Ce mai poate salva Grecia?

Guvernul Greciei a anunţat în urmă cu două săptămâni că va impune măsuri de austeritate pentru a salva economia elenă. Protestele muncitorilor au izbucnit în toată ţara când parlamentul elen a dezbătut şi a aprobat noile măsuri susţinute de guvern. Premierul elen a început turul Europei pentru a atrage susţinerea ţărilor membre UE pentru salvarea economiei Greciei.

Muncitorii din toată Grecia au protestat împotriva reducerii cheltuielilor şi creşterii taxelor în valoare de 4,8 miliarde de euro, iar liderii sindicali au anunţat mitinguri de amploare în luna martie. Liderii Uniunii Europene şi-au anunţat, luna trecută, susţinerea Greciei în perioada dificilă pe care o traversează economia ţării, dar s-au ferit să ofere detalii concrete. Premierul Luxembourgului, Jean-Claude Junker, care prezidează în această lună întâlnirile miniştrilor de finanţe din zona euro, a spus că în opinia sa un plan de salvare a Greciei nu mai este necesar, pentru că măsurile luate de guvernul elen sunt suficiente pentru a scoate ţara din criză. Atena a reuşit să obţină 5 miliarde de euro din emiterea de obligaţiuni guvernamentale, fiind forţată să ofere investitorilor beneficii uriaşe. Mulţi lideri ai UE sunt reticenţi la salvarea guvernelor aflate în dificultate, iar opoziţia pentru acordarea unui pachet financiar de salvare a Greciei este foarte ridicată în Germania. Cotidianul german „Bild" titra la începutul lunii martie „Vindeţi-vă insulele, greci falimentari! Şi vindeţi şi Acropolis!"

 

Uniunea Europeană caută soluţii

Jocul de-a şoarecele şi pisica, care se desfăşoară de câteva luni în Europa, a determinat Atena să apeleze la FMI, lucru considerat o ruşine pentru Uniunea Europeană, care vrea să-şi rezolve singură problemele interne. Comisia Europeană a purtat discuţii tehnice cu băncile, investitorii şi instituţiile regulatorii, luând în considerare potenţialele ameninţări apărute în urma reeşalonării datoriilor. Atena a acuzat speculatorii că se folosesc de amânarea plăţii datoriilor ca să facă licitaţii împotriva economiei Greciei, crescând costurile împrumuturilor şi slăbind moneda euro. Reeşalonarea datoriilor funcţionează ca un contract de asigurare pentru investitori. Dacă un împrumutat, cum este guvernul elen, nu-şi îndeplineşte obligaţiile de plată, vânzătorul restanţelor plăteşte compensaţii cumpărătorului. Deţinătorii datoriilor nu sunt obligaţi să păstreze bunurile care sunt asigurate, situaţie pe care regulatorii spun că promovează licitaţiile destabilizatoare. Planul de a apela la FMI a apărut în momentul în care criza datoriei externe a Greciei a determinat politicienii Europei să regândească arhitectura instituţională a zonei euro, şi anume crearea unui fond monetar european. FMI acordă împrumuturi de urgenţă ţărilor aflate în dificultate financiară, iar în acest moment un număr important de guverne din UE preferă o soluţie europeană la actualele dificultăţi financiare ale Greciei.

 

O zi de grevă în Grecia

Grecia, care se confruntă cu o datorie de 300 de miliarde euro şi un deficit bugetar de 12,7% din PIB în 2009, a obţinut o refinanţare de numai 22 miliarde euro acordată în luna aprilie sau mai. Dar lipsa încrederii investitorilor în economia elenă a determinat creşterea costurilor cu împrumuturile guvernului şi a alimentat speculaţia pentru un eventual ajutor financiar de scoatere a ţării din criză. Oficiali europeni susţin ideea că un Fond Monetar European este puţin probabil să fie creat la timp pentru a salva Grecia. Ultimele măsuri de austeritate înseamnă reducerea bonusurilor de vacanţă cu 30% şi cu 12% a altor bonusuri pentru funcţionarii publici, îngheţarea tuturor pensiilor, creşterea cu 2% a TVA la 21% şi cu 20% a taxei pe alcool şi tutun, şi o creştere cu 8 cenţi pe litru la combustibil. Măsurile guvernamentale implică şi creşterea taxei produselor de lux şi a autoturismelor foarte scumpe. Două milioane de muncitori, din mediul public şi privat, nu s-au dus la muncă la începutul lunii martie, şi au protestat împotriva programului guvernamental de austeritate şi şi-au manifestat nemulţumirea faţă de rolul Uniunii Europene în susţinerea reducerii cheltuielilor. O zi de grevă generală în Grecia a însemnat menţinerea la sol a avioanelor şi păstrarea autobuzelor în depouri, circulaţia trenurilor şi a feriboturilor a fost oprită. Şcolile, ministerele, autorităţile locale au fost închise, iar în spitale s-a prezentat numai personalul de la urgenţe. Greva generală este urmare a unor acţiuni sectoriale şi se aşteapxă o grevă în domeniul industrial în următoarele săpxămâni. Chiar dacă demonstranţii spun că se simt trădaţi de guvern, care a susţinut în campania electorală că va proteja locurile de muncă şi serviciile publice, sondajele arată că partidul de guvernământ se bucură de susţinerea poporului elen.

