai intai sa il gasim, apoi sa il pastram. (mai mult...)

Saptamana trecuta am participat la reuniunea Grupului de Consultanti Strategici de pe langa Consiliul Atlantic al SUA, din care fac parte, la prima reuniune dedicata elaborarii Noului Concept Strategic al Aliantei, considerat esential pentru insusi viitorul Aliantei. (mai mult...)

Secole de-a randul, practic pana la terminarea Primului Razboi Mondial, noua distributie de putere, rezultata in urma razboaielor dintre Marile Puteri, era consfintita printr-un congres, la care participau invingatorii si invinsii. Asa s-a intamplat dupa Razboiul Crimeei (Congresul de la Paris), cand romanii au reusit sa faca „Unirea Mica", sau dupa cel dintre Rusia si Turcia (Congresul de la Berlin), cand ne-am proclamat independenta. (mai mult...)