Cine esti dumneata, domnule Duda?

Candidaturile la Cotroceni au fost, dintotdeauna, accesibile unor personaje total neconforme cu acest statut, si asta doar pentru ca asa a vrut cineva in sferele inalte ale puterii. Astfel ne-am trezit in cursa electorala cu bioenergeticieni ezoterici precum Mudava, cu generali scapatati precum Militaru, cu diaconul Nutu Anghelina ori cu fostul securist Pavel Corut. Candidatura lui Radu Duda se plaseaza undeva la jumatatea drumului: el nu poate fi nici aruncat la gramada cu personajele mai sus-mentionate, dar nici nu poate fi luat vreo clipa in serios.

O candidatura grabita

Radu Duda pare un om grabit. De obicei, independentii?nu se grabesc sa isi anunte candidaturile, pentru ca se tem sa nu le fie luate la puricat biografiile ori sa le fie identificati sprijinitorii din umbra. Cei care arunca in lupxa candidati independenti, lipsiti de sanse – cel putin in istoria recenta-, nu doresc sa netezeasca drumurile protejatilor lor, ci doar sa le incurce pe ale altora. Pregatirea ducerii la putere a unui candidat, atunci cand vorbim de o structura cu adevarat solida interesata de acest lucru, inseamna, intre altele, degajarea culoarului sau politic in paralel cu aglomerarea culoarelor adversarilor. In 2000, Iliescu a avut drum deschis pe stanga esichierului, in timp ce pe dreapxa s-au lupxat Isarescu, Stolojan si, pe extrema, Vadim Tudor. Ce a iesit, se stie… In acelasi an, Emil Constantinescu, presedintele in exercitiu, vorbea public, in premiera, despre candidatii-fantoma, care sunt pregatiti si aruncati in lupxa de anumite structuri pentru a disipa voturile si a bulversa electoratul. Au trecut aproape 10 ani si lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Se doreste, oare, ca prin aruncarea in lupxa a lui Duda sa se incurce socotelile unui anumit candidat, cu sanse reale, in beneficial altuia?

Cine este Duda?

Dar, la urma-urmei, cine este Radu Duda? Pentru cei mai multi romani, e un anonim. La fel ca printul Philippe al Angliei, Duda pare condamnat sa ramana sotul augustei sale neveste. Nici ea exagerat de cunoscuta. Mai mult decat in calitate de fiica a fostului suveran, Mihai, mai ales ca nici macar limba romana nu prea o vorbeste stralucit. In plus, familia regala vine din vremuri duse de mult, vorba unei scriitoare celebre, pe aripile vantului. Au pus umarul la asta comunistii, regimurile post-decembriste, istoria insasi. Intr-un interviu acordat zilele trecute revistei noastre, liderul taranist Ion Diaconescu recunoastea ca monarhia e „o relicva a istoriei". Duda s-a nascut in iunie 1960 la Iasi, in familia unui medic, Renée – bun prieten cu Ion Iliescu inca din anii ”70 si, dupa revolutie, membru marcant al PDSR – si a ales cariera de actor. Unii spun ca era de real talent, coleg de promotie la clasa Olgai Tudorache cu Oana Pellea, Marina Procopie ori Adrian Paduraru, altii, ca nu a depasit niciodata statutul de om care duce tava. A fost, o perioada, si asistentul „Bibanului", adica Dem Radulescu. Romanii nu il localizeaza, ce-i drepx, dupa vreun rol al sau, fie si secundar. Nu-i bai, nici Reagan nu a fost vreun mare artist, dar ce mare presedinte a ajuns! Dupa ce a absolvit Facultatea de Arta Teatrala si Cinematografica, actorul a fost repartizat la Teatrul Municipal din Suceava. Apoi a fost transferat ca actor la Teatrul National „Vasile Alecsandri" din Iasi. In anul 1988 se muta la Bucuresti, parasind scena Teatrului National din Iasi. In 1993, pune pe picioare un proiect de terapie prin arta pentru orfanii din Romania, gratie caruia ajunge sa o cunoasca pe principesa Margareta. Doi ani mai tarziu se casatoresc, iar in 1999 Duda este innobilat. Dar proaspatul principe nu ofera o gura de oxigen Casei Regale, ci, mai degraba, provoaca ridicari iritate din sprancene mai multor case similare din Europa. Nici taranistii si liberalii, principalii sustinatori ai monarhiei, la noi, nu au parut foarte incantati de „cucerirea" facuta de Margareta, mai tanara decat ea cu vreo 11 anisori batuti pe muchie. In acelasi interviu al lui Ion Diaconescu, acesta spune ca subiectul Duda, ori posibilele sale legaturi cu serviciile secrete, era unul minor in partid in acei ani: „Era la pu?in timp dupa ce murise Coposu şi nu era o chestiune de actualitate pentru noi. Stiu doar ca el, Coposu, fusese de mai multe ori la Versoix, vorbise cu Regele si niciodata nu ne-a pomenit la intoarcere ceva despre Radu Duda". Diaconescu nu crede ca anun?ata candidatura a lui Duda ar putea afecta imaginea monarhiei şi afirma ca este posibil, teoretic, ca regaliştii sa voteze un candidat monarhist la preşedin?ia republicii, „dar s-ar putea sa nu il accepxe pe Duda". Se simte clar in vocea liderului greu incercat in puscariile comuniste o rezerva fata de ginerele Regelui. Se spune chiar ca Mihai l ar fi pierdut sprijinul financiar al mai multor aristocrati din Occident, care nu au vazut, nici ei, mariajul cu ochi buni. De ce i-ar fi deranjat insa intrarea lui Duda in sanul Casei Regale, atat timp cat si alte mladite regesti din Europa si-au pus pirostriile cu parteneri lipsiti de sange albastru?

