Tribunalul Giurgiu a decis miercuri seara pedeapsa pentru agresorul baschetbalistului american Chauncey Hardy, decedat în octombrie 2011. Ionuţ Tănăsoaia a primit 5 ani de închisoare, dar sentinţa nu este definitivă.

Tănăsoaia, poreclit “Gypsy Gypsanu”, are două căi de a ataca decizia magistraţilor, apelul şi recursul. Pe 9 octombrie 2011, acesta îi dădea un pumn baschetbalistului american Chauncey Hardy într-un club de noapte din Giurgiu.

Americanul ar fi intrat în vorbă cu o tânără, căreia i-a pus pe cap şapca lui, ceea ce i-a iritat pe tinerii care o însoţeau pe fată. Tănăsoaia i-ar fi spus lui Hardy să plece, lucrurile au degenerat, astfel că i-a tras un pumn în faţă, iar sportivul s-a dezechilibrat şi a căzut de pe treapta pe care se afla, lovindu-se cu capul de pardoseala de ciment. Rana produsă în cădere a fost gravă şi, finalmente, cauzatoare de moarte.

După ce a fost ţinut doar pe perfuzii până dimineaţa, la Spitalul Judeţean din oraş, sportivul a fost transportat la spital în Bucureşti. În ciuda intervenţiei chirurgicale, Hardy nu a supravieţuit.

Deşi această perspectivă nu este deloc plauzibilă, Rusia caută să ia toate măsurile ca această „dezertare” a Ucrainei să nu fie deloc posibilă. O iniţiativă legislativă în acest sens din Rada Supremă a declanşat reacţia la Moscova: arma energetică va fi din nou folosită!

Săptămâna aceasta, Viaceslav Kirilenko, deputat în Rada Supremă a Ucrainei, a depus un amendament pentru modificarea Legii care nu permite Ucrainei să facă parte din alianţe militare, aşa numita poziţie de „neutralitate” pe care Ucraina ar avea-o. De menţionat faptul că Viaceslav Kirilenko este un apropiat al fostului preşedinte Victor Iushcenko şi este descris de presa moscovită drept un atlantist anti-rus şi politician „portocaliu” (cu referire la Revoluţia Portocalie din noiembrie 2004, atunci când Ianukovici, actualul preşedinte, a primit o „palmă răsunătoare” de la susţinătorii „portocalii” ai lui Victor Iushneko. De aceea, după revirimentul forţelor pro-ruseşti, „portocaliii” au devenit un soi de „duşmani” personali ai lui Victor Ianukovici, care nu a uitat niciodată umilinţa din 2004.

Forţele pro-ruse de la Kiev văd în acest statut de „neutralitate” chintesenţa menţinerii Ucrainei în zona Marii Rusii (să nu uităm că prima formă modernă de stat rusească, Rusia Kieveană s-a înfiinţat practic pe teritoriul Ucrainei, deci ruşilor nu le este deloc indiferentă direcţia în care merge Ucraina, chiar şi din motive sentimentale!). Este vorba despre un concept pe care Moscova l-a mai impus şi altor foste membre ale fostei Uniuni Sovietice, inclusiv Republicii Moldova, într-o încercare de a le îngrădi accesul către NATO. Păstrarea acestor state în afara NATO însemna de fapt păstrarea lor în sfera de influenţă şi de interese ruseşti. Iniţiativa deputatului ucrainean, vădit îndreptată către re-deschiderea discuţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică pare să fi inflamat deja mediul politic de la Moscova, acolo unde Vladimir Putin are nevoie de toate pârghiile propagandistice pentru câştigarea „en-fanfare” a alegerilor de pe 4 martie.

Pro-NATO înseamnă anti-Rusia?

Poziţia pro-atlantistă de la Kiev a avut o evoluţie sinusoidală, cu multe angajamente şi retractări ale intenţiei de aderare la NATO. Oricum, principalele state NATO din Europa au fost mai mult decât reticente în a vedea Ucraina drept membru în viitorul apropiat. Nu numai mărimea, dar şi structura populaţiei (aproximativ egal împărţită între ucraineni şi rusofoni) precum şi cultura politică practic similară cu cea de la Moscova au făcut practic ca dorinţele să rămână la stadiul de declaraţii binevoitoare, netransformându-se vreodată într-un plan concret. Oricum, periodic, atât vechiul lider Leonid Kucima, Victor Iushcenko, Iulia Timoshenko sau chiar Victor Ianukovici aduc pe tapet această chestiune, mai ales în perioadele delicate ale relaţiei economice cu Rusia. Face parte şi această metodă din tactica „micului şantaj” la care Kievul supune Moscova în încercarea de a avea contracte economice mai bune cu Moscova.

Editorialistul Vadim Truhacev de la ziarul Pravda spune că o asemenea atitudine lezează grav interesele ruseşti şi că propaganda NATO în Ucraina distruge unitatea ruso-ucrainiană, chemând chiar la o intensificare a propagandei pro-ruse din Ucraina. Aceasta în ciuda faptului că „Sondajele de opinie au arătat în mod repetat faptul că cel puţin două treimi din cetăţenii ţării nu doresc aderarea la NATO. Printre motivele au fost numite şi refuzul de a strica relaţiile cu Rusia” (www.pravda.ru).

Totuşi, există în Ucraina un mare procent de populaţie care îşi doreşte aderarea la structurile euro-atlantice pentru a beneficia de „umbrela” NATO, după cum declara, în susţinerea proiectului său de lege, Viaceslav Kirilenko. „Lipsa acesteia, încurajează acţiunile şi declaraţiile neprietenoase ale unor ţări vecine” (www.pravda.ru) spunea deputatul ucrainean, cu referire evidentă la Rusia.

„Tot ceea ce face Ucraina în direcţia Occidentului nu este în niciun caz îndreptat către o a treia ţară, cu atât mai puţin împotriva Rusiei” îi spunea la un moment dat fostul preşedinte ucrainean Victor Iushcenko lui Vladimir Putin. O declaraţie pe care liderul de la Kremlin nici nu a luat-o în considerare, ameninţând voalat (încă din 2008, înaintea Summitului de la Bucureşti) că „i s-ar părea inimaginabil ca rachetele ruseşti să aibă drept ţintă pe fraţii ucraineni”. O ameninţare mai mult decât străvezie pe care, până acum ucrainenii au înţeles-o. Rămâne de văzut ce şanse de reuşită va avea iniţiativa legislativă de la Kiev şi dacă forţele pro-ruseşti de la Kiev (practic majoritare în mediul politic ucrainean) vor permite ca ţara să încerce să iasă de sub cupola Kremlinului.

Biciul şi morcovul rusesc

Reacţia Moscovei nu s-a lăsat aşteptată: tot în această săptămână au continuat negocierile dintre Ucraina şi Rusia asupra delicatei teme a reducerii preţurilor la gaze. Într-un discurs ţinut la Academia Diplomatică de la Kiev, preşedintele Dumei de Stat al Rusiei, Sergehi Narâşkin spunea: „Dacă vorbim despre preţul gazului, în cadrul Uniunii Vamale (ce se încearcă a fi creată de Rusia cu statele din CSI, n.r.) vom elimina taxele de export pe energie, astfel încât preţul pentru toate ţările să fie acelaşi ca şi pentru consumatorii interni din Federaţia Rusă.” (Nezavisimaia Gazeta).

Deci o condiţie clară pentru Ucraina: „gaze ieftine doar în cazul în care Ucraina rămâne împreună cu Rusia”. Ameninţarea este mai mult decât străvezie, după cum explica mai plastic Mihail Gonchar, Directorul de Programe al Centrul Energetic NOMOS: „Rusia nu şi-a abandonat obiectivele sale strategice, dar a schimbat tactica: «Biciul a devenit un morcov tentant»”. (Nezavisimaia Gazeta)

Interlopul Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, a fost condamnat de Tribunalul Olt, la şapte ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul în care a fost cercetat pentru tentativă de omor calificat, decizia nefiind definitivă.

După aflarea sentinţei, rudele lui Bercea Mondial au început să ţipe. Bercea Mondial a fost externat, marţi, din Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova, după ce a fost operat în urma unei afecţiuni renale, fiind reintrodus în Penitenciarul Craiova după cinci zile de internare.

Sandu Anghel este acuzat de tentativă de omor calificat, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii publice. El a fost arestat preventiv după ce, pe 17 februarie, şi-ar fi înjunghiat un nepot. După comiterea agresiunii, a părăsit localitatea de domiciliu, motiv pentru care a fost pus sub urmărire, fiind depistat în seara zilei de 19 februarie, în Capitală.

Sandu Anghel a fost trimis în judecată alături de soţia şi unul dintre fii săi. Înainte să fie prins, Bercea Mondial a fost interceptat când le spunea soţiei sale şi altor apropiaţi cum să ia legătura cu martorii la incidentul în care şi-a înjunghiat un nepot şi să le spună să dea declaraţii favorabile lui, potrivit rechizitoriului transmis instanţei. Pentru sustragerea de la răspundere penală, prin intermediul soţiei şi fiului să Florin, Bercea l-a determinat pe un al fiu al său, minor, să ia asupra sa fapta şi să declare că el a fost cel care a înjunghiat victima, cu un briceag.

Bercea a cerut de nenumărate ori să fie cercetat în libertate, invocând chestiuni de procedură sau probleme medicale. Şapte dintre cererile sale au fost admise de Tribunalul Olt, dar au fost respinse ulterior de instanţa superioară, Curtea de Apel Craiova, astfel că Bercea a rămas în arest.

Un grup de tineri format din aproximativ 20 de persoane şi-a manifestat, miercuri, în faţa Parlamentului nemulţumirea faţă de activitatea parlamentară a lui Crin Antonescu.

Tinerii au venit cu ceasuri deşteptătoare, cu perne şi cu afişe prin care i-au transmis lui Crin Antonescu să nu mai absenteze la lucrările Parlamentului. “E un lucru permanent, Crin lipseşte din Parlament”, “Crin- somn uşor, vise plăcute, purecii să te sărute”, “Antonescu doarme dus din zori până-n apus”, “Somnorosul Antonescu, senatorul Absentescu”,  “Dimineaţă pe răcoare, Crin bagă somnul cel mare”, “Crine, spune ce-ai visat, de n-ai venit la Senat”, a stat scris pe afişele adresate prşedintelui  PNL Crin Antonescu.

Deşi unii tineri nu au recunoscut presei că fac parte din organizaţia de tineret a democrat-liberalilor, alţii au admis că o parte dintre aceştia au carnet de membru PDL.

Sonda Domino-1, prima din România, operată de ExxonMobil, poate fora la o adâncime mai mare de 3000 de metri sub nivelul mării şi este localizată la 170 de kilometri distanţă de la mal şi la o adâncime de aproximativ 930 metri.

Este de ramarcat faptul că, deşi în Turcia au forat mai multe sonde, rezultatele nu au fost la fel de importante, în condiţiile în care ExxonMobil descoperă gaze în România, de la prima sondă.

Potrivit unor surse Q Magazine, descoperirea ar putea asigura consumul de gaze la nivelul actual al ţării noastre pentru doi-trei ani, la fel cum ar putea determina renunţarea importurilor de gaze ruseşti pentru o perioadă de 8-10 ani.  Explorarea va continua.

Economistul Florin Cîţu a susţinut, în cadrul unei dezbateri la The Money Channel, că fondurile structurale sunt pentru economie precum a fost sistemul Caritas în anii ’90 şi că România trebuie să se gândească mai degrabă la o dezvoltare pe resurse proprii.

“Dependenţa de fonduri structurale, sau modul în care Europa se dezvoltă cu aceste fonduri, subvenţionează lipsa reformelor. Când un Guvern nou ca al nostru, format din tineri, doreşte să crească pe baza unor fonduri din altă parte, arată că e lipsă de viziune. România trebuie să se gândească la resursele proprii. Există aceste fonduri structurale care au acelaşi efect asupra economiilor pe care îl au subvenţiile pentru companiile de stat. Atâta timp cât eşti subvenţionat de la stat nu trebuie restructurare. Atâta timp cât România ştie că există o fântână de unde vom încerca să atragem bani, nu ne vom restructura. Pentru mine, acei bani, fondurile structurale sunt ca un sistem din ăsta … Caritas”, a spus Cîţu.

Deputatul PDL Mihaela Şandru spune însă că banii europeni sunt necesari pentru a termina ceea ce deja a fost început.

“Banii care au venit în România în această perioadă au fost pe baza unei strategii elaborate între 2004 şi 2007, care a fost prezentată Uniunii Europene şi care a fost agreată.Ceea ce s-a negociat atunci vedem în rezultatele de astăzi. Pentru dezvoltare, eu nu sunt de acord cu domnul Cîţu. Guvernul nu are cum ca în nouă luni să vină cu o a doua etapă a reformelor”, a spus Şandru.

Vicepreşedintele PDL Theodor Paleologu a declarat la RFI România că greva parlamentară a USL oferă puterii “gratuit” şansa de a pune la punct opoziţia şi de a-i da scatoalce.

Parlamentarul democrat-liberal spune că greva parlamentară a USL obligă Puterea la responsabilitate. “Ne obligă la responsabilitate şi la mobilizare, acesta-i un lucru bun, faptul că venim toţi e excelent. Eu chiar aş vedea în asta un mare ajutor pe care ni-l dau colegii de la USL, ne ajută să ne mobilizăm mai bine la Camera Deputaţilor. Unde într-adevăr avem o problemă este la Senat, unde în mai multe comisii nu avem majoritatea. Dar la Camera Deputaţilor ne fac un foarte mare bine colegii de la USL, pentru că ne obligă să ne mobilizăm, ceea ce e datoria noastră să facem”, explică Theodor Paleologu.

Reprezentanţii USL “îşi iau scatoalce” de la actuala Putere, prin această grevă parlamentară, mai afirmă pedelistul. “Eu contez pe simţul ridicolului la unii dintre colegii din USL şi pe inteligenţa lor politică, pentru că unii au aşa ceva, că nu sunt toţi ghidaţi numai de patimă şi partizanat. Sper că vor găsi o variantă elegantă de a reveni la normal, pentru că nu le face bine această atitudine, pentru că efectiv îşi iau scatoalce de la noi, ne oferă gratuit posibilitatea de a-i pune la punct. Îşi dau autogol, e un autogol această grevă parlamentară, iar eu văd într-adevăr în asta un protest parlamentar, aşa cum au spus, nu e vorba de chiulangeală, dar e un autogol, e o greşeală politică ce generează în serie situaţii caraghioase”, conchide Paleologu.

