Politic

Războiul din Libia a însemnat o reafirmare a capacităţii statelor europene de a se implica în soluţionarea crizelor şi conflictelor internaţionale, reprezentând totodată o oportunitate pentru NATO de a-şi redemonstra nu atât utilitatea, cât mai ales coeziunea şi forţa de a câştiga un război fără dubii. (mai mult...)

Pentru cei ce sunt înzestrați cu viziune şi cu minte, ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută la Bruxelles, respectiv deciziile luate de liderii celor 17 state din zona euro pentru rezolvarea situației de criza generată de datoriile suverane, în general, şi de situația specifică a Greciei, în special, nu reprezintă altceva decât începutul sfârșitului pentru Uniunea Europeană. (mai mult...)

În 1907, un profesor sionist, Yitzhak Epstein, scria: „Noi am uitat un detaliu. Pe pământurile noastre binecuvântate se află o întreagă naţiune stabilită aici de multe secole și care nu s-a gândit niciodată să părăsească aceste locuri”. Tot el adăuga: „Arabii, ca toate popoarele, sunt legaţi de pământul lor natal prin legături puternice”. (mai mult...)

Premiul Nobel pentru Pace se împarte la trei în acest an. Trei femei sunt recompensate pentru lupta lor „non-violentă în favoarea siguranţei femeilor şi pentru participarea la procesul de pace”. Cele trei sunt preşedinta Liberiei, Ellen Johnson-Sirleaf, o altă liberiană, LeymahGbowee, şi o yemenită, TawakkulKarman. (mai mult...)

Condamnarea la şapte ani de închisoare a fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko este un verdict pe cât de aşteptat, pe atât de previzibil. Odată cu declararea acestei sentinţe, doamna Timoşenko îşi ocupă locul printre alte numeroase figuri politice care, în urma părăsirii funcţiei deţinute, au fost nevoite să se confrunte cu diferite acuzaţii în justiţie formulate de noua putere. Cu toate acestea, Timoşenko face parte din acel număr restrâns de astfel de lideri al căror proces i-a transformat în adevăraţi eroi ai societăţii. (mai mult...)

Doar doi ani pare să fi durat perioada democratică la Chişinău. Cu o clasă politică neexperimentată, aplecată mereu spre compromisul politico-etnic, nerăbdătoare mai mult să controleze economia decât politica statului, Republica Moldova alunecă ferm spre o nouă restauraţie a regimului pro-moscovit. Paradoxal, dar nici populaţiei năucite de deceniile de propagandă nu pare să-i displacă revenirea la un regim autoritar al partidului prosovietic al lui Voronin. (mai mult...)

Presa internaţională a salutat în mod unanim acum câteva luni succesul lui Recep Tayyip Erdogan, reales pentru cel de-al treilea mandat la rând, un record de popularitate şi longevitate. Partidul său, al justiţiei şi al dezvoltării (AKP), şi-a învins adversarii, care erau în creştere faţă de anul 2007. (mai mult...)

Europa demonstrează că nu este capabilă să se autogestioneze. La doar câţiva ani după ce s-a desprins brutal de „tutela” Statelor Unite, Europa cere acum ajutorul fondurilor de investiţii şi băncilor chineze pentru rezolvarea unor probleme pe care europenii înşişi le-au generat: abuzul de încredere în propria potenţă economică. (mai mult...)

America are acel dar unic de a uimi şi de a enerva pe toată lumea, dar tot ea are acea însuşire care te face să o şi iubeşti şi să o urăşti în acelaşi timp. America poate fi şi naivă şi pragmatică, precum poate fi şi pe marginea falimentului, dar şi pe culmile gloriei. (mai mult...)

Nu e uşor să fii francez într-o Franţă care nu-şi regăseşte nici rolul şi nici cadenţa într-o Europă aflată în plină criză. Nu e uşor nici să conştientizezi că politica franceză este total subordonată celei germane şi că principalele valori promovate în societatea franceză sunt cele care nu aparţin Hexagonului. (mai mult...)