„Securistul" din patul regal

O explicatie destul de pertinenta a venit, cu ceva timp in urma, din partea ziaristei de origine romana Nicoleta Franck, o apropiata a Casei Regale, care a scris mai multe carti despre Rege si care a afirmat, negru pe alb, ca „principele" Radu ar fi, de fapx, „un securist infiltrat in familia regala cu scopul de a compromite Casa Regala", iar artizanul acestei manevre ar fi nimeni altul decat fostul preşedinte Ion Iliescu. Legatura dintre cei doi, Ion Iliescu şi Radu Duda, ar fi fost facuta de tatal actorului Duda, care a avut, cum spuneam, o rela?ie deosebit de apropiata cu Ion Iliescu inca din anii 1979-1980, cand Iliescu era prim-secretar al Comitetului jude?ean Iaşi. Chestionata de ziariştii de la Adevarul, Nicoleta Franck, o romanca care a parasit ?ara inca din 1947, a declarat ca „este clar ca Iliescu l-a sus?inut pe prin?ul Duda. Despre trecutul lui in perioada comunista cred ca nu are sens sa vorbim. Este foarte clar ca a fost trimis de Securitatea comunista sa compromita Casa Regala. Un securist a intrat in Casa Regala. De ce? Pentru ca aceşti comunişti au ştiut intotdeauna sa se infiltreze, ca sa descopere şi sa speculeze slabiciunile oamenilor, ca sa ii poata controla". Acuzatiile Nicoletei Franck, aparute in revista „Caminul romanesc" din Geneva, par destul de plauzibile, in conditiile in care alti membri marcanti ai diasporei au sustinut, la randul lor, de-a lungul timpului, ca serviciile secrete romanesti au strecurat mai multe personaje suspecte in paturile unor romani din exil cu mare influenta si posibilitati financiare uriase. Misiunea acestora era sa ii tina pe respectivii sub control pentru a nu se constitui o miscare in Occident, care, profitand de posibilitatile financiare si de relatiile inalte pe langa cancelariile vestice, sa incerce sa preia puterea la Bucuresti. Daca un batranel simpatic si inofensiv precum Ion Ratiu le daduse fesenistilor atata bataie de cap, in anii ”90, e limpede ce ar fi putut insemna o coagulare a exilului romanesc – mai ales a fostilor legionari de tipul Iosif Constantin Dragan – in scopul venirii la putere.

