La întrebarea unde se trăieşte cel mai bine, mulţi oameni ar răspunde că zonele cu palmieri şi plaje însorite ar fi idealul lor de paradis. În viaţa reală însă, ţara care are cele mai bune ratinguri din punct de vedere economic şi al calităţii vieţii este Finlanda, ţară friguroasă, departe de un paradis însorit. Ca oraşe în care se trăieşte bine, Praga a depăşit Paris, Stockholm şi Viena în lista regiunilor din Uniunea Europeană, publicată în 18 februarie, de Eurostat. Cele mai sărace regiuni continuă să fie Bulgaria şi România, dar şi Ungaria şi Polonia.
Raportul biroului de statistică a luat în considerare 271 de regiuni din UE şi se bazează pe date statistice din anul 2007, când boomul economic atinsese cote maxime în statele din Europa Centrală. Praga, singurul oraş din ţările recent membre ale UE aflat în top, s-a poziţionat a cincea între regiunile din Europa în termeni de produs intern brut pe cap de locuitor, după ce anul trecut a ocupat poziţia 12. Poziţiile de top continuă să fie ocupate de Londra, Luxembourg, Bruxelles şi Hamburg, ca şi în ierarhia prezentată de Eurostat în 2009, care s-a bazat pe datele statistice din 2006. Parisul, numit oficial Ile de France, s-a situat pe locul 6 în acest an, urmat de Dublin şi regiunile de sud-est ale Irlandei, regiunea olandeză Groningen, Bavaria, Stockholm şi Viena.
Valoarea ierarhiei Eurostat
Rapoartele Eurostat se bazează pe datele adunate de la statele membre UE, iar colectarea acestor date necesită mult timp. Reprezentanţi ai mediului de afaceri din UE susţin că raportul Eurostat este învechit şi nu reflectă situaţia actuală a unei regiuni. Performanţa oraşului Praga s-a înregistrat în 2007, când Republica Cehă a înregistrat un record din punct de vedere al creşterii economice, determinat de industria producătoare şi creşterea apetitului pentru consum. A fost de asemenea şi primul an în care exporturile Cehiei au depăşit importurile, prin producţia de maşini, electronice şi computere, iar inflaţia şi şomajul se situau la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani. De atunci situaţia s-a înrăutăţit şi ierarhizarea nu reflectă impactul crizei economice, care s-a declanşat abia în 2008.
Oamenii din mediul economic spun că Eurostat trebuie să verifice indicatorii pe baza cărora face rapoartele, pentru că unele state membre folosesc alt tip de indicatori sau pur şi simplu inventează statisticile, precum Ungaria şi Grecia. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anunţat ca prioritate a membrilor comisiei creşterea independenţei şi transparenţa biroului de statistică al Uniunii Europene. În trecut biroul de statistică nu a fost ocolit de controverse. În 2003, trei oficiali importanţi au fost demişi şi un număr de contracte încheiate cu unele companii au fost anulate, în urma acuzaţiilor de folosire încă din 1990 a unui al doilea sistem de contabilitate pentru transferuri uriaşe de bani în conturi bancare secrete.
În coada listei Eurostat se află 20 dintre cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană, localizate în Europa Centrală şi de Est, în principal în Bulgaria, România, Polonia şi Ungaria, ţări care au aderat la UE în ultimii 5 ani. Regiunea de nord-est a României înregistrează 2.900 euro din PIB pe cap de locuitor, iar regiunea din nord-estul Bulgariei 2.600 euro, ceea ce reprezintă echivalentul a 25% din media Produsului Intern Brut al Uniunii Europene.
Un studiu nou pentru valoarea vieţii
La sfârşitul anului 2009, Prosperity Index emis de Legatum Institute din Marea Britanie, care a intrat pe piaţă în urmă cu 3 ani, a prezentat situaţia ierarhică a 104 ţări din lume. Crearea Prosperity Index a fost inspirată din discursul ţinut în 1968 de procurorul general al Statelor Unite, Robert Kennedy, care a spus că indicatorii economici sunt utilizaţi în măsurarea progresului unei ţări, PIB-ul măsoară tot mai puţin ceea ce face viaţa să merite trăită. Spre deosebire de alte agenţii de statistică, Legatum Institute şi-a propus să măsoare gradul de mulţumire al omului într-un mod mai complex. Ei au ales 9 indicatori care însumează cele mai importante ingrediente pentru fericirea umană, incluzând fundamentele economice ale unei ţări, libertatea individului, sănătatea, educaţia şi siguranţa socială. Prosperity Index ia în considerare şi calitatea guvernării statului şi a serviciilor instituţiilor publice şi dacă statul respectiv susţine antreprenoriatul şi inovaţia. Studiul britanic a arătat fapxul că numai în ţările sărace, banii au efect asupra satisfacţiei oamenilor. În mod surprinzător, din momentul în care o naţiune iese din sărăcie, creşterea veniturilor populaţiei joacă un rol mai puţin important în fericirea oamenilor. Spre exemplu Irlanda, care în urmă cu o generaţie a fost o zonă a dezastrului economic, astăzi ocupă locul 11 în lista naţiunilor prospere. Într-o situaţie similară s-au aflat şi Singapore, Taiwan şi Coreea de Sud, care s-au dezvoltat pentru a deveni economii principale în numai o generaţie. O guvernare solidă este de asemenea un ingredient esenţial pentru prosperitatea unui stat, se spune în raport.
Căderea şi ridicarea naţiunilor
În Europa, state precum Croaţia, Estonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia sunt cotate destul de bine în indexul prosperităţii. Croaţia, de exemplu, ocupă locul 35 din 104. În ciuda implicării ţării în războiul din 1990, azi reuşeşte să obţină o poziţie onorabilă cu un scor bun la capitolul libertatea individuală. Macedonia se află pe poziţia 59, cu un scor slab la capitolul fundamente economice şi libertate individuală.
Dintre ţările Asiei, Iranul se află pe poziţia 95, aproape de extrema listei, cu scoruri nefavorabile la aproape toate categoriile, economie, instituţii democratice, securitate şi siguranţă, guvernare, libertate şi încredere socială. A primit scoruri medii favorabile numai pentru antreprenoriat, educaţie şi sănătate. Uzbekistan se situează ceva mai bine, pe locul 92, dar cu aceleaşi scoruri nefavorabile ca şi Iranul, dar într-o mai mică măsură.?Rusia ocupă locul 69, cu o categorie puternică şi anume educaţia, dar notată nefavorabil în privinţa instituţiilor publice, siguranţă şi securitate, guvernare, libertate şi încredere socială. În Europa de Est, Ucraina se află pe poziţia 61, cu puncte slabe în guvernare şi încredere socială. Pe poziţia 78 se află Republica Moldova înregistrând eşecuri la toate categoriile.
Concluzie
Indivizii şi nu guvernele sunt cei care construiesc bunăstarea şi fericirea. Dar guvernele sunt indispensabile, astfel ţările cu guverne solide, ce lucrează pentru satisfacţia cetăţenilor, sunt cele care au cele mai bune fundamente economice şi societăţile cele mai dezvoltate antreprenorial.
