Cand Emil Boc l-a demis pe ministrul de Interne PSD, Dan Nica, habar n-avea ca ii incepe sfarsitul. Marti, 13 octombrie, Traian Basescu a pierdut inca o batalie cu Parlamentul. Vom vedea daca va pierde si razboiul… cu electoratul. Pana atunci, opozitia a dat o lectie exemplara de putere Puterii. Iasi. Mijloc de octombrie. De trei zile 140 de mii?de romani trec prin fata moastelor Sfintei Parascheva. Popor, popor, doar popor. In ziua Marii Liturghii 18 preoti tin slujba. Lumea ii asculta mirata ca-i vede bine. Anul trecut au vazut mai mult cefele si umerii agentilor de securitate care-i pazesc pe mai marii tarii care au intotdeauna loc langa preoti. Se mira, dar imediat se dumiresc: jilturile sterse cu grija pentru primii oameni in stat sunt goale. Au auzit ca a cazut premierul, stiu ca nu mai e Guvern, dar unde-i presedintele, ce face seful Senatului, unde-s candidatii, discursurile, masinile negre, baietii cu umeri lati si baile de multime? La Bucuresti, se aude raspunsul de la un mic radio portabil purtat de un mos asezat cuminte la coada care duce la moaste. A venit din Oltenia ca sa se roage pentru nepoata lui, bolnava. I-a adus si o haina ca sa atinga racla cu ea. Poate asa se face bine ca de tratament nu poate fi vorba. La spitalul judetean nu e loc sau nu sunt bani, n-a inteles bine, iar la Minister n-are cine sa aprobe tratament in strainatate, ca a cazut Guvernul. Din povestea asta oamenii inteleg ca, in sfarsit, Sfanta Parascheva e a lor. La Bucuresti e razboi si nimeni nu are timp de moaste. De sfinti nici atat desi din cand in cand mai auzi de cate unul printre dintii vreunui lider politic lasat pe afara la negocieri. La Bucuresti lumea s-a impartit in doua: cei care au pierdut si cei care vor sa castige.
O MOTIUNE FARA SANSA
N-a trecut decat un an de cand primul Parlament ales uninominal si-a intrat in paine si deja si-a trecut in palmares o victorie: e primul Parlament care a dat jos un guvern prin motiune de cenzura. Cum? Probabil nici chiar parlamentarii nu-si dau seama foarte bine. Visul a incoltit in cateva minti abia dupa ce PSD a fost maturat din Palatul Victoria. Atunci, a inceput sa se vorbeasca prima data ca, aritmetic, cabinetul Boc poate sa fie zburat. Cum matematica si istoria o fac cei care au puterea, si cum istoria ultimilor 20 de ani e plina de cabinete care au condus desi n?aveau niciun sfert din Parlament, putini au crezut ca se poate. Asa ca gestul liberalilor de a depune o motiune de cenzura n-a fost prea bagat in seama. A fost inregistrat, putin comentat si cam atat. Abia luni, pe 12 octombrie cu o zi inaintea votului lumea s-a prins ca la Parlament se coace istoria. E drepx, au avut nevoie de ajutorul Curtii Constitutionale care a decis ca motiunea a valabila si poate sa fie discutata. Abia atunci a inceput agitatia.
MARTI, 13. DIMINEATA
Dimineata in Parlament primii au intrat reporterii si cameramanii. Printre cabluri si lumini se mai arunca cate o gluma. Lumea vorbea vrute si nevrute insa mintea tuturor era in alta parte. Desi nimeni nu o spunea cu voce tare le incoltise gandul: s-ar putea ca azi sa cada Guvernul! Primele vesti despre negocierile de noapxe au ajuns odata cu primii alesi. Ierarhia in partid se citea direct pe fete: cu cat alesul avea ochii mai rosii si mai umflati de nesomn cu atat era mai sus in structura de partid. Era de ajuns o privire ca sa-ti dai seama ca pentru cativa discutiile s-au intins pana tarziu in noapxe. Incet-incet, obositi de atatea calcule si secrete au inceput sa dea drumul la vesti: da, au negociat, da, sunt siguri pe oamenii lor, da, sunt de ajuns, da, da, da. Erau vorbele liberalilor si social-democratilor . Maghiarii, ceilalti semnatari ai motiunii, retinuti ca de obicei, se feresc sa vorbeasca. Ei mai discuta. Au semnat motiunea, dar acum, din nou, pot sa joace cartea salvatorilor. Nu conteaza pe cine salveaza, conteaza ca ei sa faca jocul cel mai bun. Sunt singurii care nu viseaza la scaunul de la Cotroceni, asa ca-si permit sa calculeze pana-n ultima clipa.
MAREA ADUNARE A ALESILOR
Intre timp Casa Poporului se umple de parlamentari. Sunt aproape toti. Ajutoarele liderilor de grup se uita in sala si discret taie cate un nume de pe lista pe care o are fiecare in dotare. Azi, e de bine sa fii taiat. Inseamna ca ai venit la chemarea partidului iar votul tau poate salva sau ingropa o guvernare. Desi ordinele ajunse la cei multi in timpul nopxii sunt clare, multi in sinea lor se mai gandesc ce sa faca. Sunt la putere dar pe ei nu i-a ajutat cu nimic asta. „Ceilalti", cei care au fost la putere, par la fel de derutati. Daca pica Guvernul, ei stiu ca nu ajung ministri. In plus pana la prezidentiale mai e putin iar daca presedintele iar face ce-l taie capul in cateva luni pornesc din nou in campanie, prin noroaie, la cersit de voturi. Doar liberalii par calmi si veseli. Sunt in opozitie si le place. Gherila ii prinde iar daca motiunea trece pot spune in gura mare: Noi am inceput. Toti insa se simt priviti. Azi e ziua in care un glas launtric le spune sa faca ce zice partidul si sa se faca ca nu-i cunosc pe „ceilalti". Nu conteaza ca printre ei sunt oameni cu care se saluta de 20 de ani. De ieri circula un zvon ca votul unui deputat costa 10 mii de euro. Iar dezertarea 100 de mii. O simpla banuiala iar daca rezultatul nu e cel bun pentru partidul tau, zbori.