Nu a semnat cu Secu, dar a plecat peste hotare

Deci scenariul plasarii controlate a lui Duda in patul Margaretei se sustine, cel putin teoretic. Intr-un articol publicat de cotidianul Adevarul, printul Radu a negat acuzele de presupuse legaturi cu Securitatea: „Eu nu am colaborat cu Securitatea. In 1986 s-a incercat racolarea mea. Am refuzat politicos si de atunci nu am mai fost contactat." Problema e ca, in 1989, numele lui Duda a fost gasit, la Iasi, pe o lista cu mai mult de 1.000 de oameni, „persoane de sprijin" ale Securitatii. Intr-un alt interviu pentru acelasi cotidian, Duda a explicat ca in 1986, Securitatea i-a cerut sa colaboreze datorita carierei sale de succes ca actor: „Toti cei care reprezentau ceva stiau ca exista acest risc", de a fi chemat de catre Securitate pentru a deveni informator. Succesul respectiv insa era cel putin discutabil: la acea data, Duda lucrase doi ani pe scena din Iasi ca proaspat absolvent de teatru si urma sa plece in al doilea si ultimul sau turneu cu teatrul in strainatate, in Israel, in compania a doi renumiti actori romani. Lucru ciudat si neuzual pentru stilul de lucru al Securitatii, care nu prea inghitea esecurile: Duda a refuzat sa semneze angajamentul, dar a plecat, totusi, in turneul in Israel. Fostul sef al filialei locale din Iasi a Securitatii a explicat, intr-un interviu, ca „persoanele de sprijin", ca Duda si alti cei peste 1.000 de oameni de pe lista respectiva, nu erau informatori, nu semnau vreun angajament cu Securitatea, nici nu primeau bani, ci erau membri ai PCR, in special, cei care calatoreau in strainatate, racolati de Securitate cu acordul partidului pentru a indeplini misiuni bine definite pentru o perioada limitata de timp. El a confirmat ca lista respectiva e reala.

Banuit de? homosexualitate

O alta problema de imagine a principelui a fost suspiciunea de homosexualitate, intretinuta timp indelungat de publicatii precum „Romania mare" ori de declaratii ale lui Corneliu Vadim Tudor, numai ca acesta are reputatia de a spune multe baliverne si nu prea isi sustine acuzele cu probe concludente. Pe de alta parte, fapxul ca principele nu are urmasi este lesne explicabil prin varsta inaintata a Margaretei – 50 de ani – in momentul casatoriei lor. In schimb, o anumita declaratie a principelui, facuta intr-un interviu acordat revistei Observator plus, a turnat, fara sa vrea, gaz pe focul acestor barfe: Duda a recunoscut ca filmul sau preferat este „Brokeback Mountain", povestea de dragoste dintre doi cowboy gay, „una dintre cele mai miscatoare si emotionante, pline de inspiratie si adevar pelicule ale ultimilor ani", dupa cum spunea el. De asemenea, el s-a declarat un fan devotat al actorului Heath Ledger, care interpreta unul dintre rolurile principale. O marturisire care era mai intelepx, poate, sa nu fie facuta.