De la doborârea Turnurilor Gemene, de10 ani, lumea occidentală trăieşte într-o mare angoasă, într-o mare teamă. Este acesta un câştig al războiului antiterorist? Căci, din multe puncte de vedere Osama Bin Laden şi Al-Qaeda au câştigat „războiul”: au indus teama, frica şi teroarea în viaţa cotidiană a Occidentului. (mai mult...)

Economia de piaţă cunoaşte dificultăţile prezente iar necazul principal al conducătorilor vechiului continent european şi al Americii de Nord constă în ispita de a încerca să  asigure economiei lor o rată a creşterii ce depășește 2%, lucru care se dovedeşte dificil, dată fiind gravitatea crizei pe care o traversăm. Atenţia se concentrează în primul rând pe gradul de îndatorare al statelor, pe iluziile creditului, pe implicarea băncilor şi pe speculaţia financiară. Peste tot se poate auzi faptul că trebuie să asigurăm relansarea creşterii şi a consumului. (mai mult...)

În politica europeană, a vorbi, chiar şi obiectiv, despre imigranţi, minorităţi şi religii a fost un subiect tabu. Chiar şi atunci când au făcut-o în public, politicienii au încercat să  se încadreze într-un anumit şablon „politically correct”. Amintirile trecutului sunt prea apropiate. Şi totuşi, problema nu a putut fi evitată, iar de câţiva ani, cel puţin odată cu resimţirea efectelor crizei economice, fenomenul creşterii populaţiei musulmane devine un subiect de analiză. (mai mult...)

Europa vede, pentru prima dată după multe decenii, faţa hâdă a terorismului intern.  Şocul produs de faptele lui Breivik a scuturat definitiv percepţia unei Europe idealiste, casă comună a tuturor orientărilor politice şi gazdă a multiculturalismului şi polietnismului. (mai mult...)

Recentul scandal legat de tabloidul „News of the World” a devenit o emblemă internaţională a neprofesionalismului, rapacităţii şi infracţiunii de presă, care a venit să tulbure dezbaterea privind libertatea dar şi responsabilitatea presei, ce scrie şi de unde scrie, cât utilizează din „sursele anonime” pe care cineva le-a lăsat la cutia poştală, fără a şti dacă nu cumva obţinerea lor este rezultatul unei malversaţii şi infracţiuni. (mai mult...)

Europa Latină şi Europa Saxonă s-au confruntat pentru scurt timp la Bruxelles. Decizia a fost tipic latină: ţările datoare vor scăpa de datorii doar contractând alte împrumuturi. Decidenţii au fost saxonii! Cum se poate scăpa de datorii acumulând alte împrumuturi... doar finanţiştii pot şti! Încă 158  de miliarde pentru Grecia? Care este sursa acestor bani? (mai mult...)

Kremlinul ameninţă că dacă până la summit-ul de anul viitor de la Chicago Alianţa nu-şi revizuieşte atitudinea faţă de scutul anti-rachetă, Rusia s-ar putea retrage din tratatul START-3 şi ar putea chiar dezvolta noi capacităţi balistice. (mai mult...)

Din citrice, măsline şi turism nu se poate plăti o datorie de peste 350 de miliarde de euro. Dar nici moneda euro nu mai poate supravieţui cu politici fiscale făcute la Berlin şi aplicate în mod unitar şi în Balcani şi la Atena. (mai mult...)

Deşi primăvara arabă a zdruncinat Siria din temelii, regimul de la Damasc nu pare dispus să facă pasul înapoi. Preşedintele Bashar al-Assad, exponentul unei minorităţi alawite de sub 10% din totalul populaţiei, utilizează toate mecanismele de represiune ale statului pentru a-şi prezerva puterea. (mai mult...)

Plecând de la afirmaţiile dure ale secretarului de stat american al Apărării, Robert Gates, cu privire la „delăsarea" europenilor şi lipsa lor de interes pentru efortul comun în cadrul alianţei, se pune întrebarea: cât a mai rămas din acel vestit „transatlantic link"? Dar, mai ales, cine sapă la temelia acestui concept aplicat cu sfinţenie timp de şase decenii? (mai mult...)