GREII VORBESC, ALESII BARFESC
Sala e plina deja. Apare si Guvernul. Cat mai e din el. Nu sunt multi. 11 scaune. Niciodata banca Executivului nu a fost atat de goala. Premierul sta la inaltime si se uita in jur. Stie sala bine. Aici a debutat ca parlamentar in 2000. Ce vremuri! Acum e la putere. Deci zambeste si pare increzator. Langa el, Vasile Blaga. Nu degeaba i se spune Buldogul. Nu scapa nimic din miscarile salii: acum, acolo e salvarea sau pieirea. In minte, mai face calcule. Deasupra lor, presedintii Camerelor. Amandoi conduc sedinta. Tanara Roberta Anastase sta dreapxa si din cand in cand se uita spre ai ei, cei din banca guvernului. N-are ce sa afle, dar nu se stie niciodata. Mircea Geoana n-o vede. E sigur pe el. In minte are calculele bine facute. Da semnalul, iar spectacolul incepe. La microfon vin „greii". Premierul, presedintele PSD, presedintele PNL, un fost prim-ministru liberal. Personaje, unul si unul. Iar cuvintele se rostogolesc unul dupa altul: privilegii, 322, 11 fantastici, fapxe, vorbe, constiinta, istorie, afara. Discursurile ajung doar la microfoanele televiziunilor. La fiecare propozitie cate un parlamentar iese din sala. Nu sunt coplesiti de discursuri. Sunt plictisiti, chiar. Stiu toate cuvintele astea. Uneori le-au spus ei, alteori le-au fost aruncate in fata. Afara e mai interesant. Acolo sunt ultimele vesti si cele mai grele barfe. Acole e Elena Udrea, pe care multi o stiu doar de la televizor intr-un deux-pièces de culoarea oului de rata. Acolo e si doamna Placinta care cauta macar un pesedist de la Vrancea. Ar vrea sa negocieze cu el. Ce? Nici ea nu stie.
POC CU BILA-N BOC
Discursurile se termina si apar urnele. Odata cu ele, pe podium se insurubeaza oamenii partidelor. Sunt politistii bilelor. Stiu ca sunt filmati, fotografiati si injurati printre dinti dar nu-i misca nimic. Treaba lor este sa fie atenti in ce urna introduc oamenii lor bilele. E sarcina lor si si-o fac bine. Unul cate unul, intr-o debandada logica, alesii dau cu bila-n Guvern. Niciunul nu pare cocosat de sarcina. Pentru multi e doar o bila care le asigura supravietuirea politica. Cand se uita la haul din urna vad cel mult inca un mandat sau un contract si nicidecum leul care o tot ia la vale, locuri de munca sau reforma. Se vede pe fata lor ca au o singura treaba: sa fie vazuti ca voteaza cum trebuie. Cativa isi permit sa fie discreti. Agitatie e doar cand la urna ajung parlamentarii UDMR. Supraveghetorii de vot isi luxeaza ochii incercand sa ghiceasca. Dar maghiarii isi fac jocul pana la capat. Doar ei stiu cum au votat. Cand urnele parasesc sala, nu mai ramane nimeni sub cupola. Pardon. Ba da, cineva sta pe scaunul de ministru pana-n ultima clipa: Theodor Paleologu. Sub pupitru, ca la scoala, are o carte. Si o citeste absorbit. Pe hol insa se chibiteaza. Acum se fac ultimele pariuri si se asteapxa primele vesti. „Pica sau nu pica", asta-i intrebarea tuturor. Parlamentarii vechi simt si ei ca atata tensiune nu au avut niciodata.
GATA
Lumea uita de alesi. Acum e vremea reporterilor. Primii care vor afla deznodamantul sunt ei, nu grosul alesilor. In jurul monitoarelor si al celor doua mini-studiouri lumea e ciorchine. Toti vaneaza benzile celor doua televiziuni de stiri. Reporterii lor sunt acum vedetele. Iar ei stiu asta. Vorbesc pe tacute la telefon, scriu semeseuri cu viteza luminii, se uita speriati in jur, nu raspund la nicio intrebare si… televiziunile afiseaza titlurile pregatite din vreme. Le aveau scrise in ambele variante inca de cu seara. Au afisat varianta 2: Motiunea a trecut, guvernul a cazut!
AM CASTIGAT, CE NE FACEM?
Cand secretarul comisei de numarat bile ajunge la microfon in sala nu mai e multa lume iar rezultatul oricum il stie si ultimul tanc. Actiunea e pe hol. Emil Boc isi aduna ministrii, cati mai are, si inotand printre microfoane merge cu cabinet cu tot spre lift. Nu ii e bine si se vede. A inceput anul pe cai mari si-n zece luni a ramas si fara primaria greu castigata de la Cluj si fara palatul Victoria. Nimeni n-a stat atat de putin timp premier ca si el. Ba chiar a reusit sa intre in istorie. E primul premier demis de o motiune. Repeta obsesiv pasaje din discurs. In spatele lui, Vasile Blaga reface toate calculele. Probabil stie ce n-a mers. Stie, dar n-o spune. In schimb, Radu Berceanu nu se sfieste: Ungurii, ungurii ne-au mancat!- repeta el. Dar ce mai conteaza? Cabinetul intra tot in lift si pleaca. Castigatorii au problemele lor. Au inceput ziua in opozitie dar daca se aduna o pot termina la putere. Se aduna oare?
La Cotroceni iese presedintele si suna adunarea. Invita toate partidele la consultari. PSD anunta ca nu merge si incearca sa-i convinga pe liberali sa faca la fel. Oamenii lui Crin refuza. Se duc. Vor sa vada cum arata Traian Basescu invins. Se duc si din capul locului incep ei sa vorbeasca. Presedintele ii asculta dar e clar ca nu-i convine. De microfoane, ca si la Parlament dimineata, se lovesc cuvinte mari. „Responsabilitate" e aruncat de o parte in alta a salii. Nu mai suna ca un cuvant mare ci mai degraba pare injuratura. Dupa ei apar liderii PD-L. Vor sa para puternici dar e clar ca nu le place ce-i asteapxa. Au o propunere de premier: Emil Boc. Ies si o spun dar se aude ulterior ca inauntru presedintele le-a explicat ca fostul primar al Clujului nu are nicio sansa. Toata lumea vrea sa stie ce reprosuri au primit. Intr-un tarziu se afla. Doar doi oameni au fost loviti: Ioan Oltean si Cezar Preda. Strategii partidului au scapat ieftin. Deocamdata.