Scandalul titlului nobiliar

Nu a fost insa singurul necaz al principelui. In august 2004, reprezentanti ai ASS Karl Friedrich, Print Mostenitor de Hohenzollern-Sigmaringen, l-au acuzat pe Duda atat de folosirea numelui Hohenzollern fara permisiune, cat si de a fi cerut sume „considerabile" de bani de la persoanele care ar fi interesate in cumpararea acestui titlu. Printul Mostenitor l-a atentionat pe Radu, de asemenea, ca familia Hohenzollern va lua „masuri legale" in cazul ca aceste lucruri se vor repeta si i-a cerut sa nu mai foloseasca titlul de „Print de Hohenzollern-Veringen". Printul Mostenitor e fiul ASS Friedrich Wilhelm, Printul de Hohenzollern-Sigmaringen, care i-a acordat lui Duda „numele" ad personam de „Prinz von ?Hohenzollern-Veringen" la ?1 ianuarie, 1999. Scandalul se crede ca ar fi fost instigat de catre un descendent al regelui Carol al II-lea si prieten al Printului Mostenitor, Paul Lambrino, cunoscut deasemenea in UE si ca Paul Hohenzollern, ca urmare a doua procese din Portugalia si Franta care i-au recunoscut tatal drepx fiu legitim al regelui Carol al II-lea, fara drepxuri dinastice sau de titlu. Duda a dat in judecata revista „Royalty Monthly" din Londra pentru calomnie, pentru publicarea acestor acuze intr-un articol. Printul Radu n-a incetat sa poarte numele si titlul de „Print de Hohenzollern-Veringen" si nu exista dovada, potrivit Wikipedia, ca s-ar fi luat masuri legale contra sa de catre familia de Hohenzollern.

Colonelul facut la „apelul bocancilor"

Dupa momentul 1999, printul Duda a parasit scena -?o pierdere? un castig pentru teatru? – si s-a dedicat exclusiv activitatilor de reprezentare a familiei regale si a Romaniei. Radu a jucat un rol primordial in planificarea si organizarea vizitelor internationale ale regelui Mihai I al Romaniei, in 1997 si 2002, pentru integrarea Romaniei in NATO, cat si pentru crearea concepxului „Turneului Mileniului" al Maiestatii Sale Regele in Romania din 2000. In turneele sale in NATO, Regele a vizitat Anglia, Norvegia, Belgia, Danemarca, Spania, Luxemburgul si Olanda, intalnindu-se cu sefii de stat si de guvern ai tarilor respective. Printul l-a acompaniat pe Rege in marea majoritate a acestor vizite. In paralel, in acei ani avea loc, insa, un fenomen care nu e privit cu ochi prea buni astazi si care a fost criticat si la vremea respectiva: fostul actoras, sublocotenent in rezerva, a devenit, in timp-record, ditamai colonelul in armata romana. El nu a trecut prin rigorile scolilor militare carora li se supun inclusiv printii din Casa Regala britanica, ci a absolvit mult mai comodul Colegiu National de Aparare din Romania. Fapxul ca nu a executat in viata lui, probabil, un „culcat" racanesc nu l-a impiedicat sa obtina un doctorat in Stiinte Militare de la Academia Nationala Militara din Bucuresti.

Cel mai bine platit bugetar din Romania

In 2002, a venit un soc de proportii: principele Duda?a reusit sa obtina un post guvernamental generos oferit de cabinetul Nastase, in regimul Iliescu, adica administratia care, in anii ”90, il fugarea pe Majestatea Sa cu mitraliera pe autostrada Bucuresti-Pitesti pentru a-l alunga din nou din tara. In consecinta, intre sepxembrie 2002 si sepxembrie 2008, Printul Radu a fost Reprezentant special al Guvernului Romaniei sub doua administratii succesive, atat cea a guvernului de coalitie al PSD, cat si cea a aliantei de centru-dreapxa „Drepxate si Adevar", ulterior a aliantei PNL-UDMR. Cam in aceeasi perioada, principalul partid monarhist, PNTCD, a respins orice rol pentru el sau principesa Margareta intr-o monarhie restaurata. Nici ideea ca Margareta sa candideze, in 2004, pe listele pentru Senat ale taranistilor nu a fost primita cu prea mult entuziasm, astfel ca s-a renuntat la ea. Duda a devenit insa tinta unor acuzatii taioase legate de fapxul ca primeste sume uriase de bani de la buget in numele unor actiuni cel putin neclare, de asa-zis lobby in favoarea Romaniei. Spre exemplu, intr-o interpelare parlamentara a PRM se arata ca Guvernul Tariceanu, prin Hotararea nr. 33/17 ianuarie 2007, a aprobat pentru anul respectiv suma de 720.000 lei (RON), adica, 7,2 miliarde de lei (ROL) pentru acelaşi Radu Duda. „Aceasta inseamna ca, in fiecare luna, Radu Duda este platit din bani publici cu 600 milioane de lei, revenindu-i 30 milioane de lei pe zi lucratoare. Astfel, Radu Duda este cel mai bine platit dintre romanii angaja?i la stat. Precizam ca, in afara de cele 600 milioane de lei pe luna, Radu Duda mai incaseaza alte sume, fiind consilier al primului-ministru Tariceanu şi colonel al Armatei Romane", se mai arata in interpelarea amintita. Nu se stie daca Duda a avut sau nu vreo contributie la primirea tarii noastre in UE si NATO, dar e sigur ca a batut globul in lung si in lat, pe banii contribuabililor, tinand conferinte si efectuand vizite de protocol in tari precum Suedia, Finlanda, Austria, Japonia, India, Lituania, Ungaria, Elvetia, Belgia, Franta, Irlanda, Canada, Polonia, SUA, Italia, Iordania, Thailanda, Slovenia, Croatia, Azerbaidjan, China, Egipx, Marea Britanie si multe altele. Probabil prea multele vizite au dus la producerea unor confuzii in mintea principelui, din moment ce acesta a declarat, la un moment dat, intr-un interviu, ca este un mare admirator al unor personalitati est-europene precum Papa Ioan Paul al II-lea, Lech Wa??sa, Václav Havel si… Nelson Mandela.