După ce Elena Udrea a scris pe blogul său că ea a votat de mai multe ori decât Crin Antonescu şi Victor Ponta, liderul PSD îi dă replica tot pe blog, arătând că de fapt, potrivit IPP, pedelista este pe primul loc la absenţe, iar el pe locul 17.

Ponta postează un link către pagina Institutului de Politici Publice, care arată clasamentul absenţilor la Camera Deputaţilor (http://www.alesiivoteaza.ro/parlamentari/deputati?sort_by=sort_prezenta&sort_type=DESC). “Veţi constata că Dna Udrea este pe primul loc la absenţe, iar eu pe locul 17. Din păcate, dna Udrea este un personaj de Caragiale (ca şi Dna Anastase, cea cu voturile ca steagurile lui Pristanda) – curat tupeu şi superficialitate!”, notează pesedistul.

“Pot sa pun pariu pe oricât că în presa <independentă>, acolo unde au publicat imediat postarea neadevărata a Dnei Udrea, această simpla precizare nu va apărea. Este însă pentru cei mulţi şi imposibil de prostit chiar atât de uşor”, adaugă Victor Ponta.

Totodată el recomandă  “o linie interesantă de urmărit pentru cei de la IPP, în timpul acestui protest parlamentar”: “de văzut câţi din parlamentarii puterii chiar vin la serviciu în această perioadă de protest parlamentar şi câţi vin, de fapt, la vot”.

“Una din mizele protestului nostru a fost să arătăm şi că majoritatea PDL există doar pe hârtie – în practică, ei îşi trec legile prin metoda Anastase. Şi, în timp ce noi mergem la Parlament, dar refuzăm să participăm la şedinţele de plen, ei nu doar că lipsesc, dar dau vina tot pe noi pentru incapacitatea lor”, conchide şeful PSD.

Elena Udrea i-a atacat din nou pe blogul său pe liderii PSD şi PNL. “Pentru că există reprezentanţi ai USL care încearcă să-şi mascheze chiului nejustificat din Parlament prin diversiuni de cratiţă, fac precizarea că, aşa cum prevede legea, în perioada în care am fost ministru al Turismului şi apoi al Dezvoltării Regionale şi Turismului, nu am primit indemnizaţia de deputat şi multe dintre beneficiile care decurg din această postură. Am mai spus-o şi în trecut: spre deosebire de aceşti degrabă rumegători de vorbe goale, ale căror atribute definitorii sunt tupeul, superficialitatea şi prostia, eu nu am făcut bani când am ajuns în politică. Pentru că s-a abordat subiectul prezenţei mele la Camera Deputaţilor din postura de ministru, precizez că am mers la Parlament şi am votat de mult mai multe ori decât cei doi copreşedinţi ai USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta, primii chiulangii ai ţării. Faţă de aceste modele de moralitate îndoielnică, eu am înţeles că datoria de parlamentar este să îi reprezint pe cei care m-au trimis acolo, mergând la plen de fiecare dată când activitatea de la minister mi-a permis-o”, a scris ea.

Fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu a declarat că nu este nevoie decât de voinţă politică pentru a renegocia contractele păguboase pentru statul român şi a comentat, legat de contractul Bechtel, că “dacă un stat vrea să se ofere pe tavă, atunci se oferă pe tavă”.

Anca Boagiu spune că a constatat, după ce a analizat bugetul Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi, că 40% din fonduri erau alocate contractului cu Bechtel, pentru construirea autostrăzii Transilvania.

„Dacă un stat vrea să se ofere pe tavă, atunci se oferă pe tavă”, a spus Boagiu, comentând cauza semnării acestui contract.

De la început, ţinta fostului ministru al Transporturilor a fost renegocierea contractului, a precizat Boagiu, în ciuda problemelor de ordin juridic şi, mai ales, diplmatic. Anca Boagiu a menţionat că, în paralel cu renegocierea contractului cu Bechtel, a schimbat şi legea exproprierilor, ale căror costuri s-au redus de 20 de ori:

„Această renegociere a contractului a fost una benefică pentru statul român, numai luând în calcul că astăzi putem spune că cei 415 km, cât ar fi trebui să fie contruiţi, grevează bugetul de stat de circa 6 miliarde euro. Cam atât ar fi trebui să coste dacă finalizam autostrada pe costurile iniţiale. Deci, pe o analiză, echilibrată până la urmă, cu expertiză lângă tine, avocaţi, consultanţi, oamenii care ştiau istoria contractului, diplomaţi până la urmă, şi nu în ultimul rând, voinţă politică, pentru că n-am plecat singură în demersul acesta. Am avut în spate un mandat, m-am prezentat în faţa guvernului, am prezentat datele şi ţintele pe care noi urmam să le atingem”, a spus Boagiu,

Fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu a subliniat că nicio instituţie din afară, cum ar fi FMI sau Comisia Europeană, nu poate impune semnarea sau respectarea unor contracte vădit defavorabile pentru statul român:

„Până la urmă, deciziile, soluţiile sunt cele pe care le dă statul. Dacă statul vrea să dea o soluţie proastă, atunci dă o soluţie proastă. Instituţiile internaţionale îţi arată unde trebuie să ajungi, atunci când eşti sub un acord internaţional, în rest tu decizi cum faci”, a menţionat Boagiu.

În privinţa aşa-numiţilor „băieţi deştepţi”, Anca Boagiu consideră că acţiunile acestora nici măcar nu se pot considera fraude. Succesul lor se datorează pasivităţii sau complicităţii unor autorităţi ale statului român:

„Au fost nişte lucruri făcute deştept în faţa unora care au stat pasivi, şi în loc să reprezinte interesul statului, s-au uitat şi i-au lăsat pe alţii să câştige. Eu nu cred în băieţi deştepţi, nu cred în regi, nu cred în supra firme şi aşa mai departe… Cred într-o economie direcţionată către mediul de afaceri, şi poate fi făcut acest lucru, cred într-un parteneriat cu mediul de afaceri, care este principalul generator în economia românească, dar cred foarte tare în reguli”, a mai spus fostul ministru al Transporturilor.

Ofiţerul de presă al Ligii Profesioniste de Fotbal, forul condus de Dumitru Dragomir, a rămas fără slujbă deoarece nu a respectat directiva lui “Corleone” de a ieşi la deszăpezire, chiar dacă are o afecţiune medicală gravă.

Dumitru Dragomir începe să se comporte dictatorial la LPF, susţin surse din interiorul Ligii. Cea mai recentă dovadă este halucinantă: Dragomir a dat afară un angajat deoarece acesta nu a ieşit să dea zăpada, deşi omul a invocat o problemă de sănătate. Este vorba de Adrian Ionescu, ofiţerul de presă al LPF, care se face “vinovat” de faptul că n-a efectuat o muncă pentru care nu este plătit.

Săptămâna trecută, Dragomir şi-a obligat angajaţii să dea zăpada de pe balcoane, dar Ionescu i-a explicat că o problemă medicală îl împiedică. Fără a ţine cont de acest argument, şeful LPF i-a desfiinţat postul, dându-i preaviz până pe 16 martie.

“Miercurea trecută, a fost o echipă de la o televiziune la el şi l-a întrebat şi de zăpadă. S-a lăudat că a curăţat tot. În faţa ligii nu mai era zăpadă, deoarece o dăduseră la o parte bodyguarzii, dar mai era pe balcoane. După ce au plecat cei de la televiziune, preşedintele a dat ordin ca toţi angajaţii ligii să vină la deszăpezire. Eu i-am spus că am probleme medicale, că de şase ani am o proteză la şold şi n-am voie să fac mişcări bruşte, să ridic greutăţi, fiindcă se rupe proteza. S-a enervat şi mi-a zis: «Mă iei la mişto? Mâine îţi desfiinţez postul!». N-avea cum să mă dea afară. Nu avea niciun motiv. În fişa postului nu scria că trebuie să dau zăpada. Aşa că mi-a desfiinţat postul. Sunt şi observator şi de acolo nu poate să mă dea afară fiindcă am fost votat de Adunarea Generală. Dar n-o să mă mai delege. Asta e, mă întorc în presă.”, a spus Ionescu (56 ani, la Ligă din 1997) pentru Evenimentul Zilei.

El este a doua victimă a mâniei lui Mitică, acesta renunţând recent şi la serviciile lui Sorin Satmari, directorul de imagine al instituţiei, nimeni altul decât naşul său de cununie. Cei doi ar fi avut un conflict verbal.

Ceilalţi angajaţi de la LPF sunt şocaţi şi ei de comportamentul lui Dragomir. “Nu ştim ce are. În ultimul timp Mitică e mai mereu nervos, se aude că ar avea probleme financiare”, notează gsp.ro.

Dezastru plătit cu salariu de vis: 29.000 € pe lună. Raportul Curţii de Conturi pentru 2010 radiografiază neregulile managementului asigurat de Angela Toncescu (foto), cu un salariu lunar de 29.000 de euro pe lună, la Supravegherea Asigurărilor. Trasă pe dreapta, ea este azi vicepreşedinte la UNPR.
Ştirea completă: Adevărul

Până unde merg băncile în lupta pentru banii românilor. Băncile mici şi cele medii cu acţionari greci acceptă uşor să negocieze dobânzile la depozite, dacă aveţi sume consistente, dar nici băncile mari nu v-ar refuza. Câştigul creşte şi cu 30% din cel standard.
Ştirea completă: Capital

Părinții ai căror copii adună absențe nemotivate rămân fără ajutoarele sociale. Autoritățile încep să ia măsuri radicale în cazul acelor părinți ai căror prunci lipsesc de la școală. Peste 30.000 de familii au rămas fără alocația din partea statului sau au încasat mai puțin decât se așteptau.
Ştirea completă: Cotidianul

Hugo Chavez va suferi o nouă intervenţie chirurgicală. Preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a declarat că va suferi o nouă operaţie, „în zilele următoare”, asupra unei „leziuni” aflată în zona unde o tumoare canceroasă i-a fost extirpată la jumătatea anului trecut, în Cuba.
Ştirea completă: Puterea

Cât sunt dispuşi să cheltuiască gamerii români pentru noile jocuri video. Pe piaţa jocurilor video din România au crescut cheltuielile în 2011, asistăm la o ascensiune a jocurilor free2play, iar gamerii profesionişti s-au remarcat la mai multe competiţii internaţionale. De asemenea, se evidenţiază o piaţă „neexploatată” pentru telefoane medium şi low-end cu Android.
Ştirea completă: Jurnalul Naţional

Bercea Mondial s-a întors în penitenciar. Medicii de la Spitalul de Urgenţă Craiova au decis să-l externeze pe Sandu Anghel, zis Bercea Mondial.  El a fost operat săptămâna trecută şi i-a fost înlăturată o piatră de la rinichi. Bercea află miercuri dacă va fi condamnat pentru tentativă de omor calificat.
Ştirea completă: România Liberă

Becali continuă războiul rece cu Ministerul Apărării: ”Nu-mi dă stadionul, adio Parlament!”. Becali continuă războiul cu ministrul apărării, Gabriel Oprea, pe care-l ameninţă că-şi va pierde locul în Legislativ la următoarele alegeri. “Dacă mai vrea să fie ales la Voluntari, trebuie să-mi dea stadionul! Păi, altfel, cum se mai gândeşte el că o să mai aibă un post de senator?”.
Ştirea completă: Gazeta Sporturilor

Furie în Afganistan după ce forţele străine au ars Coranul. Aproape 3000 de protestatari furioşi s-au adunat şi au aruncat cu pietre în principala bază americană din Afganistan, ieri, după ştirea că soldaţii străini au ars copii ale cărţii sfinte a Islamului, Coranul.
Ştirea completă: The Independent

287 poliţişti de frontieră au fost sancţionaţi disciplinar anul trecut pentru fapte incompatibile cu funcţia deţinută, iar 248 au fost cercetaţi penal pentru fapte de corupţie, se arată într-o situaţie prezentată, marţi, de reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

Potrivit reprezentanţilor IGPF, anul trecut, conducerea acestei instituţii a dispus peste 500 de controale la unităţile subordonate, în urma acestora fiind sancţionaţi disciplinar 41 de ofiţeri şi 246 de agenţi, pentru diverse fapte incompatibile cu calitatea de funcţionar public cu statut special. De asemenea, au fost dispuse 301 sancţiuni, constând în 203 mustrări scrise, 44 diminuări de salariu, 26 amânări în acordarea gradului profesional următor şi patru treceri într-o funcţie inferioară. În plus, din aceleaşi motive, 24 de poliţişti au daţi afară din Poliţia de Frontieră.

Anul trecut, structurile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor audesfăşurat, în februarie şi martie, o acţiune de amploare pentru securizarea frontierelor, în zona Punctelor de Trecere a Frontierei Siret, Albiţa, Stamora Moraviţa şi Naidaş, rezultatul fiind că 248 de poliţişti de frontieră au fost cercetaţi penal şi, în prezent, sunt suspendaţi din funcţie sau puşi la dispoziţia unităţii. În funcţie de hotărârile instanţelor, se vor dispune măsurile legale faţă de aceştia. Acţiunea a fost iniţiată de şeful IGPF, chestorul Ioan Buda, şi şeful Direcţiei Generale Anticorupţie din MAI.

Tot anul trecut, 32 de poliţişti de frontieră au sesizat Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) situaţii în care s-a încercat mituirea lor, iar 1.375 poliţişti de frontieră (449 ofiţeri şi 926 agenţi) au fost recompensaţi în diferite forme pentru felul în care şi-au îndeplinit sarcinile de serviciu.

Fostul director general al Transelectrica, Horia Hăhăianu, va face, mâine, un anunţ, în privinţa reîntoarcerii la şefia companiei. El a declarat, pentru Q Magazine, că va rămâne, oricum, să lucreze în cadrul companiei, fiind „mai patriot decât îi permite democraţia”.

Hăhăianu a anunţat, săptămâna trecută, că regretă gestul făcut, susţinând că demisia de onoare nu produce efecte juridice şi că în contractul de mandat este menţionat un termen de 30 de zile în care se poate reveni asupra hotărârii de retragere.