 

Problemele Greciei

Sistemul de pensii al Greciei este unul din cele mai puţin sustenabile în lumea industrializată. Grecii ies la pensie în jurul vârstei de 55 de ani, iar guvernul a promis că va creşte vârsta la 63 ani. Confruntându-se cu această problemă demografică, Grecia are nevoie de o reformă uriaşă care să funcţioneze. Statul elen prezintă toate problemele unui guvern prea mare. Datoria externă este mai mare decât PIB-ul, iar grecii nu au folosit impulsul care le-a fost oferit de adopxarea monedei euro pentru a face reforma, din contră, zeci de mii de oameni au fost angajaţi în sistemul public. În prezent, Grecia trebuie să facă, în câteva săpxămâni sau luni, ceea ce trebuia să facă în ultimele decenii, asta înseamnă că reformele vor fi făcute la repezeală şi nu vor fi pe înţelesul poporului. Orice ajutor financiar din partea UE pentru Grecia ar putea fi perceput ca un semn că reforma nu mai este necesară şi că politicile unui guvern mare şi ale unei datorii uriaşe pot continua. Acest lucru trebuie evitat cu orice preţ, iar pentru ca ceilalţi membri ai Uniunii Europene să evite tragediile greceşti, trebuie să plănuiască şi să aplice reforme substanţiale pe termen lung pentru guverne mai mici. O echipă UE de monitorizare a Greciei a concluzionat la începutul lunii martie că lista actualelor măsuri de austeritate va reduce deficitul bugetar al ţării cu numai 2% din PIB, şi nu cu 4% cât a promis la Bruxelles guvernul elen.

Ce mai poate salva Grecia?

Politici socialiste şi politici capitaliste

Comisarul UE pentru probleme economice, Olli Rehn, a îndemnat guvernul elen să strângă şi mai mult cureaua şi să acţioneze cu reducerea cheltuielilor şi pentru salarii. Această sugestie venind din partea unui cetăţean al Finlandei, considerată cea mai bogată regiune a lumii, ne face să ne întrebăm dacă nu cumva Grecia trebuie să adopxe măsuri socialiste pentru cei bogaţi şi măsuri capitaliste pentru săraci. Problema principală a sectorului public elen fiind cea a ineficienţei colectării taxelor, astfel sistemul fiscal permite celor bogaţi să-şi protejeze profitul şi să-şi mute banii, evitând taxele. „Financial Times" a prezentat opinia unor economişti britanici care sugerau ca Grecia să părăsească temporar zona euro pentru a se devaloriza. Dar devalorizarea nu este o soluţie, pentru că denominarea datoriei în euro va creşte la valoarea noii monede, ceea ce va exacerba problemele ţării.

Soluţia pe termen scurt este aceea ca Banca Central Europeană să-şi extindă operaţiunea de refinanţare, după luna ianuarie 2011, în care datoria guvernamentală a Greciei a primit ratingul mai puţin de A, considerând-o garanţie. Soluţia pe termen lung este aceea ca zona euro să-şi schimbe arhitectura economică. Zona euro are nevoie de un Buget Federal corespunzător, care să permită centrului să ajute regiunile. De asemenea, este necesar un mecanism care să permită ţărilor precum Germania să-şi cheltuiască veniturile suplimentare în ţările cu deficit, de o aşa manieră încât să crească productivitatea iar capacitatea ţării respective de a-şi plăti datoria să crească.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

*