Google a ameninţat că-şi va închide toate operaţiunile în China, declanşând astfel o dispută între Statele Unite şi guvernul chinez. Ceea ce pare doar o problemă între o companie privată şi un guvern, a atins cote maxime din punct de vedere politic, iar implicaţiile sunt uriaşe pentru economia Chinei, Statele Unite şi relaţiile globale. Google a anunţat luna trecută că 34 de companii, printre care şi gigantul american au fost victimele unui atac cibernetic foarte sofisticat, care şi-a avut originea în China.
La jumătatea lunii decembrie 2009, Google a sesizat încercarea neautorizată de accesare a conturilor de e-mail ale unor activişti ai drepxurilor omului chinezi. În urma atacului, Google a decis că nu doreşte cenzurarea motorului său de căutare în China şi se gândeşte serios să-şi închidă birourile şi site-ul în această ţară. Monitorizarea excesivă a internetului, cenzurarea rezultatelor căutărilor cu ?Google.cn şi limitarea libertăţii de exprimare pe internet de anul trecut au determinat brandul american să-şi revizuiască operaţiunile din China. Un purtător de cuvânt al companiei a anunţat că activiştii care au fost ţinta atacurilor sunt în Statele Unite, Europa şi China. Guvernul chinez se apără de acuzaţiile privind libertatea exprimării pe internet spunând că internetul trebuie controlat pentru a proteja minorii, dar şi alte subiecte sensibile sunt blocate pe internet, cum ar fi discuţiile despre demonstraţiile violente şi însângerate din 1989 din piaţa Tiananmen. China a mai blocat site-uri precum Facebook, Twitter and YouTube ca şi cele care prezentau revoltele entice din Xinjiang şi Tibet.
Google a facilitat atacul cibernetic
Pentru a se supune normelor guvernamentale americane cu privire la datele utilizatorilor, Google a creat o portiţă de acces la sistem în cadrul conturilor Gmail, iar hackerii chinezi au profitat de această facilitate. Dar sistemul Google nu este unic. Guvernele democratice din întreaga lume, din Suedia, Canada şi Marea Britanie se grăbesc să aprobe legi care să acorde forţelor de poliţie puterea de a monitoriza internetul, în multe situaţii se cere furnizorilor de sisteme de comunicaţii să-şi redefinească produsele şi serviciile pe care le oferă. Multe state au aprobat legi cu privire la înregistrarea datelor utilizatorilor, forţând companiile să păstreze informaţiile despre clienţi. În Statele Unite, în 1994 printr-un act privind asistenţa în comunicaţii, s-a cerut companiilor de telefonie accesul FBI-ului de a asculta convorbirile telefonice, şi din 2001 Agenţia pentru Securitate Naţională (NSA) a dezvoltat un sistem complex de ascultare şi înregistrare a convorbirilor cu ajutorul acestor companii telefonice. Dar aceste sisteme au şi probleme, şi anume pot fi utilizate şi de către infractori şi pot conduce la abuzul din partea oficialilor guvernului. Monitorizarea internetului şi controlul conţinutului nu vor face excepţie.
Cine pe cine ascultă?
Infrastructura de supraveghere prin telecomunicaţii este o chestiune foarte complexă şi aceasta poate fi exportată, pentru că se va găsi oricând cineva interesat de ultimele tehnologii. În Grecia, între iunie 2004 şi martie 2005, cineva a ascultat şi înregistratconvorbirile a peste 100 de telefoane mobile aparţinând membrilor guvernului elen, printre care primul ministru şi miniştrii apărării, afacerilor externe şi de justiţie. Compania Ericsson a implementat un sistem de înregistrare a convorbirilor în produsele Vodafone, sistem activat numai pentru guvernele care au cerut acest lucru, dar Grecia nu a fost unul dintre acele guverne. Grecii încă nu ştiu cine le-a ascultat convorbirile, a fost o organizaţie criminală, un partid politic rival, serviciile de inteligenţă străine? Companii occidentale ca Siemens şi Nokia au construit sistemul de supraveghere din Iran. Companiile americane au ajutat la tehnologizarea poliţiei chineze. După anunţul făcut de Google, membrii Congresului american doresc revizuirea legii care interzice companiilor de telecomunicaţii americane să lucreze cu guvernele care îşi spionează digital cetăţenii. Controlul comunicaţiilor ne face să ne simţim că nu suntem în siguranţă. Cei care ne ascultă şi ne monitorizează, chiar dacă sunt băieţii buni sau cei răi, ne pun pe toţi în pericol. Sistemele de comunicaţii care nu au capabilităţi de înregistrare sunt considerate mult mai sigure decât cele care au aceste capabilităţi încorporate. Astfel de sisteme, mai devreme sau mai târziu, vor conduce la facilitarea creării de state poliţie şi militarizarea guvernelor, şi conform istoriei statele tiranice au adus numai distrugere şi disperare.