„Am spus, săptămâna trecută, că voi lua o decizie zilele astea. Relaţia pe care o am cu Lohan, actualul director care m-a înlocuit, este una bazată pe respect. E posibil să rămân în companie. Am rezultate financiare bune, trebuie sa tragem la aceeaşi căruţă. În niciun caz, Ministerul nu poate nega, cu cifrele pe bursă, acest fapt. Am avut creştere în 2010, au scăzut cu 30% incidentele. Aceste rezultate sunt foarte diferite faţă de orice management privat. Slujesc, în continuare, interesele ţării, într-un moment de criză”, a declarat Hăhăianu, pentru Q Magazine.

Săptămâna trecută, când o bună parte din ţară era grav afectată de temperaturi scăzute, zăpadă şi viscol, Transelectrica a transmis un comunicat în care se spunea că, „din cauza deficitului de energie electrică” din sistemul energetic naţional, în anumite ore nu sunt resurse pentru acoperirea necesarului de consum şi de export. Compania a mai anunţat că nu există rezervele necesare unei funcţionări sigure a sistemului, astfel că Transelectrica este nevoită să aplice reducerea graficelor de export conform procedurii operaţionale.
Ulterior, premierul Mihai Răzvan Ungureanu i-a solicitat ministrului Economiei să îl demită pe Hăhăianu, iar luni, ministrul Lucian Bode l-a revocat din funcţie.
Fostul şef al Transelectrica spune că nu putea fi revocat întrucât a îndeplinit toate obiectivele trecute în contractul de mandat. Întrebat dacă reprezentanţii Ministerului Economiei au minţit atunci când au comunicat că a fost revocat, fostul director a spus: „Ministerul nu a minţit, poate a fost o exprimare grăbită”.
Ministrul Economiei, Lucian Bode, solicitat să clarifice dacă Hăhăianu a demisionat sau a fost revocat, a afirmat că „există un premier al României, Mihai Răzavan Ungureanu, un ministrul al Economiei, Lucian Bode, restul sunt discuţii”.
Transelectrica a transmis miercuri Bursei de Valori o informare în care se arată că, având în vedere demisia de onoare înaintată de Horia Hăhăianu şi un ordin al Ministerului Economiei, Consiliul de Administraţie a decis revocarea din funcţia de director general, încetarea contractului de mandat începând de marţi şi transferul atribuţiilor către directorul general adjunct, Octavian Lohan.

Informaţia conform căreia „băieţii deştepţi din energie”, care au contracte directe de achiziţie de la Hidroelectrica, ar fi acceptat creşterea preţurilor şi reducerea cu 10-20% a cantităţilor, precum şi diminuarea duratei acordurilor nu este corectă, a declarat, pentru Q Magazine, Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerul Economiei.

El ne-a spus că problema este departe de a fi soluţionată şi că doar o parte ar fi acceptat preţuri mai mari, şi acestea nesatisfăcătoare din punctul de vedere al Ministerului Economiei.

„Nu au acceptat! Se poartă, în continuare negocieri! Sunt luate în discuţie rezilierea contractelor, diminuarea cantităţilor şi mărirea preţului şi transmiterea contractelor la Ministerul Justiţiei, lucru care s-a şi realizat. Unele companii au acceptat majorarea preţului la energia achiziţionată, însă nu la valorile pe care le cere ministerul”, a declarat Şerban, pentru Q Magazine.

El a explicat că renegocierea acestor contracte şi anularea, în limitele legii, a acordurilor care nu pot fi renegociate depinde de mulţi factori, de punctual de vedere al experţilor, al acţionariatului majoritar al Hidroelectrica. Şerban crede că ameninţarea unor amenzi din partea Curţii Europene de Justiţie nu îi influenţează pe băieţii deştepţi în luarea unei decizii. „Vrem să vedem concluziile Ministerului de Justiţie. Nu cred că ei se gândesc la Curtea Europeană, întrucât în momentul în care s-au încheiat contractile, Curtea Europeană nu putea fi implicată”, a mai spus Şerban.

Mediafax a obţinut, pe surse, o informaţie conform căreia companiile care au contracte directe de achiziţie a electricităţii de la Hidroelectrica ar fi acceptat creşterea preţurilor şi reducerea cu 10-20% a cantităţilor, precum şi diminuarea duratei acordurilor.

Hidroelectrica a iniţiat, la 1 decembrie, negocieri cu toţi beneficiarii de acorduri directe de achiziţie a electricităţii în vederea majorării preţurilor de vânzare, a reducerii cantităţilor de electricitate şi a duratei contractelor.
Potrivit surselor citate de Mediafax, în cazul unor contracte, preţurile de vânzare au urcat, după negocieri, la 155-164 lei/MWh, faţă de o medie de 130 lei/MWh, iar cantităţile au coborât cu procente cuprinse între 10% şi 20%. Renegocierea acestor contracte şi anularea, în limitele legii, a acordurilor care nu pot fi renegociate, au fost cerute autorităţilor române de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI). Termenul stabilit de FMI a fost 15 februarie, dar până la acea dată autorităţile nu au finalizat discuţiile. Drept urmare, Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, a transmis Ministerului Justiţiei documentele pentru analiză în vederea anulării contractelor.
Potrivit surselor citate, transmiterea acordurilor către Ministerul Justiţiei a fost făcută la cererea FMI, chiar dacă beneficiarii acordurilor au acceptat condiţiile impuse de Hidroelectrica. „Nu s-a renunţat la demersul la Ministerul Justiţiei, dar este o acţiune separată de renegocierile Hidroelectrica cu beneficiarii contractelor directe”, au mai spus sursele. Astfel de contracte directe au fost încheiate de Hidroelectrica începând din anii 2000, iar jumătate dintre acorduri au fost prelungite până în 2018.
În toamna anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa FMI ca, până la 31 decembrie 2011, să trimită firmelor implicate preavize de anulare a tuturor contractelor bilaterale ale Hidroelectrica pentru care tranzacţia nu a fost încheiată prin intermediul bursei de energie OPCOM.
În luna decembrie, reprezentanţii Hidroelectrica susţineau că au transmis notificări privind intenţia de reziliere a contractelor aflate în derulare şi care nu au fost tranzacţionate pe OPCOM, arătând că înţelegerile vor fi reziliate „la primul termen posibil”.
Potrivit datelor Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al Hidroelectrica, în 2010 compania de stat a livrat prin contracte directe o cantitate de aproximativ 15 TWh de energie, reprezentând 76% din producţia de 19,7 TWh. Valoarea energiei vândută de Hidroelectrica prin aceste corduri a fost în 2010 de 1,82 miliarde de lei (432,7 milioane de euro). Beneficiarii contractelor directe erau, în 2010, producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), Luxten Lightining, Energy Holding, Europec, Electromagnetica, Electrocarbon, ArcelorMittal Galaţi, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT România, Electrica, Salrom, CHN Petroşani şi CLMB Pationar Braşov.
Anul trecut, companiile Salrom, CNH şi CLMB Patinoar Braşov au acceptat rezilierea acordurilor, iar Luxten a renunţat la acordul cu Hidroelectrica din motive de imagine.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis strămutarea procesului fostului primar al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu și al omului de afaceri Călin Stoia de la Curtea de Apel Cluj la Târgu Mureș.

Cererea de strămutare a fost depusă în luna ianuarie de avocatul lui Sorin Apostu, Gheorghiţă Mateuţ, printre motivele invocate fiind şi mediatizarea excesivă a cauzei.

Cererea de strămutare a fost apobată de instanţa supremă în urma înfăţişării de luni. Dosarul urmează să fie trimis de la Cluj la Curtea de Apel Târgu Mureş.

Primarul suspendat al Clujului, Sorin Apostu, a fost trimis în judecată la 29 decembrie 2011, de procurorii anticorupţie, alături de soţia sa, avocata Monica Apostu, de omul de afaceri Călin Stoia, şi de Aspazia Droniuc, toţi fiind acuzaţi de fapte de corupţie.

Sorin Apostu este acuzat de luare de mită în formă continuată (18 acte materiale), complicitate la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată (21 acte materiale), instigare la spălare de bani în formă continuată (23 acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (23 acte materiale) şi primire de foloase necuvenite.

Omul de afaceri Călin Stoia administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Vereş S.A, a fost trimis în judecată pentru dare de mită în formă continuată (18 acte materiale), participaţie improprie la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale).

În acelaşi dosar vor fi judecate, în stare de libertate, soţia edilului, avocata Monica Undina Apostu, pentru complicitate la luare de mită în formă continuată (18 acte materiale), spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), complicitate la trafic de influenţă în formă continuată (21 acte materiale), spălare de bani în formă continuată (23 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (23 acte materiale), precum şi Aspazia Droniuc, asociat al SC Groupe Frarom Agenţie de Asigurare SRL Cluj Napoca, acuzată de cumpărare de influenţă în formă continuată (21 acte materiale), spălare de bani în formă continuată (23 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (23 acte materiale).

În rechizitoriul întocmit, procurorii susţin că primarul Sorin Apostu ar fi obţinut cu titlu de mită, ca obiect al traficului de influenţă sau sub formă de foloase necuvenite, suma totală de 545.717 de lei, echivalent a 127.052 euro.

Banii provin, potrivit DNA, de la reprezentanţii unor societăţi comerciale care au în derulare contracte cu Primăria municipiului Cluj Napoca (SC Brantner Vereş prin administrator SC Total Trading Company SRL Cluj Napoca şi SC Rosal SRL Bucureşti) sau cu regii aflate în subordinea Consiliului Local Cluj Napoca (SC Groupe Frarom SRL Cluj Napoca).

Pentru a disimula caracterul ilicit al primirii sumelor respective, Apostu ar fi angrenat-o în activităţile sale şi pe soţia sa, avocata Monica Apostu, astfel că banii pretinşi erau primiţi prin intermediul cabinetului de avocatură al acesteia, sub falsa justificare a unor contracte de consultanţă.

Semnele de răzgândire USL în privinţa grevei plătite şi a semnării tratatului de stabilitate UE sunt dovada că USL nu stă atât de confortabil în sondaje, crede deputatul PDL Raluca Turcan.

“Dacă USL se răzgândeşte, nu a făcut acest lucru din responsabilitate politică, aşa cum ar fi trebuit, ci siliţi de români care le-au arătat pe cifrele din sondaje că nu le mai aprobă chiulul parlamentar cu plată, că nu le mai aprobă lipsa de responsabilitate faţă de teme economice vitale, că nu le mai aprobă demagogia şi că cer la fel, de la toate partidele, moderaţie. În plus, USL începe să se codească şi să dea înapoi şi cu greva parlamentară plătită şi cu tergiversarea încăpăţânată a tratatului UE, pentru că intempestivul domn Antonescu este lăsat pe rând, de izbelişte de liderii PSD care se gândesc că liderul PNL începe să semene tot mai mult cu un politician neconvingător pentru români”, spune Turcan într-un comunicat de presă.

“USL care s-a dovedit o forţă politică fără proiect şi cu politicieni necopţi, patinează în sondaje, nicidecum nu stă liniştit pe vârf de munte, iar faptul că PDL – de la momentul protestelor de stradă încoace – face eforturi reale să arate dorinţa clară de asumare şi de dialog politic şi social, poate reda treptat românilor, încrederea în drumul înainte.

În luna martie, ANI organizează concurs pentru funcţia de preşedinte şi de vicepreşedinte, candidaţii pentru şefia instituţiei fiind Horia Georgescu, actualul secretar al Agenţiei, şi Ionel-Ion Gârleşteanu.

Luni, 20 februarie 2012, a expirat termenul de depunere a dosarelor de candidatură pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte ai Agenției Naționale de Integritate, informează un comunicat al Consiliului Naţional de Integritate. Sursa citată mai precizează că pentru funcția de președinte s-au înscris doi candidați – Ionel-Ion Gârleşteanu şi Horia Georgescu, iar, pentru cea de vicepreședinte, trei candidați -  Bogdan Stan, Marius Bălan și Lovász András Miklos. Nu numai Horia Georgescu are tangenţe cu ANI, ci şi contracandidatul său. Astfel, Ion Ionel Gârleşteanu a concurat în 2009 pentru postul de vicepreşedinte, dar nu a câştigat concursul.

Concursul sau examenul pentru ocuparea funcţiilor de președinte și vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate constă într-o probă scrisă şi în susţinerea unui interviu. Proba scrisă se susţine în ziua de luni, 5 martie 2012, ora 10.00, iar interviul va avea loc în ziua de miercuri, 21 martie 2012, ora 10.00. Ambele probe vor avea loc la sediul Agenției Naţionale de Integritate.

La expirarea termenului de depunere a dosarelor de candidatură, Comisia de organizare a concursului, elaborare a bibliografiei, a tematicii de concurs și a subiectelor din cadrul C.N.I. a prezentat membrilor Consiliului lista celor înscriși, urmând ca aceștia să analizeze listele de candidați și să completeze o declarație pe propria răspundere că nu se află într-o situație de conflict de interese, prevăzută de art. 4, alin. 2 din Regulamentul de desfășurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcțiilor de președinte și vicepreședinte ai Agenției Naționale de Integritate. Potrivit dispozițiilor art. 12, alin. (8) și (9) din Regulament, candidaturile vor fi analizate în cadrul ședinței Consiliului Național de Integritate din data de 1 martie 2012.

Câteva zeci de deputaţi USL au urmărit lucrările Camerei din balcoanele sălii de plen, vociferând la adresa puterii şi ironizând-o.

În frunte cu liderul PSD din Camera Deputaţilor, Mircea Duşa, peste 20 de parlamentari ai USL au monitorizat marţi de la balcoane şedinţa de plen, strigând remarce ironice la adresa Puterii. Aleşii USL s-au referit, de cele mai multe ori, la absenţa parlamentarilor Puterii din sală. “Unde-i Oltean, unde-i Cotoi, chiulangiilor? Luaţi banii românilor degeaba!”, au strigat aleşii USL de la balcoanele plenului.

Deşi la începerea şedinţei, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a anunţat o prezenţă de 160 de deputaţi, în sală au rămas, după scurt timp, aproximativ 70 de deputaţi ai Puterii. “Doar 5 minoritari din 18 sunt prezenţi, bravo! Unde-s armenii? Să vină armenii, dar armenii fac acum afaceri cu statul”, strigau alţi parlamentari ai USL.

Deputatul PDL Tinel Gheorghe a cerut Robertei Anastase să ia atitudine şi să îi dea afară pe cei de la balcoane pentru perturbarea şedinţei. “Vă rog să nu exagerăm. Vă rog să ne focalizăm pe ordinea de zi”, a răspuns Anastase, care a continuat şedinţa în strigătele Opoziţiei.