In cealalta parte a Bucurestiului, aproape de iesirea din oras, se intalnesc cele patru partide. Discuta putin si hotarasc multe: merg impreuna cu un singur candidat. Unul de nerefuzat cred ei. Klaus Iohannis. Care a doua zi dimineata e la Bucuresti, gata sa negocieze. Cum ajunge la Senat e luat in primire de liberali. Vorbesc cu el apoi se duc impreuna si se intalnesc cu celelalte partide.
La final ies si spun: el este candidatul nostru. O zi mai tarziu, Traian Basescu spune: „Lucian Croitoru. El este desemnatul meu."
La Iasi, mosul din Oltenia urca-n tren. In bocceluta, invelita cu grija, are haina copilei pentru care a venit la racla. Mintea ii este doar acolo, la comoara lui. Nu-i e nici foame, nici sete. Asteapxa doar sa ajunga acasa sa puna haina pe nepoata si s-o vada cum se face bine. Nici nu se gandeste ca va f i altfel. E batran, stie ca Cel de Sus nu te lasa niciodata. Domnii de la Bucuresti le au pe ale lor, noi pe ale noastre.
Constitutionalistul Emil Boc
„Presedintele nu va putea desemna la functia de prim-ministru decat pe acel candidat care are suportul majoritatii parlamentare."
Pag. 225: „Presedintele Romaniei nu se bucura de independenta totala in desemnarea primului ministru. Potrivit textului constitutional, Presedintele trebuie sa consulte partidul care detine majoritatea absoluta a locurilor in Parlament ori, daca nu exista o a asemenea majoritate, sa consulte toate partidele reprezentate in Parlament. Chiar daca Presedintele Romaniei nu este obligat sa tina cont de parerile partidelor consultate, consideram ca nu va putea desemna la functia de prim -ministru decat pe acel candidat care are suportul majoritatii parlamentare"
Pag. 165: „Asadar, esential in procedura de formare si investire a Guvernului este votul Parlamentului. Guvernul va raspunde politic doar in fata Parlamentului care il poate demite."
Pag. 162: „Presedintele nu are independenta totala in desemnarea candidatului la functia de prim-ministru. /…/ Daca Presedintele ar omite consultarea unui partid parlamentar – indiferent de marimea lui – el s-ar face vinovat de incalcarea Constitutiei, cu posibilitatea declansarii procedurii de demitere a sa din functie".
Din volumul Institutii politice si proceduri constitutionale in Romania (Manual de baza pentru studentii Facultatii de Stiinte Politice si Administrative), aparut la Editura Accent din Cluj in anul 2003.
CULISELE MOTIUNII
Desi in presa s-a vorbit foarte putin despre acest subiect, neexistand declaratii oficiale, surse bine informate afirma ca, in prima faza, organizatiile din teritoriu, in special cele de la Constanta, Vaslui si Mehedinti si-au sfatuit parlamentarii sa voteze impotriva caderii Guvernului Boc, asta in conditiile in care Mircea Geoana si intreaga conducere centrala a PSD au declarat, in mai multe randuri, ca nu exista deputat sau senator al partidului, care sa nu sustina motiunea. In acelasi timp, gurile rele spun ca, cu cateva ore inainte de votul final, parlamentarii de Constanta au sunat, pe rand, la presedintele Organizatiei PSD Constanta, Radu Mazare, pentru a intreba cum sa voteze si ca, in final, acest lucru a fost lasat la latitudinea fiecarui pesedist in parte. Aceleasi surse afirma ca, din cauza fapxului ca motiunea a cazut, judetul Constanta a pierdut sute de miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii localitatilor, pe care mai marii din Guvernul Boc 2 i le promisesera prim-vicepresedintelui PSD Constanta, Nicusor Constantinescu, in urma unor discutii, care au avut loc pe 12 octombrie la Bucuresti. Se pare ca, in prima instanta, Constantinescu batuse mana cu Boc, care l-a asigurat ca daca motiunea va pica, va primi tot ce va cere pentru judetul Constanta. Pe de alta parte, presedintele PSD Constanta, Radu Mazare, a declarat, in urma cu o sapxamana, ca nu stie despre hotararea partidului de a sustine o motiune de cenzura impotriva Guvernului si ca Mircea Geoana nu poate lua singur o decizie in acest sens sau impreuna cu un grup restrans de persoane. „Daca a luat aceasta decizie fara sa fiu informat, o sa vad cum o sa actionez, poate ii instruiesc pe parlamentarii de Constanta sa nu voteze. Trebuia sa fim intrebati", a precizat Mazare, care a adaugat ca nu este de acord ca PSD sa sustina o motiune de cenzura si „sa arunce tara intr-o criza." In final, calculele au aratat ca cel putin 10 reprezentanti ai PSD, PNL sau UDMR au votat impotriva motiunii dar numele acestora nu s-a facut public, asa ca nu se stie care a fost, in final, pozitia parlamentarilor PSD de Constanta care, dupa vot, s-au aratat cu totii sustinatori ai motiunii.
Dupa numararea votului, senatorul PSD, Alexandru Mazare, a declarat ca se bucura ca a fost facut primul pas pentru inlaturarea „regimului ticalosit Basescu – Boc" si ca spera ca, in final, Traian Basescu va parasi Cotroceniul, catalogand, totodata, Guvernul Boc, drepx cel mai slab din ultimii 20 de ani, care a produs un veritabil dezastru economic si social. La randul sau, senatorul PSD de Constanta Nicolae Moga s-a aratat dezgustat de discutiile care au avut loc in Parlament in ziua votarii motiunii atragand atentia ca grija tuturor parlamentarilor va trebui sa fie modul in care va fi guvernata Romania dupa caderea Guvernului. „Ne jucam cu nimicuri politice, in timp ce tara moare de foame", a declarat Moga. La randul sau, Maria Stavrositu, deputat PD-L de Constanta, a precizat ca are informatii clare potrivit carora votul exprimat nu a fost opxiunea fiecarui parlamentar in parte si ca mai multi dintre membrii PSD si PNL au votat motiunea sub amenintarea excluderii din partid. Zvonuri asemanatoare au circulat si prin alte locuri din tara. De exemplu, la Botosani, parlamentarii PNL acuza PD-L ca a incercat sa ii mituiasca senatorii si deputatii ca sa nu se prezinte la votul pentru motiunea de cenzura sau pentru ca sa migreze la democrat-liberali. Potrivit acelorasi surse, neprezentarea la votul final era rasplatita cu cel putin 10.000 de euro, in timp ce un vot impotriva sau migrarea la PD-L ar fi costat 100.000 euro.