Disputa Google-China
Analiştii politici consideră că disputa dintre compania americană şi guvernul chinez are mai multe aspecte. Pe de-o parte este vorba despre o companie care întâmpină greutăţi în desfăşurarea activităţii în statul chinez şi dorinţa de modernizare a Chinei şi numeroasele încercări de a controla informaţia. Pe de altă parte analiştii se întreabă dacă nu cumva China a ajuns la concluzia că este atât de dezvoltată, încât are mai puţină nevoie de restul lumii. Această concluzie ar avea consecinţe de neimaginat atât în relaţiile sino-americane, cât şi pentru celelalte state. Este adevărat că economia statului chinez a crescut în ultimele decenii şi China nu mai depinde atât de mult de exporturi şi a acumulat surplusuri de capital, dar să cenzureze internetul, care este cea mai complexă şi rapidă formă de comunicare economică, ar fi o greşeală imensă. Google, care a semnat un acord de cenzurare cu guvernul chinez, s-a gândit că fiind o piaţă imensă, s-ar descurca bine şi ar deschide drumul informaţiei în China. Chiar dacă chinezii deţin un sistem foarte agresiv de cyber-spionaj şi atacuri cibernetice, probabil cel mai sofisticat din lume, unii spun că Google a făcut atâta zarvă pentru că nu o duceau prea bine în China, că au pierdut cotă de piaţă în faţa motorului de căutare local, Baidu.
Americanii precauţi
Nefiind vorba de un conflict între două guverne, ci între o companie americană şi un guvern, Washingtonul priveşte cu precauţie situaţia şi nu doreşte să pericliteze relaţiile cu Beijingul. Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a anunţat că Statele Unite susţin libertatea de exprimare în mediul on-line şi condamnă atacurile cibernetice care subminează această libertate şi a îndemnat autorităţile chineze să investigheze aceste atacuri. Clinton a atras atenţia asupra fapxului că internetul şi alte tehnologii sunt esen?iale în politica externă. Opinia publică americană consideră că oficialii americani trebuie să se implice pentru a deschide piaţa pentru Google. În prezent, guvernul american este preocupat de cum va răspunde în viitor acestor forme de atac. Cenzura în China nu se rezumă numai la internet. Filmul de mare succes Avatar a rulat doar două săpxămâni, după care a fost interzis, cu excepţia proiecţiilor 3D. Oficialii chinezi au explicat decizia prin fapxul că cinematografele trebuie să difuzeze filmul documentar despre Confucius, filosof chinez, şi să prezinte mai multe filme chinezeşti.
Replica chineză
Guvernul chinez a spus că problema Google este o dispută de afaceri şi nu trebuie să afecteze relaţiile dintre SUA şi China. Legile chineze interzic hackingul şi violarea intimităţii, iar China cooperează cu mecanismele internaţionale pentru protejarea securităţii internetului, au spus oficialii guvernului. Potrivit declaraţiilor Clubului Corespondenţilor Străini din China, în luna ianuarie, corespondenţilor din cel puţin două birouri din China ale organizaţiilor de ştiri le-au fost atacate conturile de e-mail Google, iar e-mailurile au fost retrimise spre o adresă de mail misterioasă. Ministerul chinez al Informaţiei a declarat că acuzaţiile Google de implicare a guvernului chinez în atacurile cibernetice sunt nefondate. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez a spus despre declaraţiile secretarului de stat Hillary Clinton că guvernul chinez se declară împotriva declaraţiilor care denaturează adevărul şi afectează relaţiile dintre SUA şi China. Oficialul chinez a declarat că politica Chinei în ceea ce priveşte securitatea internetului este transparentă şi consistentă.
Pentru ca disputa să nu escaladeze şi să fie soluţionată amiabil, China trebuie să investigheze atacul de care este acuzată şi să prezinte public rezultatele, Google trebuie să fie mai reţinută în declaraţii şi să găsească o metodă eficientă de protecţie a conturilor utilizatorilor, iar Statele Unite este necesar să devină mediatorul înţelepx care să găsescă soluţia ideală pentru a nu?şi strica relaţiile cu China.