“Toader, dă-te prins!”, “O să dai seama, Toader!”, au continuat parlamentarii USL să strige. “Uite-l mă, votează la două mâini”, a remarcat un deputat USL, uitându-se prin băncile Puterii. “Vezi cine e, vezi cine e”, i-a spus un coleg.

UPDATE

Şedinţa de vot final a plenului Camerei Deputaţilor a început marţi, cu câteva zeci de aleşi ai USL la balcoane, ei fiind invitaţi să coboare de către deputatul Ioan Oltean.

“Pentru liniştea celor de la balcon, vom citi prezenţa”, a cerut liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader. “Îi rog pe cei de la tribună să coboare să îi trecem şi pe ei”, a spus preşedintele de şedinţă, Ioan Oltean. La vociferările deputaţilor USL, Oltean le-a spus că sunt şi “coborâşuri”. “Nu uitaţi că orice urcuş are şi un coborâş şi vă mai rog să vă gândiţi că şi cei de la balcoane sunt consideraţi ca fiind în sală şi vor fi trecuţi pe lista de prezenţă”, a adăugat Oltean.

Miniştrii de finanţe din zona euro au ajuns la un acord privind cel de al doilea pachet de salvare pentru Grecia, relatează BBC News.

Acordul, la care s-a ajuns după mai mult de 13 de ore de discuţii la Bruxelles, oferă Atenei un nou împrumut în valoare de peste 130 de miliarde de euro.

De asemenea, creditorii privaţi ai Greciei vor accepta pierderi de 53,5% din valoarea obligaţiunilor pe care le deţin.

Grecia are nevoie de fonduri pentru a evita intrarea în incapacitate de plată în 20 martie, când o parte din datoriile sale expiră.

În schimb, Atena va trebui să îşi reducă datoria la 120,5% din PIB până în 2020.

După cinci ani consecutivi de recesiune, Grecia are o datorie de peste 160% din PIB.

Euro s-a apreciat imediat după anunţarea acordului, marţi dimineaţă, de către Jean-Claude Juncker, premierul Luxembourgului şi şeful Eurogrup.

Juncker a spus că acordul va duce la o “reducere semnificativă a datoriei Greciei” şi îi va asigura viitorul în zona euro. “Eurogrup este conştient de eforturile semnificative făcute deja de cetăţenii greci”, a adăugat el.

Şeful Eurogrup a avertizat, însă, că este nevoie “de noi eforturi majore şi comune din partea întregii societăţi elene pentru a readuce economia pe calea unei creşteri sustenabile”.

Şefa FMI Christine Lagarde, care a luat parte la negocieri, a declarat că acordul “ar trebui să ofere suficient spaţiu Greciei să redevină competitivă”.

Potrivit corespondentului BBC la Bruxelles, acordul înseamnă noi reduceri ale cheltueililor publice în Grecia. Însă înseamnă şi că riscul de falimentul a fost îndepărtat pentru moment.

Rămâne de văzut, însă, dacă măsuri atât de dure vor consolida economia elenă, în condiţiile în care primul pachet de salvare, în valoare de 110 miliarde de euro, nu a fost suficient în 2010 pentru a scoate Atena din criza economică.

UPDATE

Fostul ministru de Finanţe Varujan Vosganian a declarat, la RFI România, că acordul Eurogrupului privind planul de salvare a Greciei este o măsură bună, dar că statul elen nu a scăpat încă de riscul falimentului, iar situaţia din Grecia trebuie să fie “o lecţie” pentru România.

“Grecia în acest moment încă nu a scăpat (de faliment, n.r), pentru că dacă nu se iau unele măsuri de disciplinare de natură bugetară, s-ar putea să se reîntoarcă la situaţia de după primul ajutor financiar(…)Grecia are aceste probleme legate de restructurarea datoriilor şi de buget şi mi-e greu să cred că acest lucru va mai merge înainte dacă poporul grec nu va înţelege că trebuie să răspundă printr-un gest decisiv la susţinerile care vin din partea UE”, a spus Vosganian

În opinia vicepreşedintelui PNL, Varujan Vosganian, criza din Grecia este o lecţie pentru România.

“Pentru România este o lecţie, şi anume să înţeleagă faptul că noi nefiind în zona euro, apropierea de un pact de natură fiscal-bugetară, de o altă situaţie care ne-ar pune într-o situaţie dificilă nu ne-ar crea şi prietenii pe care-i are Grecia”, a precizat Vosganian..

Acesta consideră că o eventuală ieşire a Greciei din zona euro ar avea consecinţe incalculabile.

“Experţii care au insistat pentru acest nou acord au calculat şi efectele posibile ale unei desprinderi a Greciei din zona euro şi această desprindere ar fi extrem de costisitoare, pentru că uniunea monetară a presupus deja o seamă întreagă de legături între bănci şi conexiuni de natură monetară, care pentru unele ţări, inclusiv pentru Germania ar fi din punct de vedere financiar costisitoare”, a menţionat Vosganian.

“Mai este un detaliu interesant, grecii înşişi nu sunt foarte doritori să iasă din zona euro. Astfel încât eu cred că în Grecia ar trebui să se producă şi un anumit declic, în care oamenii să se decidă exact ce vor. Reîntoarcerea la drahmă pentru Grecia ar fi o soluţie extrem de dificilă şi cu consecinţe greu de evaluat”, a mai spus fostul ministru de finanţe.

PDL a început campania electorală. Sub pretextul grijii faţă de banul public şi a funcţionării Parlamentului, PDL a început campania electorală pentru alegerile locale. O campanie agresivă, în care sunt folosite bannere, fluturaşi, dar şi instituţii ale statului, prin care puterea pune la zid opoziţia.

Ştirea completă: Jurnalul Naţional

Crin Antonescu respinge o posibilă alianţă cu UDMR. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a respins luni seară o posibilă alianţă cu Uniunea Democrată Maghiară din România argumentând că „UDMR a dovedit în toată această perioadă că este piesa care a susţinut şi a făcut posibile toate aberaţiile, abuzurile şi nenorocirile acestui Guvern”.

Ştirea completă: Puterea

Notarii au crescut preţul minim al locuinţelor din Capitală. În Grila Notarilor 2012, după care notarii calculează taxele şi impozitele minime pentru tranzacţiile cu imobilelor din Capitală, au fost stabilite valori mai mari faţă de anul trecut cu aproximativ 5%. În plus, au fost schimbate criteriile de clasificare în funcţie de vârstă.

Ştirea completă: Cotidianul

Proiect de Hotărâre de Guvern: permisul provizoriu de conducere. Guvernul va supune dezbaterii publice un proiect de lege prin care se propune introducerea permisului provizoriu de conducere, printr-un program de obținere graduală a sa, dar și posibilitatea ca, după o anumită vârstă, valabilitatea permisului să fie redusă.

Ştirea completă: Adevărul

Cel mai bogat israelian a cerut insolvenţa diviziei de servicii medicale pe care o are în România. Compania Willbrook Management International, care administrează activele imobiliare ale miliardarului Eyal Ofer, a solicitat săptămâna trecută insolvenţa Willbrook Medical Services, divizia de servicii medicale a investitorului imobiliar, prin care administrează o clinică privată din Pipera.

Ştirea completă: Capital

Băncile vor şterge 107 miliarde de euro din datoria Greciei, conform noului acord. Acordul negociat între Grecia şi băncile sale prevede o reducere de 53,5 la sută din valoarea iniţială a obligaţiunilor pe care acestea le deţineau, ceea ce înseamnă ştergerea a 107 miliarde de euro din datorie, anunţă marţi un comunicat al comitetului creditorilor privaţi ai Greciei.

Ştirea completă: România Liberă

Julius Ighodaro susţine că ”un cretin necunoscut” s-a folosit de numele său: ”FRF să verifice înainte să mă acuze!”. Belgianul de origine nigeriană spune că federaţia de la Bucureşti ar trebui să facă investigaţii despre identitatea computerului de pe care s-a trimis mail-ul otrăvit: ”Pot afla IP-ul, din ce ţară s-a trimis solicitarea. Adresa mea oficială e în Belgia. Doar de pe ea lucrez!”

Ştirea completă: Gazeta Sporturilor

Grecii, îndemnaţi să nu cumpere produse germane. Grecii sunt îndemnaţi să boicoteze produsele nemţeşti şi olandeze pentru a protesta contra măsurilor dure de austeritate impuse de partenerii europeni ai ţării.

Ştirea completă: Euronews

Acest articol vorbeşte despre “nimic”. Deci, cui nu-i place nimicul, îi este recomandat să nu îl citească.

Mie îmi place nimicul. De fapt, îl ador. Din acest motiv am scris despre el.

Am întâlnit copii visători, contemplativi, meditativi, unii dând dovadă de o timiditate mai pronunţată comparativ cu media copiilor de-o vârstă cu ei, neînţeleşi de părinţii lor. Cunosc personal micuţi cărora le-a fost interzisă contemplarea naturii sau reflectarea la senzaţiile pe care diverşi stimuli le produc asupra corpului lor din motive care ţin de sistemul de valori al părinţilor. Cum ar putea un părinte grăbit, tracasat din pricina problemelor, indispus, în goană după valori materiale, total înstrăinat de propriile gânduri şi „inchizitor” al conştiinţei să înţeleagă nevoia unui copil de a sta cu picioarele goale în apa râului sau nevoia copilului de a sta cu ochii închişi în natură trântit pe iarbă. În timpul petrecut astfel, nu ar fi mai indicat să înveţe, să îşi rezolve temele pentru şcoală, să efectueze eventual probleme în plus la matematică din culegerea de exerciţii, să citească cărţi din bibliografia şcolară, să îşi ajute părinţii la cumpărături sau la bucătărie? Sau chiar să se joace cu alţi copii, să se uite la televizor, sau amuzându-se la calculator. Oricare dintre acestea pare mai normal părinţilor decât nevoia copilului visător de contemplare. Este practic o activitate care nu duce la nimic bun. La ce să îmbrăţişezi copacii sau la ce bun să stai întins pe iarbă ore întregi? Care e finalitatea? Să nu uităm că foarte mulţi adulţi gândesc şi trăiesc în termeni de finalitate, de obiective. Pe când copilul trăieşte în termeni de proces, de curgere. Pentru copil scopul e mai puţin important. Importante sunt senzaţiile, lucrurile care îi impresionează simţurile, imaginaţia, emoţiile puternice.

Neintegrarea copiilor într-un şablon le produce anxietate tutorilor, le provoacă dureri de cap, stres, într-o lume şi aşa suficient de apăsătoare. E infinit mai comod să ştii la ce te aştepţi, să ai o imagine a viitorului familiei tale, să poţi vizualiza mental cum va fi micuţul tău peste câţiva ani. Nu e oare destul de imprevizibil când vezi că  nu răspunde în măsura în care te aştepţi tu cerinţelor şcolare preferând contemplarea, nu e oare suprinzător să nu îl vezi socializând cu ceilalţi copii din clasă şi în acelaşi timp dând întâietate timpului petrecut în solitudine? În ce fel de adult se va transforma acest copil ? Imprevizibil, frapant, şocant, parţial inadaptat…hmmm…periculos, aşadar, necorespunzând prototipului copilului „normal”.

A obliga un astfel de copil să fie altfel decât e fără a resimţi tensiunea şi frustrarea aferente, echivalează încă de la debut cu un eşec. Succesul pe care vrei tu, ca părinte, să îl vezi în comportamentul „creaţiei tale”, este o denaturare a realităţii, este o iluzie, o plăsmuire. Insuccesul, însă, este de durată, iar părintele îl va constata ulterior, poate chiar peste 10-20 de ani de la momentul când se umfla în pene ţinându-şi de mână odrasla ascultătoare şi încadrată sănătos în tipare. Dacă adultul a stabilit o situaţie sau regulă incompatibilă cu nevoile naturale ale micuţului, cu siguranţă nevoia naturală nu va dispărea. Se va retrage doar provizoriu, urmând să reapară cu durere şi mâhnire cândva, tardiv, poate prea tardiv, poate într-un moment din viaţa copilului în care reapariţia nevoii nu mai este atât de binevenită. Sunt capabilă a da „n” exemple în acest sens. Vânez astfel de situaţii în jurul meu. Una dintre ele chiar în cercul meu de apropiaţi: tânăr închis în casă, căruia acţiunile de socializare, descoperire, apropiere specifice adolescenţilor nu i-au fost permise, deşi dorinţa de a le trăi s-a manifestat (chiar vizibil). Toate au trecut, adolescentul părea a merge pe un drum sigur şi direct către maturitate. La vârsta de 35 de ani, l-au năpădit. Şi brusc. Într-o zi. Din ce în ce mai puternic. S-a trezit asaltat de regrete, de dorinţe neîmplinite, de nevoia de a atinge, de a experimenta, de a fi alături de tineri (aşa cum ar fi trebuit, poate, să fie în anii adolescenţei), de a trăi, de a cunoaşte. Nici gând de ideea de mariaj sau de copii, spre nemulţumirea părinţilor săi care se întreabă şi acum unde au greşit.

Copilul nu învaţă doar atunci când se află în sala de curs, sau atunci când citeşte cărţile pentru şcoală, sau atunci când se joacă cu semenii lui, sau când petrece timp cu părinţii. Copilul învaţă şi din senzaţii, din emoţii or ascultându-şi nevoile corpului şi minţii sale.

Pe măsură ce se maturizează, fiind lăsat să îşi trăiască experienţele, va descoperi singur sau ghidat de părinţi cât de des este nevoie să dea curs propriilor impulsuri în aşa fel încât să nu îşi calce în picioare individualitatea şi nici pe a altora.

Dacă micuţul tău are o atitudine meditativă în natură, înseamnă că iubeşte viaţa din jurul lui, iar sentimentele îi sunt foarte reale. Nu desconsidera sentimentele copilului. Ele sunt la fel de puternice precum ale tale, doar că el nu are abilităţile (şi poate nici dreptul) de a-şi impune voinţa în faţa ta, iar depinzând de tine + iubindu-te, cedează. Renunţă la sine însuşi. Micuţul cu sentimente intense, vii, pătrunzătoare (mai ales dacă este şi introvertit) reacţionează la fel de aprig atât la lucrurile pozitive, cât şi la cele mai puţin plăcute, aşadar e vital ca tu, părintele, să fii cu ochii în patru atunci când îi ceri să renunţe la activităţile „pierdere de vreme” (asta în cazul în care consideri absolut necesar să o faci). Ia seama că renunţarea la individualitatea proprie a micuţului echivalează cu împingerea copilului către o situaţie ostilă, străină, către cineva sau ceva ce el nu este (deci posibil periculos), transformarea nefiind de la sine, ci forţată, impusă de tutori, prin prisma valorilor pe care ei le au. Ce se va întâmpla în acest caz? Tendinţa de retragere a copilului se va accentua, iar masca pe care o va purta nu va fi nicicând autentică.