Acuzat ca isi terorizeaza propriii angajati

Pana la a ajunge conducatorul tuturor romanilor,?Radu Duda are probleme cu proprii angajati. Acum trei ani, a izbucnit un scandal public dupa ce principele a fost acuzat de angajatii domeniului Savarsin de comportament abuziv si administrare neinspirata a castelului. Potrivit afirma?iilor facute in presa vremii de fostul administrator al castelului, Nicolae Hanas, din momentul in care Radu Duda a devenit ac?ionar in cadrul Administra?iei Domeniului Regal, angaja?ii de la Castelul din Savarşin sunt de-a drepxul chinui?i, li se intarzie plata salariilor, iar bonurile de masa le-au primit cu mari intarzieri. Hanas a mers pana la a face un apel la preşedintele de atunci al PN?CD, Gheorghe Ciuhandu, caruia i-a solicitat sa-şi manifeste sprijinul pentru adevarata monarhie. „Va rog, domnule preşedinte, sa cere?i sa se faca o delimitare clara intre Casa Regala şi Radu Duda. Am fost 4 ani administrator la Castelul de la Savarşin şi mi-e mila şi acum de oamenii care au ramas sa munceasca acolo, care sunt, pur şi simplu, chinui?i. Radu Duda are preten?ii exorbitante, in timp ce angaja?ii nu-şi primesc salariile. Acest om este de o opacitate groaznica. Va rog sa interveni?i pana nu va fi prea tarziu şi acest loc istoric se va autodistruge", a declarat Nicolae Hanas in plenul unei Conferin?e Jude?ene de Alegeri a PN?CD Arad. Acesta a mai adaugat ca, din cauza proastei administrari, Asocia?ia Domeniul Regal de la Savarşin a acumulat datorii prin neplata facturilor de energie electrica şi telefon, iar angaja?ii au fost plati?i cu salariul minim pe economie. „Daca nu se fac investi?ii imediate, tencuiala va cadea şi castelul se va transforma intr-o ruina. In schimb, in cea mai deplina necunoştin?a de cauza, Radu Duda a dat ordin sa se monteze gresie şi faian?a in baile şi holurile castelului, care dateaza din anul 1640. A taiat exemplare rare de copaci seculari, pe care i-a aruncat pe Mureş. De asemenea, unei firme de telefonie, care a dorit sa-şi plaseze antena de semnal in zona Castelului, i-a cerut 10.000 de euro taxe. Consecin?a? Localnicii de la Savarşin nu au nici acum semnal la telefoanele mobile", a mai dezvaluit fostul administrator de la Castelul din Savarşin.