Ungurii fac legea in Romania
Liberalii au anuntat inca din ziua precedenta votului ca parlamentarii PNL care nu se vor prezenta la vot vor fi exclusi. Si s-au tinut de cuvant. Din cei sase liberali care au absentat la vot 5 au fost exclusi din grupul parlamentar al PNL, riscand si excluderea din partid. Social-democratii nu au luat inca nicio masura privind pedepsirea celor care nu au respectat indicatia de partid de a veni la vot. Din masa social-democrata la votul asupra motiunii privirile au fost atrase de Victor Socaciu care a venit la Parlament, desi suferise de curand o operatie de transplant de rinichi.
PNL si Alianta PSD+PC au decis sa isi cheme toti colegii la vot si sa voteze cu bilele la vedere. Motivatia este simpla – pe de-o parte zvonurile privind incercarile democrat-liberalilor de a cumpara voturi, pe de alta parte, prin aceasta metoda cele doua formatiuni puteau controla votul propriilor parlamentari.
Cu bilele la vedere au votat, in mare parte, si democrat-liberalii. Singurii care au mentinut votul secret au fost reprezentantii UDMR. Minoritatile nationale, desi prezente in sala, nu au participat la vot.
Gurile rele spun ca mutarea minoritatilor nationale ar fi stricat jocul celor care ar fi vrut sa voteze altfel decat le-o cerea partidul. Schema era simpla – nu votau cu bilele la vedere. Cum minoritatile nu au participat la vot, era mult mai usor de depistat cine a trisat.
Numar total parlamentari: 471
Prezenti la motiune: 448
Parlamentari care au votat: 434
Prezenti, dar nu au participat la vot: 14
Au votat pentru: 254
Au votat impotriva: 176
Voturi anulate: 4
ABSENTII MOTIUNII
23 de parlamentari au absentat de la votul asupra motiunii de cenzura – 19 deputati si 4 senatori.
7 social-democrati. Deputatii Ana Gheorghe, Marin Bobes, Dumitru Ion, Gabriel Nicolescu Tita, Madalin Voicu, Zoicas Gheorghe si senatorul Avram Craciun.
6 liberali. Deputatii Bordeianu Dan, Dan Pasat, Rebenciuc Neculai, Tabugan Ioan si senatorii Ovidius Marcutianu si Cezar Mircea Magureanu.
4 reprezentanti ai minoritatilor nationale. Liana Dumitrescu, Mircea Grosaru, Ignat Miron si Oana Manolescu.
3 reprezentanti UDMR, toti deputati. Antal Istvan, Kelemen Atilla si Atilla Varga.
2 democrat-liberali. Deputatii Octavian Bot si Doinita Chircu.
1 independent. Senatorul Liviu Campan
Klaus Iohannis
Puncte tari:
- experienta in management administrativ
- percepxie publica generala foarte buna
- sustinere parlamentara
Puncte slabe
- expertiza economica si financiara minimala
- lipsa sustinerii prezidentiale
- fragilitatea coalitiei care il sustine
Oportunitati
- sa obtina sustinerea publica pentru reformele care trebuie facute in administratie
- sa isi impuna o echipa de ministri independenti, cu un nivel mare de credibilitate
- sa tina interesele clientelare la distanta, sub amenintarea ca va crea o noua miscare politica
Amenintari
- sa fie debarcat in cazul in care Traian Basescu este reales iar PD-L reuseste sa racoleze suficienti parlamentari
- sa plateasca factura incompetentei guvernului Boc, iar criza bugetara de la iarna sa fie pusa pe seama lipsei de experienta ca finantist a lui Iohannis
- sa devina tinta anchetelor judiciare pentru activitatea de noua ani ca primar
Lucian Croitoru
Puncte tari
- expertiza economica
- reputatie buna in zona financiara si de afaceri
- sustinere prezidentiala
Puncte slabe
- notorietate redusa
- experienta manageriala minimala
- lipsa sustinerii parlamentare
Oportunitati
- sa dea un semnal de credibilitate pe pietele financiare externe
- sa ajusteze politica fiscala a Guvernului cu cea monetara de la BNR
- sa forteze reforme, fara constrangeri de ordin politic
Amenintari
- sa-i fie retrasa sustinerea parlamentara in cazul in care Traian Basescu pierde alegerile
- sa i se reproseze ca este instrumentul FMI in momentul in care va impune masurile de reforma necesare
- sa-i fie impus un cabinet politic, controlat de la nivel de partid
INTRE IOHANNIS SI CROITORU
Se facea ca intr-o zi de 13 Guvernul pica. Parlamentarii, 254, aveau sa il ridice pe micutul Boc de pe inaltul scaun de premier. Si tot ei, cei 254 proveniti din randurile celor 322, aveau sa aduca, par avion de la Sibiu, o propunere de prim-ministru. Presedintele avea insa sa dea cu banul. Cap sau pajura? Doar ca la Cotroceni pe cele doua fete ale monedei era acelasi nume: Croitoru. Lucian Croitoru. Mutarea presedintelui. Acum, se face ca avem un premier desemnat. Si se face ca mai avem si un premier propus. Primul, desemnat de presedinte. Al doilea, propus de „noua majoritate". Klaus si Lucian. Iohannis si Croitoru. Doua nume noi aruncate in cusca leilor.
DE LA SIBIU VINE NEAMTUL
Klaus Iohannis. 50 de ani, casatorit. De 9 ani incoace, primarul Sibiului. A urmat Universitatea „Babes-Bolyai" la Cluj Napoca, Facultatea de Fizica, apoi timp de cinci ani a fost profesor la diferite scoli si licee din Sibiu. Din 1989 si pana in 1997, a fost profesor la Liceul Brukenthal Sibiu, iar in perioada 1997 – 1999 a fost inspector scolar general adjunct. Apoi, pana in 2000 a fost inspector general scolar.