Când un copil se simte confirmat, acceptat, recunoscut ca persoană (deci nu pe principiul : „tu nu eşti om, ci eşti copil”), evoluţia lui poate cunoaşte drumuri neaşteptate, spectaculoase, dincolo de ceea ce ar putea face în mod obişnuit. Renaşte, abilităţile i se dezvoltă, capătă putere, energie, curaj, se simte puternic şi securizat, resursele i se potenţează, iar toate căile i se deschid.

Pentru a exista, nevoia noastră esenţială de căldură, de afecţiune, de acceptare, trebuie să fie recunoscută, înţeleasă, satisfăcută. Şi trebuie satisfăcută într-o anumită perioadă de timp, în acea perioadă de timp, nu oricând, nu peste 5 luni, nu peste 5 ani. Nevoile relaţionale cad aproape în exclusivitate în responsabilitatea părinţilor : nevoia de a se exprima şi de a fi ascultat, nevoia de a fi recunoscut, valorizat, văzut, tratat ca o persoană cu sentimente la fel de importante ca ale oricui altcuiva, nevoia de a se simţi iubit. Nevoile de mai sus nu dispar dacă nu sunt satisfăcute. Capătă doar o înfăţişare falsă, eventual se ascund şi reapar în adulteţe provocând uneori conduite atipice şi anormale pentru un om matur, moment în care se poate petrece regresia. Şi chiar este o regresie. Dar e o regresie necesară. Necesară creşterii. În lipsa ei, creşterea va fi falsă, va fi ca şi cum pentru a ajunge la etajul 4 sari direct de la etajul 1, ocolind etajele 2 şi 3.

O nevoie trebuie înţeleasă, ascultată, valorificată. Este important a se face diferenţa între dorinţă şi nevoie. Părintele nu va cădea în plasa variatelor dorinţe ale unui copil, crezând că satisfăcându-le, va contribui substanţial la creşterea psihică a micuţului. Dar când vine vorba de nevoi, este datoria părintelui să fie acolo, să le înţeleagă şi măcar să accepte existenţa lor, chiar dacă satisfacerea unora dintre ele nu se poate petrece din diferite motive.

A fi lângă copilul tău de-a lungul dezvoltării sale înseamnă deseori renunţare, depărtarea de planurile făcute, de propriile dorinţe, pentru a-l însoţi acolo unde este el, acolo unde alege să se dezvăluie. Din pacate, educarea lui ţine mult prea frecvent seama de temerile şi dorinţele noastre legate de el, în loc de a-l educa urmărindu-i adevăratele nevoi. Nevoile sunt fundamentale copilului, iar mesajele de confirmare a acestora primite de la părinţi sunt stimuli de o putere incredibilă.

Şi până la urmă ce este aşa de rău că ai un copil cu o dragoste deosebită pentru natură şi care preferă să stea cu ochii pironiţi la frumuseţea spectacolului lumii înconjurătoare fără să facă nimic!? Numeroşi părinţi pot înţelege şi accepta un copil căruia îi place jocul în natură (a se juca în natura, deci acţiune în aer liber), dar unui număr mult diminuat de părinţi li se pare acceptabil comportamentul unui copil care contemplă natura, fără a întreprinde nimic în mod special (deci a fi static în natură). Sentimentele şi emoţiile unui copil sunt atât de valoroase, încât părinţii ar trebui să aibă grijă să nu i le rănească sau să i le distrugă.  Rănirea şi distrugerea acestora determină copilul să considere că persoanele semnificative din viaţa sa nu pun prea mult preţ pe el.

Din nefericire, deja în primii ani de viaţă copilul învaţă că nu e bine să fie diferit de ceilalţi. Aşa că se conformează şi intră în rând, „în turmă”, pierzându-se printre alţi micuţi, abandonându-şi sinele. Dacă majoritatea copiilor preferă să se joace în curtea şcolii sau la calculator, atunci se pare că aceasta reprezintă realitatea, normalitatea. Iar în cazul în care copilul tău este meditativ, se încadrează în anormalitate şi trebuie ghidat pentru ca şi el să meargă pe drumul celorlalţi. Să se uniformizeze. Să nu iasă în evidenţă. Ceea ce diferă chiar şi numai un pic de la standarde, nu e acceptabil şi necesită schimbare.

Şi în lumea adulţilor se petrece asta. Adultul retras care lucrează într-o colectivitate unde se discută în fiecare zi aspecte de can-can, tabloid, bârfe, se va simţi stingher la un moment dat şi cel mai probabil, pentru a rezista atmosferei, se va adapta, prefăcându-se interesat. În caz contrar, va face faţă excluderii sociale. Pentru că excluderea socială este extrem de dificil de suportat, adultul nu vrea să trăiască sentimentul prin prisma copilului său meditativ (deşi copilul nu pare deranjat de asta), aşa că îl îndeamnă către împrietenirea forţată cu ceilalţi de-o seamă, cu jocul atunci când nu este dorit, cu adoptarea unor comportamente indezirabile pentru micuţ.

Aşa învaţă copilul prefăcătoria, făţărnicia, lipsa de sinceritate, comportamentul duplicitar. Aşa învaţă copilul minciuna. Începând de la sine însuşi: mă prefac altfel ca să plac celorlalţi (inclusiv mamei şi tatălui). Astfel, minciuna devine parte integrantă a vieţii micuţului om care începe să se identifice cu înşelăciunea în care trăieşte. Până când îşi pierde abilitatea de a distinge între plăsmuire şi adevăr. Între real şi imaginar. Între fantezie şi concretitudine. Iar peste ani se trezeşte într-o dimineaţă întrebându-se „cine sunt eu de fapt?”. Nimeni nu mai ştie. Şi nimeni nu îl poate ajuta.

Doar specia umană este capabilă a cerşi de la ceilalţi minciuna într-un asemenea grad, de a se polei atât de „pitoresc”, de a înfrumuseţa urâtul, de a deghiza mârşăvia şi răutatea în frumuseţe şi bunătate, de a aduce prefăcătoria la rang de artă (în limbaj corporatist se cheamă „flexibilitate”). Iubesc oamenii, dar mă dezgustă făţărnicia, simularea, ipocrizia (pe care le regăsesc şi la mine din plin). Mi-aş dori să trăiesc într-o lume populata cu oameni liberi, fără metamorfoze impuse, fără libertăţi furate, fără tabu-uri, cu persoane umplându-se de „nimic” în fiecare dimineaţă când privesc răsăritul sau când o picătură de ploaie le atinge mâna. Ar fi formidabil ca întreaga lume să fie în acest fel, unică, autentică, iar copiii din interiorul tuturor adulţilor să nu se mai simtă străini, abandonaţi, ba dimpotrivă: să resimtă apartenenţa cu deplină linişte, să simtă siguranţa, înţelegerea.

Libertatea este fericire. Mamă, copilul singur este normal. Şi mai mult decât crezi tu….liber.

„Când sunt prea trist sau sunt prea vesel, mă dau deoparte, într-un loc singur, îmi iau vioara şi cânt pentru mine; căci parcă mi se deschide cerul, aşa frumoase lucruri văd!…” (Hector Malot – „Singur pe lume”)

Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, a declarat, la bilanţul activităţii Ministerului Apărării pe 2011, că foarte multe dintre programele de înzestrare ale armatei sunt mai degrabă la nivel conceptual, pe hârtie, pentru că nu dispune de bani pentru a le realiza.

Potrivit lui Meleşcanu, lipsa de finanţare a făcut ca armata să se afle aproape de o cotă de avarie în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor operaţionale. “Suntem conştienţi că eforturile dumneavoastră au fost deosebite, le cunoaştem şi din activitatea comisiilor noastre şi ştim foarte bine că s-a ajuns, totuşi, la un moment în care eforturile de a acoperi operaţiunile în străinătate cu cele privind păstrarea, dezvoltarea capacităţii operaţionale a Armatei Române au ajuns la un punct destul de jos, pe care nu m-aş sfii să-l calific drept aproape de cota de avarie”, a spus preşedintele Comisiei de Apărare din Senat.

În acest sens, senatorul Meleşcanu consideră că majoritatea programelor de achiziţii de tehnică militară vor rămâne doar la nivel conceptual, pe hârtie, în condiţiile în care nu există fonduri necesare implementării lor. “Este evident că foarte multe din programele pe care le aveţi sunt programe, mai degrabă, la nivel conceptual şi pe hârtie şi nu dispun de baza materială a realizării lor”, este de părere liberalul.

Astfel,  Teodor Meleşcanu a vorbit despre trei obiective care trebuie să fie în atenţia guvernului în ceea ce priveşte buna funcţionare a armatei. Din punctul nostru de vedere, sunt trei lucruri care trebuie să fie în atenţia celor care răspund de destinele României şi Armatei Române la ora actuală. Armata are nevoie să aibă foarte clare misiunile pentru care este responsabilă, are nevoie de mijloacele financiare pentru a putea realiza aceste misiuni şi are, mai ales, nevoie pentru a rămâne ceea ce a fost întotdeauna în conştiinţa naţională, are nevoie să rămână în continuare în afara politicii”, a afirmat senatorul Meleşcanu.

De asemenea, Meleşcanu le-a transmis militarilor că nu trebuie să facă politica niciunui partid sau ministru care se află “vremelnic” la şefia ministerului. “Activitatea militarilor nu depinde de alternanţa la guvernare, dumneavoastră aşa aţi fost educaţi să faceţi o singură politică în calitate de militar şi anume politica naţională a României”, a declarat liberalul.

Pe de altă parte, prezent la ceremonie, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor, Costică Canacheu, a evidenţiat faptul că Armata şi-a îndeplinit misiunile, chiar dacă în 2011 au învăţat foarte bine ce înseamnă cuvântul “austeritate”. “Sunt încă neajunsuri, nu numai de ordin material, financiar. Dar aceste neajunsuri sunt gestionate, cunoscute şi nu pot influenţa capacitatea şi capabilitatea Armatei de a răspunde la toate misiunile şi la misiuni care nu ţin de atribuţiile constante, directe ale Armatei, aşa cum s-a întâmplat în această iarnă. Pentru felul în care am colaborat în 2011, pentru felul în care v-aţi îndeplinit misiunile în ţară şi în străinătate, felicitările noastre, de la comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, a spus Canacheu.

La ceremonia organizată la sediul Ministerului Apărării Naţionale au mai participat premierul Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul Apărării, Gabriel Oprea, şefii categoriilor de arme din Armată, ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şeful Serviciului Român de Informaţii (SRI), George Maior, şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), Marcel Opriş, consilierul prezidenţial pe probleme de apărare, Iulian Fota, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, preşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, Costică Canacheu, preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, senatorul Anghel Iordănescu, deputatul Marian Sârbu şi primarul din Voluntari, Florentin Pandele.

La aproape un an de la tsunami-ul care a distrus ţara şi a ucis aproape 20.000 de oameni, Japonia s-a refăcut aproape complet, iar imaginile din prezent ale zonelor afectate de tsunami demonstrează acest lucru.

Pe 11 martie 2011, un tsunami uriaş, provocat de un cutremur cu magnitudinea de 9 în apropierea coastelor din nord-estul Japoniei, inundă centrala de la Fukushima, provocând cea mai gravă catastrofă nucleară din ultimii 25 de ani.

Cutremurul şi tsunamiul provoacă moartea sau dispariţia a aproape 20.000 de oameni.

Cutremurul puternic produs în martie în largul Japoniei a generat un tsunami rar cu două valuri, care au fuzionat şi au cauzat pagube mult mai mari atunci când au atins pământul, a anunţat NASA.

Pentru prima dată, confirmând o ipoteză formulată de mult timp, sateliţi americani şi europeni au capturat imagini ale celor două valuri care se unesc pentru a forma unul singur în largul Japoniei.

“Acest val a parcurs o distanţă mare fără a pierde din putere. Lanţurile de munţi submarini au reunit aceste valuri venind din mai multe direcţii de la originea tsunami-ului”, notează NASA într-un comunicat.

” Această descoperire permite să înţelegem cum traversează tsunami bazinele oceanice şi cauzează pagube considerabile în unele locuri, în timp ce altele nu sunt afectate” , adaugă agenţia spaţială americană.

“Exista o şansă din zece milioane să putem observa acest dublu val cu ajutorul sateliţilor”, a subliniat Tony Song, de la Nasa.

Peste 60 zile începe campania electorală şi tot în 60 zile M.R.U. vrea să stârpească evazionismul. Coincidenţa este prea mare pentru a nu înţelege că premierul „apolitic” construieşte deja piedestalul propagandistic pentru campania PD-L!

Anunţul public de vineri, din timpul şedinţei de guvern, prin care primul ministru a cerut instituţiilor statului să atragă la bugetul statului o sumă de cel puţin 2 miliarde de euro prin reducerea evaziunii fiscale următoarele 60 de zile, pare să fi surprins pe mai toţi politicienii aparţinând Puterii. Este vorba despre oameni care ştiu foarte bine cum funcţionează sistemul evaziunii, oameni care, dacă au încercat să se lupte cu această stare de lucru, fie au abandonat foarte rapid, fie au acceptat „cooperarea” cu inamicul.

1,5 % din PIB, cât ar reprezenta cele două miliarde cerute de M.R.U., este o fracţiune enormă adusă la bugetul statului şi ar putea reprezenta declicul unui nou avans al carierei tânărului premier, dar şi o gură de oxigen extrem de preţioasă pentru PD-L şi preşedintele Traian Băsescu.

Are M.R.U. mijloacele necesare?

Este clar că unul dintre scopurile pentru care preşedintele l-a numit pe Ungureanu la cârma guvernului a fost acela de a crea un mic şoc pentru decidenţii PD-L din teritoriu şi de la eşaloanele „ascunse” ale Puterii. Provenind din sfera „serviciilor”, premierul are suficiente informaţii despre fenomenul evaziunii fiscale din România. Faptul că premierul este asociat cu domeniul informaţiilor era menit să creeze o atmosferă de „big brother” pentru activul PD-L, să inducă o stare de atenţie, o stare de respect faţă de un om care, până mai ieri, vehicula pachete întregi de informaţii valoroase, dar şi periculoase pentru „baronii” PD-L.