Afacerea BAE Systems

Pe langa picanterii, exista insa si acuzatii ceva mai ?severe, inclusiv cea de corupxie. Acum cativa ani, compania BAE Systems, unul dintre sponsorii fundatiei de caritate a principesei Margareta, precum si reprezentantii companiei au fost implicati intr-un scandal de corupxie in legatura cu achizitia de catre Guvernul Romaniei a doua fregate britanice decomisionate de catre Royal Navy si reconditionate de catre BAE, pentru care se spune ca s-ar fi platit o mita de 7 milioane de lire sterline. O parte din acesti bani, se mai spune, ar fi „ajuns in buzunarele familiei regale de Hohenzollern". Prin comunicate de presa, principele a negat, iritat, orice astfel de actiuni de lobby, declarand ca, in calitate de patron al Camerei de Comert Romano-Britanice din care face parte si BAE Systems, s-a intalnit cu reprezentatii acestei firme, cat si cu ai altor firme britanice.

Pariul personal al lui Patriciu

In ultimii doi ani, s-au vehiculat informatii – Elena Udrea ?a spus-o de-a drepxul, chiar ? ca Duda ar reprezenta un pariu personal al magnatului Dinu Patriciu, care il sustine financiar si care, pentru a se face cunoscut, l-a trimis sa bata Romania in lung si in lat, de la Lehliu Gara pana la Gura Humorului si de la Sulina pana la Orastie. Actiunea in sine era discreta, despre drumurile principelui afland doar cei care ii citeau blogul, locul unde Duda isi prezenta in detaliu deplasarile. Si totusi, nu este clar daca magnatul se afla acum in spatele candidaturii principelui. S-ar putea ca Patriciu sa se fi razgandit intre timp, dar sa nu mai vrea Duda sa renunte, ceea ce ar insemna ca asistam la o candidatura pe cont propriu, din orgoliu.

Socoteala simpla a lui Basescu

Teoretic, e posibil ca printul sa fie un?candidat de tip „iepure", adica unul care sa mobilizeze alegatorii cu nostalgii monarhice si nu numai, dupa care sa abandoneze cursa indemnand la sprijinirea altui candidat, cel mai probabil Crin Antonescu. Pare plauzibil, dar iritarea de care dau dovada tot mai multi liberali fata de decizia lui Duda mai degraba sugereaza ca acesta face alte jocuri. Or, daca Duda ia voturi, le ia, cel mai probabil, din zona votantilor lui Crin Antonescu, ceea ce e in avantajul lui Traian Basescu si al lui Geoana. Ce s-ar putea urmari prin aceasta manevra? Iarasi nu e greu: pentru Basescu, e esential sa ajunga in finala nu cu Antonescu, ci cu Geoana, pentru ca in turul doi o parte a PNL nu va vota cu omul PSD, partid respins organic de multi liberali, ci cu Traian Basescu. In schimb, daca in finala intra Antonescu, acesta va lua integral atat voturile PNL, cat si pe cele ale PSD, partid ai carui votanti sunt categoric anti-Basescu. O socoteala simpla, dar care poate da peste cap multe planuri. Iata de ce o candidatura ca a lui Duda ar putea fi sustinuta atat de Basescu & comp., cat si de Geoana si oamenii lui, motivul fiind acelasi: bararea accesului candidatului PNL in finala.

In 2004, intrarea in politica i se parea nepotrivita

In 2004, Adrian Nastase i-a facut propunerea de a ?candida pentru Senat, pe listele PSD, dar principele a refuzat categoric. „Au fost multe asemenea propuneri, ceea ce dovedeşte ca oamenii au imagina?ie. Au fost cele mai variate posibilita?i la care for?ele politice ? de la dreapxa la stanga spectrului politic ? s-au gandit", declara el atunci. „Cred ca este foarte bine sa fac ceea ce fac, adica cu o pozi?ie care sa nu contrazica principiile Casei Regale. Ceea ce fac este perfect compatibil cu Casa Regala şi cu interesele Romaniei", a spus Radu Duda. Cinci ani mai tarziu, iata ca o candidatura pentru o functie politica nu i se mai pare in contradictie cu principiile Casei Regale.