Iohannis a atras atentia publicului in 2003 cand la alegerile locale a obtinut unul dintre cele mai mari procente – 88% si in 2008, cand a castigat al treilea mandat de primar cu votul a 83% dintre cei care s-au prezentat la urne.
Notorietate fara precedent pentru Sibiu. Programul „Sibiu, Capitala Culturala Europeana" a atras peste un milion de turisti. De atunci Sibiul este marcat tot mai des ca destinatie favorita pentru turistii straini.
In 2004 Klaus Iohannis a votat cu Traian Basescu, si nu s-a rusinat sa o afirme public. Timp de aproape patru ani relatiile dintre Iohannis si Basescu pareau sa fie bune. De anul trecut insa, ceva s-a schimbat…
Iohannis – Ministrul Educatiei. Ideea i-a aparut anul trecut presedintelui Basescu insa a fost refuzata de primarul Sibiului. Acum, ca ideea cu Iohannis premier nu mai este a presedintelui, parca nici Iohannis nu mai pare la fel de interesant.
„Daca vrei ca Iohannis sa ramana in continuare primar la Sibiu si sa nu intre in gura lupilor de la Bucuresti, vino astazi, 14 octombrie, la orele 16.00, in Piata Mare si spune NU PLECARII. Da mai departe daca iti pasa de Sibiu". E un mesaj care a aparut pe internet in timp ce Klaus Iohannis primea oferta de la Bucuresti pentru un nou loc de munca la Palatul Victoria.
Klaus Iohannis e sustinut de PNL, PSD, UDMR, PC si de minoritatile nationale. Un total de aproape 65% voturi in Parlamentul Romaniei. Guvernul pentru care Iohannis a fost ales de noua majoritate este unul de tehnocrati.
OMUL DE LA BNR
Lucian Croitoru. 52 de ani, divortat, un copil. Lucreaza in Banca Nationala a Romaniei de 11 ani. In perioada 1979 – 1982 a urmat cursurile Academiei de Studii Economice Bucuresti – Facultatea de Planificare si Cibernetica Economica, iar in 1995 a obtinut diploma de doctor in economie. Din sepxembrie 2003 pana in iulie 2007 a fost consilier principal al Directorului Executiv al FMI.
Intre 1995 si 1996 a fost consultant Bucharest Investment Group, dupa care, pana in 1997, a fost partener in programul „Firms, Banks and Financial Distress in Central and Eastern Europe" al PHARE, pozitie in care revine, din ianuarie 2001 si pana in mai 2002, ca partener, de aceasta data in programul de cercetare „Public finance in transition countries: problems of compliance, opportunism and soft budget constraints" al PHARE.
Din octombrie 1998 pana in sepxembrie 2003 este consilier al guvernatorului BNR, dupa ce, din ianuarie si pana in sepxembrie 1998, a fost consilier principal al ministrului Finantelor. In anul 2000 devine consilier personal al primului-ministru.
Din 1984 si pana in 1998, Lucian Croitoru a fost cercetator principal, gradul I, la Institutul de Economia Industriei. Din 1998 si pana in 2003 a fost profesor la Academia de Studii Economice, predand macroeconomie internationala la Facultatea de Relatii economice internationale. Din 2002 este consultant USAID si IRIS, dar si consultant PHARE la Institutul European din Romania.
Lucian Croitoru a mai aparut in carti pentru functia de premier si in urma cu un an, insa atunci acesta a refuzat oferta venita de la seful statului. Anul acesta Croitoru a fost sustinut de PD-L pentru functia de viceguvernator al BNR insa locul i-a fost luat de liberalul Bogdan Olteanu.
Traian Basescu l-a desemnat pe Lucian Croitoru pentru functia de sef al Guvernului, un executiv politic. Gurile rele spun ca opxiunea initiala a presedintelui a fost Mugur Isarescu, insa acesta ar fi refuzat.
VIZIUNEA PREMIERULUI DESEMNAT
De-a lungul timpului Lucian Croitoru si-a impartasit viziunile asupra economiei romanesti. Textele sale, publicate pe site-ul BNR, pot trasa directiile in care s-ar putea indrepxa Lucian Croitoru daca va ajunge premier.
Cresterea bazei de impozitare prin eliminarea excepxarilor si prin impozitarea unor activitati inca neimpozitate. „Cineva ar putea argumenta ca e necesar sa crestem ratele de impozitare pentru ca ponderea veniturilor bugetare in PIB este de aproximativ 30-32 procente din PIB, cu mult sub media UE. Veniturile relativ mici si mentinerea cheltuielilor curente la un nivel ridicat ingreuneaza convergenta reala cu UE. Date fiind conditiile concrete ale Romaniei, inainte de a creste ratele de impozitare este mult mai adecvata cresterea bazei de impozitare prin eliminarea excepxarilor si prin impozitarea unor activitati inca neimpozitate".
Acordul cu FMI este in opinia lui Croitoru un rau necesar. „Guvernul a ajutat sectorul privat prin incheierea acordurilor cu UE si FMI. Aceste acorduri prevad masuri anticriza care vor produce efecte pozitive. Acordurile respective, daca sunt implementate, suplinesc scaderea finantarii private indusa de criza cu finantarea externa oficiala. Mix-ul politicilor prevazute si finantarea aferenta asigura stabilitatea monedei. Astfel, se creeaza timp pentru reformele care vor atrage noi intrari de capitaluri private si vor contribui la reluarea cresterii economice sustenabile".
Lucian Croitoru e pesimist in ceea ce priveste criza din Romania. „Vom iesi din criza cu intarziere fata de restul lumii pentru ca am intrat cu intarziere, cu sase-opx luni mai tarziu. Romania a fost afectata de criza atat din cauza scaderii cererii externe cat si a scaderii cererii interne. Cererea interna la noi scade masiv, dar o revenire a cererii externe ne-ar ajuta sa iesim relativ repede din recesiune".