Şi totuşi, după primul moment de uluială şi de repliere, lucrurile par să fi intrat în normal. Atâta timp cât premierul nu le este şef şi pe linie de partid, deci nu poate decide în mod explicit asupra carierelor lor politice, oamenii Puterii nu au prea mult a se teme prea mult de efectele nefaste ale unor eventuale acte de „neascultare”. Nu el construieşte listele de candidaţi, nu el numeşte funcţionarii din teritoriu şi nu el este cel care acordă contractele survenite în urma licitaţiilor dubioase. Ar mai putea fi alocarea de resurse bugetare pentru campanie, dar fiindcă vorbim în primul rând despre „locale”, resursele din teritoriu pot, în anumite condiţii, să le fie suficiente baronilor locali, aşa că eventuale presiuni pecuniare ale premierului, deşi au greutatea lor, nu-i prea ating.

Anti-evazionismul lui Ungureanu pare să fie drapelul sub care va încerca să-şi facă „un nume” în politica mare. Partea cea mai grea însă pentru M.R.U. va fi cea legată de resursele umane ale autorităţilor ce ar trebui să se ocupe de acest „avânt” anti-evazionist. Dacă vorbim despre contrabandă, căci aici apare principala problemă sesizată şi de premier, atunci lucrurile nu stau aşa de roz precum le-ar dori premierul. Practic primul ministru moşteneşte acelaşi sistem clientelar al PD-L, acelaşi sistem ineficient sau neinteresat în combaterea evaziunii. Oamenii de la eşaloanele teritoriale sunt aceeaşi, şefii direcţiilor anticorupţie, ai Poliţiei, ANAF, DLAF, Poliţiei de Frontieră nu sunt alţii decât tot aceeaşi numiţi în funcţie de guvernul Boc care nu are nici măcar o lună de când clama succesele actului de guvernare.

Are timp M.R.U. să schimbe rapid toată structura clientelară din teritoriu în doar câteva zile? Sau va merge către o luptă deja pierdută cu aceeaşi oameni. Căci am intrat deja în cel de-al patrulea an de guvernare PD-L. De ce nu s-au luat aceste măsuri până acum? Nu a existat dorinţa de combatere a evaziunii sau nu a existat profesionalismul necesar? Şi într-un caz şi în altul, noului prim ministru îi va fi foarte greu ca, plecând de la aceleaşi premise să poate să-şi îndeplinească o promisiune riscantă.

Este M.R.U. naiv sau acţionează electoral?

De ce 60 de zile şi nu 90 sau 120? Răspunsul este foarte simplu: peste 60 de zile începe campania electorală şi PD-L are cu disperare nevoie de teme „dragi” electoratului. Iar aceasta este o temă relativ nouă, despre care nici nu prea s-a discutat sau, dacă s-a discutat, a fost doar într-o notă „de şuetă” nicidecum una serioasă. Doar Olanda şi Finlanda, prin opoziţia lor la accederea în spaţiul Schengen au mai adus-o, periodic, pe tapet.

PD-L a început sarabanda promisiunilor directe sau voalate în vederea celor două campanii electorale. Deocamdată se concentrează pe alegerile locale. Iar pentru asta are nevoie de resurse. Şi nu neapărat de resurse de campanie, căci acestea nu lipsesc, ci mai ales de resurse bugetare pentru „cadourile” oficiale formate din creşterile de salarii sau indexări de pensii pentru salvarea nu neapărat a imaginii actualilor preşedinţi de consilii, primari şi consilieri locali, ci pentru „re-vopsirea” imaginii oamenilor cu greutate de la centru.

Cum resursele bugetare sunt limitate, iar clauzele contractuale ale acordurilor cu FMI sunt draconice, o injecţie de măcar câteva sute de milioane (ar fi absurd să vorbim de 2 miliarde) ar fi un extraordinare impuls. Asta mai ales că şi UDMR şi grupul minorităţilor se aşteaptă la câteva măriri de pensii şi salarii în luna mai pentru a putea şi ei avea propriile teme de campanie.

Şi totuşi, este evident că în doar două luni nu se poate face mare lucru atâta timp cât sistemul este acelaşi, doar pojghiţa s-a modificat un pic prin numirea lui Mihai Ungureanu. Dar, în cele două luni până la începerea oficială a campaniei electorale, ar putea fi „prinşi” câţiva evazionişti mai mici pentru a fi „unşi cu catran şi daţi cu pene” pentru a fi plimbaţi prin faţa ochilor electoratului.

Şi chiar dacă nu ar exista niciunul, PD-L tot va clama lupta împotriva „sistemului” (pe care tot el l-a creat) şi va avea motive şi teme serioase în campanie: reformarea statului. O temă care ar prinde de minune lui Traian Băsescu pentru a putea să se amestece şi în campania electorală pentru alegerile locale, la fel cum a făcut-o şi până acum.

Jurnalistul Dan Suciu, redactor şef al postului The Money Channel, a fost numit purtător de cuvânt al Guvernului, premierul semnând în această dimineaţă decizia.

Documentul urmează să fie trimis şi la Monitorul Oficial. “Ungureanu şi-a dorit un cunoscător al problemelor economice, dar Suciu va fi purtător de cuvânt nu doar pe teme economice”, au declarat pentru NewsIn surse de la Guvern.

Dan Suciu are o experienţă jurnalistică de aproximativ 18 ani, a scris pentru publicaţiile “Banii Noştri”, “Privirea”, “Prezent”, iar din 2006 a fost realizator al postului TV Money Channel. Dan Suciu este absolvent al Facultăţii de Filosofie – Universitatea din Bucureşti şi al unui master de Politici Publice. În prezent este doctorand în economie,  mai transmite Guvernul.

Şeful FRF a fost momit de mafia pariurilor cu o sumă importantă pentru a “trânti” amicalul România – Uruguay, programat la finalul lunii. “Naşul” a refuzat însă combinaţia şi a sesizat organele abilitate la nivel internaţional.

Pe 29 februarie, România şi Urugay se vor întâlni într-un meci amical “de lux”, pe Arena Naţională din Bucureşti. Până aici, nimic suspect, mai ales că meciul nu are o miză deosebită. Cu toate acestea, partida a intrat în atenţia mafiei pariurilor, care a încercat trucarea jocului.

Concret, un agent de origine nigeriană i-ar fi propus lui Mircea Sandu, preşedintele FRF, o şpagă de 20.000 de euro, printr-un sponsor, pentru a accepta delegarea unei brigăzi din Bulgaria în locul ungurului Victor Kassai. Scopul? Noii arbitri ar fi controlat meciul cu campioana Americii de Sud după un tipar prestabilit.

Potrivit Gazetei Sporturilor, personajul în cauză are legături cu mafia pariurilor din Singapore.

Cum a decurs discuţia

Mafiotul desemnat să îl contacteze direct pe Sandu a fost Julius Owen Ighodaro, un belgian de origine nigeriană cu antecedente precum Nigeria – Argentina 4-1, alt meci suspectat că ar fi fost trucat. “Te rog, ajută-mă, am nişte obligaţii!”, l-ar fi abordat Ighodaro pe şeful FRF, când tricolorii au avut un stagiu în Antalya, între 27 ianuarie – 2 februarie.

Conform unor surse FRF, “Naşul” a povestit episodul în Comitetul Executiv de vinerea trecută: “M-a întrebat dacă FRF e de acord să schimbe arbitrul meciului cu Uruguay. În locul maghiarului Viktor Kassai să vină un bulgar care să ne ajute să câştigăm. Kassai ar fi urmat să fie direcţionat către amicalul Spania – Venezuela. Pentru asta oferea federaţiei române 20.000 de euro!”. Iar aceşti bani ar fi urmat să fie viraţi sub acoperire, printr-un sponsor!

“Bulgarul are nevoie de un meci important, ca să poată fi promovat în zona Elite Class”, a plusat mafiotul. Cel mai bine cotat “central” din Bulgaria e Stanislav Todorov, 35 de ani.

De notat că, la casele de pariuri, România este outsideră în faţa Uruguayului, locul 4 mondial. “Tricolorii” au cota 3.80 să învingă, faţă de 1.90 cât au adversarii. O victorie a trupei lui Piţurcă ar fi, evident, în interesul pariorilor.

A sesizat UEFA, FIFA şi Europolul

Deşi suma era tentantă, Mircea Sandu a refuzat propunerea suspectă şi a înaintat un memoriu către forurile de specialitate, UEFA şi FIFA. În plus, ofiţerul de integritate din cadrul FRF, Ioan Hurdubaie, a alertat Oficiul de poliţie al Uniunii Europene, Europol. “Povestea e adevărată! Noi ştim despre cine e vorba, un agent de meciuri din Europa. Nu-i putem dezvălui însă identitatea. Am alertat imediat FIFA, UEFA şi organele abilitate, cu date concrete.”, a precizat ofiţerul de presă al FRF.

Revenirea la drahmă, singura soluţie pentru Grecia? Rata-record a şomajului şi deteriorarea economiei elene continuă să pună în pericol statul, chiar dacă Atena va primi astăzi un nou împrumut de urgenţă pentru a evita falimentul.

Ştirea completă: Adevărul

Comisar UE: Grecii să muncească mai mult şi să nu mai caute ţapi ispăşitori. Grecia ar trebui să înceteze să mai caute ţapi ispăşitori în străinătate pentru propriile probleme şi ar trebui să muncească mai mult pentru a ieşi din actuala situaţie economică dificilă, a declarat comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding.

Ştirea completă: Jurnalul Naţional

Borbely: Există şi varianta de a părăsi coaliţia dacă nu se îndeplinesc cele prevăzute în protocol. Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, speră ca protocolul referitor la programul de guvernare să fie semnat într-o săptămână, arătând că există şi “varianta de a părăsi coaliţia”, dacă nu se îndeplinesc cele prevăzute în document.

Ştirea completă: România Liberă

O grădiniţă din Piteşti şi-a sistat activitatea din cauza unei scurgeri de gaze. O grădiniţă din municipiul Piteşti şi-a sistat activitatea luni dimineaţă, din cauza unei scurgeri de gaze.

Ştirea completă: Puterea

Magicianul ortoped care salvat 13.000 de copii. A dus medicina românească pe culmile lumii şi a inventat o metodă unică, ce-i poartă numele. Profesorul Gheorghe Burnei rămâne un om modest: merge cu metroul şi îşi face vacanţele în Bucovina.

Ştirea completă: Evenimentul Zilei

Oprescu se pregăteşte de inundaţii. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că la nivelul Primăriei Generale vor exista utilaje şi instalaţii care ar putea fi folosite în cazul în care în urma topirii prea rapide a zăpezii vor exista zone inundate în Bucureşti.

Ştirea completă: Capital

Mihai Neşu şi-a sărbătorit cei 29 de ani la Utrecht, alături de 20.000 de olandezi. Mircea, 72 ani, şi Mihai, 29 ani. Specialistul în recuperare şi luptătorul în recuperare. Mai mult decât toate, tatăl şi fiul. Mihai şi Mircea au sărbătorit împreună, în ţara în care, deşi fiul nu poate merge, are căi de acces.

Ştirea completă: Gazeta Sporturilor

Partidul de guvernământ din România creşte în sondaje după schimbarea cabinetului. Partidul Democrat-Liberal din România, aflat la putere, a recâştigat puţin teren după o schimbare de guvern la începutul lunii, dar tot principala forţă de opoziţie ar câştiga majoritatea parlamentară, arată un sondaj publicat luni.

Ştirea completă: Euronews

Două explozii, soldate cu 17 răniţi, s-au produs în clubul Euforbia din Sighetu Marmaţiei. Prima deflagraţie, produsă în jurul orei 1.00, s-a soldat cu rănirea a şapte tineri, un băiat şi şase fete, iar în cea de-a doua explozie, produsă în jurul orei 10.00, au fost rănite zece persoane, printre care poliţişti, pompieri, patronul clubului şi un notar care avea cabinetul deasupra localului.
Localul Eufobia se află la subsolul unui imobil din apropierea Primăriei şi nu este conectat la reţeau de gaz metan. Anchetatorii încearcă să stabilească acum de unde a provenit acumularea de gaze.
Surse neoficiale au precizat pentru eMaramures că între victimele exploziei de duminică dimineaţa se află adjunctul Detaşamentului de Pompieri Sighetu Marmatiei, Ioan Vida, directorul adjunct Berg Gaz Sighet, Vlad Comăneci, un ofiţer de criminalistică din Sighet, Mihai Mihai, patronul barului, Viorel Negrea, doi criminalişti din Baia Mare, precum şi notarul care avea cabinetul deasupra localului, Gheorghe Sas. Doi dintre răniţi ar avea arsuri pe mai bine de 65% din suprafaţa corpului.
O aeronavă a MApN a plecat spre Sighetu Marmaţiei pentru a prelua răniţi din cea de-a doua explozie. Ministrul Apărării Naţionale Gabriel Oprea a aprobat efectuarea unui al doilea transport umanitar cu o aeronavă militară C-27J Spartan, de la Baia Mare la Bucureşti, pentru salvarea vieţii mai multor persoane.
Pacienţii, care au suferit arsuri grave în urma celei de-a doua explozii produse în Sighetu Marmaţiei, vor fi asistaţi pe timpul zborului de o echipă medicală SMURD, misiunea fiind aprobată în urma solicitării subsecretarului de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Raed Arafat.
Echipajul aeronavei C-27J Spartan, de la Flotila 90 Transport Aerian, este condus de locotenent-comandorul Emil Tecuceanu. Aeronava militară a decolat, la ora 12.45, de la Otopeni către Baia Mare.
Şeful Parchetului de pe lânga Judecatoria Sighetu Marmaţiei, Ioan Ardelean, a declarat că au fost deschise două dosare penale în cazul exploziilor produse în localul Euforbia, în cazul celei de-a doua explozii fiind vorba despre un accident de muncă, relatează eMaramures.
Potrivit sursei citate, o nouă echipă de investigaţii a fost formată din ordinul şefului IPJ Maramureş, care a dat dispoziţie ca ancheta să fie reluată după a doua deflagraţie. Aceasta este condusă de adjunctul inspectoratului – Ioan Cupa, şeful de la Investigaţii Criminale – Dorin Coste, şeful Serviciului Criminalistic – Gelu Brodaci, care vor lucra împreuna cu şeful Parchetului de pe lângă Judecatoria Sighetu Marmaţiei, Ioan Ardelean.
Şeful Parchetului a declarat pentru eMaramureş că în cazul celei de-a doua explozii s-a deschis o lucrare penală pentru accident de muncă, ţinând cont de împrejurările în care s-a produs.
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, a dispus ca şeful Poliţiei Române, chestorul Liviu Popa, să plece la Sighetu Marmaţiei pentru a coordona ancheta deschisă în urma exploziilor soldate cu rănirea a 17 persoane, printre care poliţişti şi pompieri. Chestorul Liviu Popa va conduce o echipă complexă, formată din ofiţeri criminalişti şi ofiţeri specializaţi în disciplina muncii.