„Radu al Romaniei Duda"

Ce atuuri are Duda? In primul rand, entuziasm si?competenta, sustine principele, care nu e deranjat cand presa i se adreseaza, incorect, cu „Majestate" si al carui nume pe buletinele de vot va fi „Radu al Romaniei Duda", ceea ce garanteaza o portie zdravana de ras in cabinele de vot. Numai ca e greu de intrevazut la ce competenta se refera candidatul. La cea din teatru, unde e cam anonim pentru marele public, cu doar vreo doua roluri mai rasarite, in „Capul de ratoi" si „Titanic vals"? La cea din cariera militara, unde s-a remarcat doar prin avansarile aiuritoare in grad? La cea din domeniul diplomatic, unde se stie doar ca a cheltuit sume uriase din bani publici, fara ca rezultatele concrete sa fi ajuns la alegatori?
Un alt atu ar fi consilierea sa de catre Betsy Myers, care a lucrat si pentru Barack Obama. Numai ca, acum cinci ani, un alt candidat, Lia Roberts, a descins, spectaculos, la Bucuresti, insotita de principalul consilier al lui Bill Clinton, l-am numit pe legendarul Dick Morris, si nu numai ca nu a castigat, dar nici macar nu a mai candidat, realizand completa lipsa de sanse. (Ca o picanterie, daca la lansarea candidaturii Liei Roberts, o romano-americana foarte bogata, presa a remarcat, cu oarece stupoare, imbracamintea total nepotrivita a acesteia si pantofii de-a drepxul saracaciosi, la lansarea lui Duda s-a observat ca fostul actor nu a fost capabil sa vorbeasca liber, preferand sa citeasca, stangaci, discursul de pe niste foi de hartie zburatacite sistematic de vant. Sa le zicem doar mici amanunte care pot spune multe). Un alt atu important pentru Duda ar putea fi relatiile europene ale Casei Regale, mai ales ca sotia sa a trait o poveste de dragoste cu actualul premier britanic, Gordon Brown, iar unii spun ca acesta a fost chiar scolit intr-ale politicii de principesa, care are studii universitare in domeniu. (Despre Margareta, care a avut si un iubit pompier, in Marea Britanie, au circulat pe vremea comunismului zvonuri ca era in vederile Elenei Ceausescu pentru o casatorie cu Nicusor, dar fostul general Nicolae Plesita a dezmintit informatia, sustinand ca era o intoxicare a Securitatii). Totusi, oricat de bune ar fi relatiile respective, la vot se prezinta romanii, si nu capetele incoronate ale Europei, presupunand ca acestea chiar ar fi interesate de „experimentul Duda".

Deocamdata, creste vertiginos numarul celor care considera candidatura principelui drepx o anomalie, o manevra care zguduie credibilitatea Casei Regale, in ciuda sprijinului anuntat de Regele Mihai, cu o intarziere care ar putea da de gandit. „Miroase a vanitate, miroase a slava desarta, miroase a facatura" scrie, in Dilema veche, pe marginea candidaturii principelui, reputatul Andrei Plesu. Si el, ca si altii, remarca fapxul ca Duda pare sa aiba doar un talent aparte de a debita platitudini cu maxima eleganta in exprimare. Doar cateva exemple: „institutia presedintelui Romaniei este o institutie care merita servita in sine", „a-ti depune candidatura pentru presedintia Romaniei nu exista ceva mai transparent decat atat", „oameni exista si multi dintre ei sunt buni", „am ales sa fac acest pas pentru ca sunt convins ca este bine de inceput dintr-un loc", „rolul fundamental politic il are Guvernarea prin premier si prin membrii cabinetului, iar rolul politic legislativ il are Parlamentul" , „Presedintele este o fiinta, un om, care poate fi barbat sau femeie si care sunt ei insisi o institutie" samd. Lucru care nu il va ajuta prea mult in capxarea bunavointei electoratului.