Prioritatile in opinia lui Croitoru sunt cresterea absorbtiei fondurilor europene si reformarea invatamantului. „Timpul castigat trebuie folosit pentru accelerarea unor reforme. Guvernul trebuie sa se concentreze pe masuri ale caror efecte se vor vedea in reluarea sustenabila a cresterii economice. De exemplu, cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale europene. De asemenea, trebuie reformat invatamantul, care este departe de a asigura calitatea necesara a capitalului uman".
Lucian Croitoru vorbea in textele sale si despre ce nu trebuie sa faca Executivul. „Guvernul nu trebuie sa incerce sa faca ceea ce se stie ca pare numai sa functioneze, dar de fapx nu functioneaza, cum ar fi scutiri si excepxari de obligatii fiscale, subventii pentru pierderi ex-post, alte masuri cu caracter populist etc. Este de asemenea important sa prezinte si programul de retragere a stimulilor si principii de acordare a lor".
La ideile de mai sus se adauga si noile declaratii ale premierului desemnat. De la Palatul Cotroceni, in ziua desemnarii sale Croitoru a pus accent pe necesitatea adopxarii legii pensiilor, unul din dezideratele PD-L. Premierul desemnat a vorbit insa si despre continuarea angajamentelor. „Pe termen scurt este evident ca o prioritate este efectuarea de alegeri democratice, asa cum s-a intamplat pana acum, in ultimii 20 de ani, dar cel putin la fel de important, in opinia mea, este continuarea angajamentelor financiare si economice cu Fondul Monetar International, Banca Mondiala si, de asemeanea, cu alte institutii financiare".
TORNADA REACTIILOR
O decizie iresponsabila, un bluf politic au strigat,?pe voci diferite, dar aproape in cor sustinatorii lui Iohannis, la auzul numelui celui desemnat de Traian Basescu pentru functia de premier. Noua majoritate a strans mai tare randurile in jurul lui Klaus Iohannis si nu se lasa daramata nici macar de decretul semnat de presedinte.
Crin Antonescu: „Decizia de azi a presedintelui Romaniei e una in mod clar iresponsabila din punct de vedere politic. E adevarat ca orice prelungire a crizei politice provoaca mari daune economiei romanesti, dar este in mod evident vina si responsabilitatea presedintelui pentru prelungirea acestei crize. Iohannis e o propunere pe care am facut-o si pentru care am construit impreuna cu forte politice diverse o majoritate neastepxata si care a intrunit cvasiconsensul mediului politic, jurnalistic si al opiniei publice romanesti. E limpede ca intr-un moment atat de greu e nevoie de un astfel de om".
Mircea Geoana: „Miscarea lui Basescu de a-l desemna pe Croitoru premier este o forma de bluf politic, avand in vedere fapxul ca acesta nu beneficiaza de sprijinul unei majoritati parlamentare. Domnul Basescu a facut un act de grava iresponsabilitate politica".
Kelemen Hunor: „Solutia propusa de PNL si asumata de PSD si UDMR cu Klaus Iohannis ca premier ar avea o majoritate de 65% si asta ar fi insemnat ca aceasta criza politica putea fi depasita in cateva zile, chiar pana la sfarsitul sapxamanii viitoare. Noi consideram ca acesta ar fi fost un gest normal. Nu ne dezicem de Klaus Iohannis si suntem convinsi ca daca vorbim de un guvern de uniune nationala, in jurul lui Klaus Iohannis s-ar fi putut forma un astfel de guvern".
Varujan Pambuccian: „Grupul minoritatilor nationale il sustine pe domnul Klaus Iohannis ca propunere pentru prim-ministru si nu sustine o alta propunere pentru prim-ministru al Romaniei, iar dupa alegerile prezidentiale, daca va fi cazul, prima noastra opxiune va fi, de asemenea, Klaus Iohannis".
Iosif Boda: „Asistam la o lupxa politica, pe care nu am mai intalnit-o pana acum. Nu gasesc nicio explicatie a modului in care actioneaza politicienii. Poate doar pentru ca se apropie data alegerilor. Pe mine, personal, m-a mirat foarte mult cum s-au desfasurat lucrurile ieri (n.r. -14 octombrie) si modul in care se face alianta in Romania. Jos palaria pentru initiativa lui Antonescu. Si, mai ales, pentru modul in care a reusit s-o sustina si s-o duca la indeplinire. Nu inteleg actiunea UDMR-ului, poate pentru ca au o presimtire a fapxului ca Basescu nu va castiga alegerile. Pe de alta parte, poate UDMR stie ca exista in joc niste actori invizibili pentru noi si care reusesc sa-i domine pe Bela si pe Geoana. Revenind pe taram constitutional, consider ca putea sa fie oricine in locul lui Iohannis, ca Basescu ar fi actionat la fel. Este drepxul Parlamentului de a nu accepxa propunerea facuta de presedinte, dar nu se poate lasa influentat de declaratia lui Geoana. Am auzit chiar varianta ca Iohannis sa fie proclamat de Parlament premier. Acest lucru ar insemna razboi civil. Consider ca partile ar trebui sa se calmeze si ca Guvernul Boc ar fi trebuit sa fie lasat sa functioneze pana dupa alegeri. Consider ca drepxatea este de partea presedintelui, dar, din punct de vedere moral, putem discuta altfel."
Mugur Ciuvica: „Consider ca tot discursul presedintelui a fost unul plin de ipocrizie. Dupa ce l-a avut pe Emil Boc drepx marioneta in fruntea Guvernului, acum Basescu incearca sa isi impuna o noua marioneta prin care sa conduca, in continuare. Consider ca nu poate sa treaca o astfel de monstruozitate de Parlament dar in politica romaneasca este posibil orice desi mi se pare greu si din punct de vedere matematic."
Bogdan Baltazar: „Eu personal cred ca Lucian Croitoru este o alegere buna si cred ca datorita pregatirii sale va reusi sa rezolve o buna parte din problemele economice ale tarii. Consider ca o astfel de functie va reusi sa ii puna in valoare pregatirea. Consider, totodata, ca acesta va trebui sa invete foarte repede sa se impuna intr-un climat politic instabil si sa ia decizii ferme. Spun acest lucru pentru ca CV -ul sau arata ca, de-a lungul timpului, nu a avut functii cu mare putere de decizie. Poate ca ma insel si Croitoru va dovedi in scurt timp ca stie deja sa ia decizii corecte in conditii dificile."