…Am fost la Covent Garden, unde am vazut „Don Giovanni”, opera bufa a lui Mozart. A fost cadoul pe care l-am primit de ziua mea din partea cuiva drag, si am asteptat ziua asta numarandu-le pe celelalte!

Mai vazusem aceasta opera, insa montarea de la Covent Garden a avut nivelul superior pe care il reclama prestigiul si pretentiile Operei Royale.

Cu un decor minimalist fara a fi neaparat modern, dar multifunctional pentru toate tablourile operei, regizorul a focusat atentia pe interpreti si pe calitatile lor vocale.

Ruxandra noastra,(Donose) cu vocea ei filigranata si fina, a avut o prestatie buna in rolul Donnei Elvira, insa regina serii a fost Carmela Remigio( in Donna Anna), aceasta soprana polivalenta care trece de la opera la muzica simfonica, de camera sau sacra. Pur si simplu a triumfat peste toti si toate…si era la debut pe scena “regala” a operei londoneze. Presimt ca i sufla n ceafa Annei Netrebko si la capitolul frumusete si la contracte publicitare. Cat priveste voce, o vad chiar mai puternica decat a Netrebkai ! Poate nu cu un portofoliu la fel de bogat, dar e inca tanara !!!Uruguaianul Erwin Schrot a fost absolut senzational in rolul lui Don Giovanni !!!A avut voce, prezenta scenica, umor, a stapanit rolul pana la a se confunda cu el. Scena a fost cuprinsa de flacari la final pentru a simboliza iadul in care a sfarsit Seducatorul. A fost o seara de vis. Trei ore si jumatate am stat captiva unui regal muzical si interpretativ.
Am vazut-o-n public si pe Mariana Gheorghe, presedintele Petrom.

Europarlamentarul PDL Monica Macovei a publicat, pe blogul personal, o listă cu şase parlamentari condamnaţi penal, definitiv sau nedefinitiv, şi alţi 13 care aşteaptă decizia instanţelor, ea criticând faptul că aceştia votează în continuare legi pentru şi în numele românilor.
“Sunt 19 parlamentari în funcţie trimişi în judecată pentru fapte de corupţie, infracţiuni economice şi alte infracţiuni importante; procesele sunt în diferite faze de judecată, iar unii (6) au fost deja condamnaţi, definitiv sau nu. Ei sunt astăzi în Parlamentul Romaniei şi provin din majoritatea partidelor politice. Opinia publică s-a convins că nu sunt <<dosare politice>>. Sunt anchetaţi politicieni din orice partid, inclusiv din cele care au fost şi sunt la guvernare din 2005 încoace”, a scris Macovei.

Ea a adăugat că DNA face anchete “imparţiale”. “Prin urmare, declaraţiile politice care acuză DNA de politizare şi prin care se cere demisia celor din alte partide, dar nu şi a inculpaţilor din propriul partid, sunt ipocrite. Reamintesc că în toate rapoartele din 2005 până acum, timp de 6 ani, Comisia Europeană a afirmat în mod repetat că DNA face anchete imparţiale”, a menţionat Macovei.
Fostul deputat PNL, apoi UNPR, Dan Ilie Morega şi deputatul care a fost la PDL Cosmin Popescu (exclus din partid) sunt cei doi parlamentari români care au fost condamnaţi definitiv, iar parlamentarii condamnaţi nedefinitiv sunt Eugen Bădălan (PDL, s-a autosuspendat din partid), Şerban Mihăilescu (UNPR), Adrian Năstase (PSD) şi Virgil Pop (PNL). În total, şase parlamentari care sunt în funcţie care votează legi “pentru noi şi în numele nostru”, după cum consemnează Macovei.
Parlamentarii aflaţi în funcţie şi trimişi în judecată, aleşi care aşteaptă astfel decizii ale instanţelor sunt, potrivit listei lui Macovei, liberalii Tudor Chiuariu şi Florin Ţurcanu, aleşii PDL Nicolae Dobra, Iftimie Dragoş, Sorin Pandele, Dan Păsat, Monica Iacob Ridzi, pesediştii Ion Dumitru, Marian Ghiveciu, Miron Mitrea, Mugurel Surupăceanu şi Cătălin Voicu. Lista celor 13 parlamentari trimişi în judecată este completată de preşedintele de onoare al PC, Dan Voiculescu.

Funeraliile lui Whitney Houston: 1.500 de oameni au asistat la ceremonie. Rudele, prietenii şi numeroase staruri au adus un ultim omagiu cântăreţei Whitney Houston, sâmbătă seară, în cadrul unei ceremonii funerare publice, organizată la biserca baptistă New Hope din Newark, care a luat forma unei celebrări a vieţii şi a talentului artistei decedate.

Ştirea completă: Puterea

Cataloagele online, la bunăvoinţa profesorilor. Părinţii dispuşi să plătească pentru a vedea online notele şi absenţele se lovesc de reticenţa profesorilor. Introducerea datelor nu e în fişa postului.

Ştirea completă: Evenimentul Zilei

OMS: Studiile privind virusul H5N1 vor rămâne deocamdată secrete. Două studii în urma cărora cercetătorii au creat mutaţii ale virusului gripei aviare H5N1 capabile să genereze o pandemie vor fi date publicităţii doar după ce responsabili din domeniul biosecurităţii vor face o evaluare a riscurilor.

Ştirea completă: România Liberă

Psihoterapie prin telefon, consultaţii de tip fast-food. Psihoterapia ţine pasul cu progresele enorme în domeniul IT. În epoca în care totul se rezolvă online sau la telefon, iată că şi terapia sufletului şi minţii se poate face la distanţă.

Ştirea completă: Jurnalul Naţional

Dacia a ajuns la 8% din exporturile României. La nivelul anului trecut, cele aproape 300.000 de autovehicule Dacia, în valoare de aproape 3,6 mld. euro, au reprezentat 7,9% din totalul exporturilor de 45 de miliarde de euro ale României.

Ştirea completă: Adevărul

Soarta amară a cafenelelor bancare. Timpul a arătat că moda cafenelelor bancare s-a dus mai repede decât a venit. Nu a fost nici moft, nici afacere, ci doar o altă armă de marketing a băncilor.

Ştirea completă: Capital

Compromisul lui Nsereko: “Am refuzat Bundesliga ca să mă relansez la Vaslui”. Savio Nsereko, care în vara lui 2009 era achiziţionat de West Ham cu peste 10 milioane de euro, spune că Adailton, dar şi meciurile din Europa League cu Lazio şi Sporting l-au convins să semneze cu trupa lui Porumboiu.

Ştirea completă: Gazeta Sporturilor

Postul protejează de bolile creierului, spun cercetătorii. Renunţarea la o mare parte a mâncării pentru o zi sau două pe săptămână poate contracara impactul Alzheimerului şi Parkinsonului.

Ştirea completă: The Guardian

Fosta glorie a fotbalului englez, Gary Lineker, a criticat salariile pe care le câştigă fotbaliştii moderni, opinând că aceştia nu ar trebui să fie plătiţi mai bine ca asistentele medicale sau profesorii.

Chiar dacă el însuşi câştigă 2 milioane de lire (2.4 milioane euro) pentru realizarea unui show de profil la BBC, Lineker nu s-a sfiit să critice contractele fabuloase pe care le au fotbaliştii. Prezentatorul a spus că salariile starurilor din Premier League sunt imposibil de justificat, în condiţiile în care vedetele câştigă într-o săptămână mai mult decât lucrătorii-cheie într-un an.

“Când jucam eu, diferenţa între salariile jucătorilor şi cele ale fanilor nu era atât de mare, dar nici chiar atunci nu putea fi justificată. Lucrăm în entertainment, iar dacă eşti la vârf câştigi foarte mult. Suntem norocoşi, dar înţelegem că probabil nu merităm aceşti bani la fel de mult ca asistentele medicale şi profesorii. Însă nimeni nu va ieşi să spună public că nu merită banii.”, a declarat Lineker pentru The Daily Mirror:

Un jucător din Premier League (Anglia, cel mai bogat campionat din lume) câştigă în medie pe an 780.000 de lire, circa 939.000 de euro, faţă de 23.500 de lire (28.000 euro) o asistentă şi 30.000 de lire (36.000 euro) un profesor.

Când Lineker, autor a 48 de goluri la naţionala Albionului, a fost vândut de Leicester City la campioana Everton în 1985 pentru 800.000 de lire, câştigul mediu săptămânal în prima ligă era de 1000 de lire. În 1992, această sumă deja se dublase.

În 1961, Johnny Haynes (Fulham) devenea primul fotbalist care câştiga 100 de lire pe săptămână, după eliminarea pragului de 20 de lire pe săptămână.

Câştigurile fotbaliştilor vs. câştigurile altor profesii

Wayne Rooney, Manchester United – 250.000 lire / săptămână (300.000 euro)

Yaya Toure, Manchester City – 250.000 lire / săptămână

Carlos Tevez, Manchester City – 220.000 lire / săptămână (265.000 euro)

John Terry, Chelsea – 200.000 lire / săptămână (241.000 euro)

Fernando Torres, Chelsea – 200.000 lire / săptămână

Profesor – 30,000 lire / an (36.000 euro)

Asistentă medicală – 23.500 lire / an (28.000 euro)

Secretarul executiv al PSD, Liviu Dragnea, a precizat pentru Q Magazine că scandalul în care a fost inclus fostul ministru al Muncii, Ioan Botiş, a fost doar unul dintre motivele Comisiei Europene care au stat la baza deciziei CE de suspendare a plăţilor alocate prin POSDRU. În opinia sa, mai grav este că multe dintre proiectele accesate pe fonduri europene au fost mai mult excursii la mare şi la munte decât programe de reconversie sau specializare a resurselor umane.

Comisarul european Dacian Cioloş a anunţat decizia CE de suspendarea plăţilor de 3,5 miliarde euro, alocate prin programul POSDRU. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a cerut ministrului Muncii, Claudia Boghicevici, să o demită pe Carmen Ionel, din funcţia de director general AM POSDRU, pentru management defectuos al Autorităţii. Opoziţia susţine însă că nu schimbarea oamenilor este soluţia, ci schimbarea practicilor derulării programelor pe fonduri europene.

„Nu cred că la baza deciziei Comisiei Europene a stat doar scandalul cu fostul ministru Botiş. Pe acest program au fost alocaţi aproape 4 miliarde euro. La ministerul Muncii s-au tot produs schimbări de oameni, s-a pierdut timp, dar pot spune că nici eu şi nici alţi colegi, şi vorbesc aici doar de cei care lucrăm în administraţie, nu am simţit eficienţa programului”, a afirmat Dragnea.

Preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman susţine că guvernarea ar trebui să schimbe practica de lucru în privinţa fondurilor europene, nu să se mulţumească doar cu înlocuiri de directori. „POSDRU era un program de specializare şi reconversie profesională. Noul ministru ar trebui să vadă cum au fost cheltuiţi aceşti bani, dacă este interesat. De cele mai multe ori, aceste programe erau de fapt excursii la mare şi la munte. Lectorii erau plătiţi, firma de transport era plătită, hotelul era plătit, iar cei care participau aveau beneficiau practic de un mic concediu. De ce au fost cheltuiţi toţi aceşti bani fără eficienţă? Ar trebui să ne schimbăm practicile de accesare şi de urmărire a implementării programelor, altfel, rămâne aceeaşi pălărie. Ştiu că sunt funcţionari de la alte instituţii din judeţ care au participat la astfel de cursuri în cadrul programelor POSDRU, iar mulţi dintre ei erau bucuroşi mai mult de excursia de la munte sau de la mare. Nu spun că aşa s-a întâmplat peste tot, dar rezultatele mi se par nesatisfăcătoare comparativ cu fondurile cheltuite”, a completat Dragnea.

Cu numai trei zile în urmă, ministrul Afacerilor Europene Leonard Orban atrăgea atenţia că România riscă să piardă sume foarte importante din fonduri europene, din cauza suspendării unui program, pe care nu a dorit să-l numească la momentul respectiv.

Scandalul „Şansa la demnitate”

În aprilie anul trecut, Nelu Ioan Botiş a fost nevoit să demisioneze din funcţia de ministru al Muncii, după ce presa a relatat că soţia sa este implicată într-un proiect european finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), Autoritatea de Management a acestuia fiind în subordinea Ministerului Muncii. ANI l-a reclamat la DNA pe Botiş în scandalul privind proiectul „Şansa la demnitate” derulat de Asociaţia Parteneriat Euro-Activ din Bistriţa, pentru conflict de interese.

Pe lângă Departamentul de Luptă Antifraudă, şi Autoritatea de Management a POSDRU a derulat propria verificare a modului în care s-a derulat proiectul. Concluziile erau similare: există indicii că a fost încălcat un articol din Legea 78 din 2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie aproape similar celui indicat de DLAF, fapta pedepsindu-se exact la fel. În urma anchetei, AM POSDRU i-a cerut ONG-ului beneficiar să returneze finanţarea de 639.267 de lei, singurii bani primiţi pentru acest proiect, aici fiind incluşi şi cei 8.000 de euro primiţi de Ligia Botiş.

Deocamdată, în dosarul în care a fost implicat fostul ministru al Muncii, DNA nu a venit cu noutăţi.

Ce-şi reproşează Miron Cozma: “Dacă l-aş fi arestat pe Iliescu în 1991 acum România era o altă ţară!”. Cel supranumit „Luceafărul huilei”, acum în vârstă de 57 de ani, a vorbit într-un interviu despre arestarea sa, în februarie 1999, despre cum n-a lipsit mult să fugă din ţară şi despre cât de uşor i-ar fi fost să ajungă preşedintele ţării.

Ştirea completă: România Liberă

Dan Puric, actor: „Există creştinism şi într-un gest“. Dan Puric spune că teologia nu are valoare fără trăire, fără atitudine creştină. El crede că presiunea vremurilor actuale ne poate întări în credinţă.