Radu Soviani: „Consider ca este o propunere interesanta. Croitoru a fost sustinut de PD-L si pentru functia de viceguvernator al BNR dar atunci propunerea nu a fost accepxata. Consider ca, din punct de vedere economic, un astfel de premier ar reprezenta o bila alba pentru Romania. Ramane de vazut daca propunerea va trece de Parlament, eu personal am indoieli."
Robert Turcescu: „Intr-un astfel de context, Crin Antonescu a luat fata celorlalti contracandidati prin mutarea Iohannis-premier. E suficient? Nicidecum, dar intuitia de care a dat dovada, dublata de abilitatea politica pe care nimeni nu i-o mai poate acum contesta, ne dezvaluie un Crin Antonescu diferit, capabil de surprize majore. Mircea Geoana e actor secund in dramoleta politica a acestor zile, Traian Basescu a fost luat prin surprindere, Oprescu cerseste o farama de glorie, declarandu-se si el de partea lui Iohannis. Inca se joaca, meciul intra in prelungiri."
ANALIZA PE TEXTUL CONSTITUTIEI
Politicienii au Constitutia in geanta. Asta nu e rau. Mai nou insa umbla si cu DEX-ul dupa ei. Nu numai ca nu se mai pot intelege pe textul legii supreme, nici macar cuvintele simple nu mai au acelasi inteles pentru cele doua tabere politice.
Majoritate, consultari, desemneaza au imbracat culoare politica. Si parca nimeni nu mai reuseste sa faca ordine in limba romana, d-apai in tara.
Se facea ca intr-o buna zi in Romania va fi liniste. Romanii nu se vor mai lupxa sa traiasca de pe-o zi pe alta, politicienii nu mai aveau sa fure, guvernantii aveau sa aiba in minte si interesul oamenilor. Nimeni nu stie insa nici ziua, nici anul. Pana una-alta avem o tara, astepxam Guvern.
ZIUA DESEMNARII PREMIERULUI
Ora 10:00 – Presedintele Traian Basescu participa la deschiderea lucrarilor reuniunii preliminare a Cercului Presedintilor Curtilor Constitutionale Europene.
Ora 10:05 – Presedintele PSD, Mircea Geoana, ajunge la Senat si anunta ca in jurul orei 11.00 va avea loc o reuniune a social-democratilor pentru a discuta despre evolutia situatiei politice.
Ora 10:41 – Presedintele Traian Basescu refuza sa precizeze daca va desemna sau nu un premier in cursul zilei de joi.
Ora 10:50 – Televiziunile de stiri sustin ca surse democrat-liberale au declarat ca PD-L ar fi transmis la Palatul Cotroceni noua propunere pentru functia de prim-ministru al Romaniei.
Ora 11:00 – Presedintele PSD, Mircea Geoana, participa la dezbaterea „Pulsul economiei reale", la Palatul Parlamentului.
Ora 12:00 – Administratia Prezidentiala anunta ca presedintele Traian Basescu va sustine o declaratie de presa la Palatul Cotroceni, la ora 13.30.
Ora 12:33 – Presedintele PNL, Crin Antonescu, declara ca „timpul de gandire" este al sefului statului, si nu al opozitiei, dupa ce presedintele Basescu le-a mai dat un ragaz liderilor PNL, PSD, PC, UDMR sa se gandeasca la propunerea sa privind un guvern de uniune nationala.
Ora 13:30 – Presedintele Basescu anunta desemnarea lui Lucian Croitoru pentru postul de prim-ministru al Romaniei.
Ora 13:43 – Prim-ministrul desemnat, Lucian Croitoru, se declara onorat de increderea acordata. „Criza financiara a atins Romania mai mult decat ne-am astepxat", a afirmat Croitoru, sustinand ca este foarte important ca Romania sa isi indeplineasca angajamentele asumate.
Ora 13:50 – Presedintele PNL, Crin Antonescu, declara ca decizia presedintelui Basescu de desemnare a lui Croitoru in functia de premier este „clar iresponsabila din punct de vedere politic".
Ora 14:00 – Primarul municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, sustinut de opozitie pentru postul de premier, declara ca a fost sunat de presedintele Traian Basescu pentru a-i explica de ce l-a ales pe Lucian Croitoru pentru postul de prim-ministru. Iohannis sustine ca i-a urat succes premierului desemnat si a anuntat ca il asteapxa pe presedintele Traian Basescu pentru a-i decerna titlul de cetatean de onoare al orasului.
Ora 14:15 – Presedintele PSD, Mircea Geoana, afirma ca „miscarea" presedintelui Basescu in desemnarea lui Lucian Croitoru pentru functia de premier reprezinta „un bluf politic". Geoana a facut un apel „la recunoasterea noii realitati democratice din Parlament" si trecerea Partidului Democrat Liberal in opozitie.
Ora 14:30 – Presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, declara ca Uniunea nu se dezice de Klaus Iohannis si crede ca un guvern de uniune nationala s-ar putea forma in jurul acestuia, insa nu va refuza o discutie cu premierul desemnat Lucian Croitoru, daca acesta va solicita.
Ora 14:45 – Prim-ministrul desemnat Lucian Croitoru ajunge la sediul BNR.
Ora 15:00 – Biroul de presa al Guvernului a anuntat ca prim-ministrul desemnat Lucian Croitoru se intalneste, la ora 17:00, la Palatul Victoria, cu premierul interimar Emil Boc.
A picat Guvernul… ce urmeaza? (de Andreea Negru)
Marti 13, o zi care cu siguranta nu poate trece neobservata… Daca spunem marti, spunem trei ceasuri rele. Daca marti mai picam si-ntr-o zi de 13, atunci… superstitiosii mai ca n-ar iesi deloc din casa! Parlamentarii au iesit, in schimb, din casa, la vot… si… ghinion pentru cabinetul Boc… intr-o zi de marti 13 a rezultat o Romanie fara Guvern! Guvernul Boc II a picat… ce urmeaza?
Economia se prabuseste si mai mult?!
Caderea Guvernului Boc ar putea avea repercusiuni grave in economia Romaniei, sustin analistii bancari. Economistii ING Bank Romania avertizeaza ca aprobarea motiunii de cenzura ar putea duce la intarzierea reformelor necesare pentru economie, fapx ce va duce la o prelungire a recesiunii in 2010 si un varf pentru rata somajului de peste 10,5% la anul. Alte efecte ar fi presiunea mai mare pe moneda locala si cresteri la dobanzile din piata monetara. Ori acestea nu ar fi de bun augur pentru programul de imprumuturi al Ministerului Finantelor, sustin economistii ING Bank.
Nici Citigroup nu vede cu ochi buni caderea Guvernului. Acest lucru ar putea aduce o volatilitate mai mare pe segmentul activelor financiare, in special pentru leu. Un guvern demis arunca in aer practic economia romaneasca. Concediul fara plata al bugetarilor este inca pe hartie, iar bugetul pe 2010 nu este gata.
FMI si-a amanat misiunea
Peste putin timp, mai exact pe 20 octombrie, expertii de la FMI ar fi trebuit sa vina in Romania pentru a ne evalua si pentru a decide daca ne mai dau bani, transa a treia. Jeffrey Franks, seful misiunii FMI din Romania, a spus insa ca nu vor mai veni la Bucuresti pentru evaluare pana nu vom avea un Guvern stabil, un grup de tehnicieni cu care sa poata discuta problemele importante ale tarii, de care depinde respectarea acordului incheiat in mai. In acest caz, este posibil sa asistam si la amanarea celei de-a treia transe destinate Romaniei. Cu siguranta ca reprezentantii Fondului asteapxa de la Guvern clarificarea unor aspecte, cum ar fi bugetul pentru 2010 care ar fi trebuit trimis in Parlament pana pe data de 15 octombrie, pentru ca pana la sfarsitul anului sa fie aprobat si promulgat. Legea unica a salarizarii se afla in aceeasi situatie, iar legea pensiilor la fel. De toate aceste documente depinde urmatoarea transa de la FMI in valoare de 1,56 de miliarde de euro care ar trebui sa vina in decembrie. Leul depinde si el de ce se va intampla in perioada urmatoare in politica romaneasca.
Un an de guvernare – mai multe rele decat bune…
Ce s-a facut intr-un an in care Guvernul cu o majoritate de 70% in Parlament a avut de infruntat cea mai grava criza economico-financiara de dupa 1930?
Vorbesc, evident, de masurile anuntate de Guvern in repetate randuri, insa fara efectele concrete resimtite in economie. Surprinzator poate pentru unii, exista insa si masuri pe care oamenii de afaceri le considera pozitive, pe lungul sir al celor negative sau fara efect. Cea mai importanta masura pozitiva a fost introducerea mecanismului privind plata TVA-ului. Nu este insa o masura fara cusur. Chiar daca este un sistem menit sa ajute firmele mici si mijlocii, bancile nu se inghesuie sa accepxe o scrisoare prin care firma dovedeste ca are de recuperat TVA-ul la o anumita data a lunii. La capitolul decizii pozitive, oamenii de afaceri includ si masurile privind acordarea ajutoarelor de minimis si cresterea plafonului de garantare a IMM-urilor. Impactul acestora in economie este insa unul limitat. Daca la capitolul masuri pozitive, am gasit dupa lungi clipe de gandire doar trei, la masuri amanate lista este mult mai lunga- neimpozitarea profitului reinvestit, capitalizarea CEC, regandirea programului Rabla, in sensul majorarii primei de casare, iar lista nu se opreste aici. Urmeaza acum partea cea mai neplacuta si, din pacate, cea mai consistenta… masuri cu impact negativ. Imediat, dupa ce au descoperit impactul crizei, guvernantii din cabinetul Boc au anuntat ca nu mai pot onora promisiunile electorale de majorare a salariilor profesorilor cu 50%. Masurile neinspirate nu s-au oprit insa aici. A urmat cresterea CAS, majorarea accizelor la tutun si alcool si, cea mai proasta masura… introducerea impozitului minim. Era sa uit programul Prima Casa – un program prin care s-au cumparat case vechi, fara efect antrenant in economie si nu s-au stimulat deloc constructiile. Sub presiunea FMI au venit si legea salarizarii unice, reforma pensiilor si scaderea cheltuielilor bugetare, intens criticate de mediul de afaceri.
Exemplul altor tari!
Romania nu este prima tara europeana care se confrunta cu o cadere a Guvernului, intr-un an de criza economica. La inceputul anului, premierii Islandei, Letoniei, Ungariei si Cehiei au capitulat din fruntea guvernelor.
Criza a rapus pana acum patru guverne ale tarilor europene, iar Romania este a cincea. Prima victima a fost Islanda, cand in februarie executivul acestei tari si-a anuntat demisia dupa ce FMI acordase tarii un imprumut de 2,1 miliarde de dolari pentru redresare economica. Tot in februarie, prim-ministrul Letoniei si cabinetul sau au demisionat dupa ce si-au recunoscut incapacitatea de a face fata crizei economice. A urmat premierul Ungariei care s-a declarat incapabil sa gaseasca un raspuns la criza economica si a preferat sa renunte la fotoliul de prim-ministru. Asta dupa ce Ungaria se imprumutase cu 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar International. In martie, a venit randul Cehiei unde cabinetul a picat dupa ce deputatii au adopxat o motiune de cenzura. Dincolo de chestiunile strict politice indrepxate impotriva premierului, una din cauzele caderii executivului a fost acuzatia de proasta gestionare a crizei financiare. Impactul a fost cu atat mai mare cu cat Cehia detinea atunci presedintia Uniunii Europene. Caderile guvernelor din aceste state s-au resimtit la nivelul economiilor. In Ungaria, noul premier instalat in aprilie a luat masuri dure precum majorarea TVA de la 20 la 25%, a inghetat salariile si a redus subventiile. In Cehia, investitorii straini n-au mai privit cu prea mare interes spre economia acestei tari. Coroana a pierdut unitati bune in fata euro, iar pasii dezvoltarii interne au fost intrerupxi. Deja afectata de criza mondiala, productia interna a scazut si mai mult, iar somajul a crescut in lunile ce au urmat.