Ştirea completă: Adevărul

Arestat pentru tentativă de atentat sinucigaş împotriva Congresului SUA. Un marocan, în vârstă de 29 de ani, a fost arestat vineri la Washington, el încercând să comită un atentat sinucigaş împotriva Congresului american cu ajutorul unei bombe pe care dorea să o detoneze..

Ştirea completă: Puterea

Circulaţia pe DN 2B Buzău, deschisă pentru toate categoriile de vehicule. Circulaţia pe DN 2B Buzău – Padina a fost deschisă în această dimineaţă pentru toate categoriile de vehicule, anunţă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Ştirea completă: Jurnalul Naţional

Corina Vinţan a refuzat propunerea premierului Ungureanu. Corina Vinţan, fost purtător de cuvânt la Ministerul de Externe când instituţia era condusă de Mihai Răzvan Ungureanu şi actual managing partner al companiei de consultanţă Links Associates, a declarat că i s-a propus să facă parte din echipa premierului, dar că va continua proiectul antreprenorial.

Ştirea completă: Cotidianul

Romanele de amor fac furori în Ferentari. Bibliografia şcolară şi romanele de dragoste sunt printre cele mai citite ficţiuni dintr-o bibliotecă aflată la câteva străzi distanţă de dramele reale din „ghetou”.

Ştirea completă: Evenimentul Zilei

Stenograma ”negocierilor” de la gafa anului: FRF – ”Roşia Montană”. Naşu’ despre fanii protestatari: “Dracu’ să-i ia!”. Şeful federaţiei i-a asigurat pe falşii reprezentanţi de la Roşia Montană că poate controla blocarea bannerelor care ar ataca proiectul aurifer din Alba.

Ştirea completă: Gazeta Sporturilor

Operaţia de bypass pe inimă a împăratului Japoniei a fost un succes. Împăratul Japoniei Akihito a fost operat sâmbătă cu succes pe cord. Akihito, 78 de ani, a fost tratat în ultimul an pentru probleme cu inima, iar doctorii au decis săptămâna trecută că are nevoie de un bypass coronarian.

Ştirea completă: Euronews

După peste trei ani de guvernare, PD-L nu numai că nu reuşeşte să scoată absorbţia fondurilor structurale din zona procentelor cu o singură cifră, dar reuşeşte chiar să întrerupă, din neştiinţă sau reavoinţă, un întreg program de 3,47 miliarde.

Autoritatea română de audit a identificat anumite deficienţe de management şi control a Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Ca urmare, Comisia Europeana va emite „în urmatoarele zile” o decizie de întrerupere a termenului de plată pentru cererile în curs pe programul POSDRU, arată comunicatul de presă remis de către Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti tuturor agenţiilor de ştiri. Decizia vine ca un şoc, nu neapărat pentru PD-L, care se cam aştepta la o asemenea decizie, cât pentru utilizatorii de bună credinţă ai fondurilor, agenţii de formare sau programe doctorale desfăşurate prin universităţi.

O vorbă românească spune că „la omul sărac nici boii nu trag”. Înţelepciunea românească se aplică perfect lucrurilor care se întâmplă în aceste zile în privinţa fondurilor europene din POSDRU (Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane). În condiţiile în care, oricum, rata absorbţiei acestor fonduri era cea mai mică din Europa, lucru recunoscut săptămâna aceasta inclusiv de ministrul Leonard Orban, iar  toată această perioadă de graţie se termină anul viitor (programul este pentru perioada 2007-2013), nici că se putea o lovitură mai dură adresată României.

Telenovela fondurilor europene

La sfârşitul anului 2008, Călin Popescu Tăriceanu lăsa primului guvern Emil Boc o Românie integrată în Uniunea Europeană şi cu anumite programe europene începute. Rata de absorbţie părea minoră (doar 2-3 % pentru 2007 şi 2008) dar era practic imposibil ca orice stat să reuşească rate mari de absorbţie în doar primii ani, fără să aibă mecanismele instituţionale create, fără o minimă legislaţie complementară, dar şi fără resursa umană pregătită. Experienţa altor state europene (vezi cazul Poloniei) ducea către concluzia că ţările îşi mărea aceste rate de absorbţie pe măsură ce căpătau experienţă.

Ori acest lucru nu s-a întâmplat în cazul guvernării PD-L, care a avut totuşi suficient timp pentru lansarea unor programe majore şi „curate” de absorbţie. Ne apropiem totuşi de finalul perioadei 2007-2013!

Explicaţiile sunt două şi aparţin ambele de motive subiective. În primul rând, se poate vorbi despre o reticenţă majoră a posibililor subiecţi ai fondurilor în a genera proiecte eligibile, deoarece condiţiile puse de Bruxelles au fost şi sunt draconice, iar marjele de „eroare” sunt practic inexistente. Efortul uman şi intelectual ar fi fost prea mare iar cheltuirea acestor bani mult prea transparentă pentru a merita o asemenea investiţie umană. Aşa că, de prea multe ori, autorităţile locale sau centrale şi-au îndreptat privirile tot către bugetul de stat, în speranţa primirii unor fonduri mai puţin transparente şi mai greu controlabile, dar cu efect imediat pe piaţa electorală. Cazurile mediatizate ale piscinelor, telegondolelor sau terenurilor de sport stau mărturie pentru asta.

Al doilea motiv major a fost corupţia materializată, pe de o parte, de modul de atribuire a contractelor sau de modul de aprobare al dosarelor, dar şi de un alt tip de corupţie, cea legată de desfăşurarea efectivă a programelor.

Şi aici intervine situaţia POSDRU, cea care ar fi trebuit să se ocupe de „dezvoltarea resurselor umane”. Peste noapte au apărut zeci şi zeci de mici programe validate cu câteva sute de mii de euro fiecare, de obicei cu directori de program din sfera puterii, care doar mimau această dezvoltare a resurselor umane, dar cu profituri exorbitante pentru anumiţi funcţionari ai statului. Cine îşi mai aminteşte de cazul ministrului Ioan Botiş care derula un astfel de program prin firma de apartament a soţiei sale, firma care se lăuda că face „reconversie profesională”. Câţi dintre aceşti „reconvertiţi” au fost cu adevărat absorbiţi de piaţa muncii şi câţi dintre ei au urmat într-adevăr asemenea forme de şcolarizare?

Un eşec major al guvernării

Decizia anunţată a Comisiei Europene, cuplată cu cea de anul trecut referitoare la POR, duc către un bilanţ dezastruos al politicii de absorbţie a fondurilor europene. Căci se pare şi guvernul a procedat în ultimii ani la fel cum au procedat autorităţile locale: au preferat să împrumute miliarde de euro de la FMI, bani care sunt mai greu de contorizat şi de urmărit, decât să se implice puternic în absorbţia unor fonduri pe care ştia foarte bine că nu are cum să le folosească direct în fiefurile sale electorale. Chiar şi aşa, în ciuda tuturor controalelor şi a tuturor constrângerilor inspectorilor de la Bruxelles, Autoritatea de Audit, a identificat o serie de nereguli, care trebuie să fi fost extrem de grave dacă s-a luat o asemenea măsură radicală.

Să nu uităm că anul trecut, alt program, POR (Programul Operaţional Regional) fusese întrerupt pentru 6 luni de către Comisia Europeană, iar repetitivitatea acestor fenomene ar putea aduce România într-o poziţie extrem de delicată la negocierile care vor începe anul viitor pentru perioada de după 2014, atunci când condiţiile vor fi mult mai drastice, dar şi banii mai puţini!

România a împrumutat, de la începutul anului, 20 miliarde de lei (4,6 miliarde de euro), de două ori mai mult decât banii împrumutaţi în aceeaşi perioadă din 2011, ceea ce înseamnă 132 milioane de euro pe zi sau 5,5 milioane de euro pe oră, potrivit calculelor The Money Channel.
Ministerul de Finanţe a atras de pe piaţa internă aproximativ 3,5 miliarde de euro, la care se adaugă şi emisiunea de bonduri în dolari.
Statul şi-a propus să atragă de pe piaţa internă prin licitaţiile de titluri de stat de până acum aproximativ 8 miliarde de lei, însă a împrumutat de aproape două ori mai mulţi bani, adică 15 miliarde de lei. Se mai adaugă la banii împrumutaţi şi emisiunea de obligaţiuni pe piaţa externă, prin care statul a atras 1,5 miliarde de dolari de pe Wall Street.
Astfel, de la începutul anului, România a împrumutat 20 de miliarde de lei sau 4,6 miliarde de euro, de două ori mai mult decât banii împrumutaţi în aceeaşi perioadă din 2011. Cele 4,6 miliarde de euro împrumutate la începutul acestui an reprezintă aproximativ 29% din nevoia de finanţare estimată de Ministerul de Finanţe pentru tot anul.
Calculele mai arată că statul a împrumutat, în medie, 132 de milioane de euro în fiecare zi lucrătoare de la începutul anului, adică 5,5 milioane de euro pe oră.
Cu o datorie publică de 33,3% din PIB la sfârşitul trimestrului al doilea din anul trecut, România rămâne printre statele membre ale UE fără probleme, din acest punct de vedere. În Uniune, datoria medie se ridică la 82,2% din produsul intern brut.

Ioan Oltean a anunţat că PDL va declanşa o campanie prin care alegătorii să fie informaţi că aleşii lor din formaţiunile membre USL “chiulesc” din Parlament, replica opoziţiei fiind, prin vocea social-democratului Dan Şova, că va depune plângere penală.
“N-a mai auzit nimeni de chiulangii aleşi, chiulangii plătiţi, plătiţi cu 1,4 milioane de euro pe lună. Mi se pare firesc ca poporul să ştie, în loc să vină la serviciu ei chiulesc de la serviciu. Niciun deputat şi niciun senator nu a renunţat nici măcar la un leu pe această perioadă”, a criticat secretarul general al PDL Ioan Oltean. El a precizat că democrat-liberalii vor demara o campanie pentru “corecta informare” a alegătorilor în care vor împărţi afişe cu parlamentarii opoziţiei care, prin greva parlamentară anunţată, “chiulesc” din Legislativ.
Afişele pregătite de PDL au chipurile parlamentarilor USL, care sunt acuzaţi că fac “grevă de lux”.
În replică, s enatorul PSD Dan Şova a declarat vineri, la Realitatea TV, că demersul anunţat de PDL reprezintă o infracţiune şi este “foarte posibil” ca USL să depună o plângere penală în acest sens.
“Domnul Oltean încalcă legea electorală, Legea 35/2008, este o acţiune de campanie electorală în afara campaniei. Mai mult decât atât, ceea ce doreşte dânsul să facă este o infracţiune reglementată de Codul Penal şi se numeşte distribuire de informaţii false. Eu vă spun, dacă domnul Oltean va face acest lucru, este foarte posibil să luăm decizia politică de a face plângere penală”, a declarat Şova, după ce secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a anunţat la Bistriţa că va distribui în colegiile parlamentarilor opoziţiei afişe cu pozele acestor şi mesajul <<Ei fac grevă de lux pe banii tăi!>>.
Senatorul PSD a spus că aleşii USL nu au luat bani în perioada grevei parlamentare.
“Să spui despre parlamentarii USL că fac grevă pe banii cuiva este o minciună foarte mare. Nu suntem plătiţi în această perioadă, ne-am pus veniturile la dispoziţia Camerelor. S-a luat decizia că, dacă departamentele financiar-contabile vor înţelege să plătească ceva parlamentarilor USL, aceştia îşi vor dona sumele de bani. Lucru care va putea să fie verificat”, a precizat el.
Şova a spus că în spatele acţiunii anunţate de Oltean se ascunde teama PDL de anticipate. “Domnul Oltean nu se dezminte, rămâne una dintre minţile întunecate ale PDL. Probabil domnia sa se teme foarte mult de contestarea la Curtea Constituţională a Guvernului Ungureanu, sau se teme foarte mult de faptul că Parlamentul nu va putea funcţiona fără Opoziţie. Teama domniei sale şi a multor alţi colegi ai său din PDL, este că în felul acesta vom ajunge la ceea ce oamenii îşi doresc, adică la alegeri anticipate”, a declarat senatorul PSD.
În ceea ce priveşte revenirea Opoziţiei în Parlament, Şova a spus că nu sunt foarte multe variante. “Nu există foarte multe variante, preşedinţii USL au stabilit cele patru condiţii”, a menţionat el.

Vicepreşedintele politic al UDMR Laszlo Borbely a declarat că, dacă termenele prevăzute în protocolul coaliţiei nu vor fi respectate, atunci Uniunea ia în calcul ieşirea de la guvernare.
“Vom încheia acest protocol sper într-o săptămână cu termene clare şi, dacă nu vor fi respectate, evident am spus şi colegilor şi nu este niciun fel de secret, atunci e şi varianta de a părăsi coaliţia. Nu e vorba de ameninţări”, a spus Borbely.
“În ceea ce priveşte pensiile şi salariile, am insistat foarte mult atât la discuţia cu FMI-ul, cât şi la discuţia privind programul guvernamental să introducem acest punct, şi eu sunt convins că în luna aprilie, având datele din primul trimestru, dar vom putea să mărim pensiile şi salariile, nu pot să vă spun acum procent pentru că vom decide atunci, dar a fost o condiţie a UDMR-ului”, a mai afirmat udemeristul.

Franţa şi Marea Britanie au pus bazele unei cooperări în vederea fabricării unui avion fără pilot cu rază mare de acţiune şi cu zbor la medie înălţime, apreciat ca necesar pentru înzestrarea urgentă a celor două armate.

Firmele angajate în acest proiect sunt binecunoscutele BAE (British Aerospace) şi Dassault Aviation SA. Avionul fără pilot (drona) urmează fi utilizat pentru cercetarea în timp real a teritoriului inamic precum şi pentru bombardament cu muniţie de mare precizie.

Comparabil ca dimensiuni şi performanţe cu un avion de vânătoare-bombardament, drona ar urma să aibă a anvergură a aripilor de 23 metri şi o greutate de circa 8 tone. Ar avea posibilitatea de a bombarda ţinte de mici dimensiuni cu o precizie deosebită datorită înarmării sale cu bombe de ultimă generaţie, ghidate prin laser. Iniţiat în luna iunie 2010, proiectul a intrat într-o nouă fază la începutul anului 2011. Cheltuielile de început sunt estimate la câteva milioane de euro. Cele finale, se apreciază că vor depăşi 1,5 miliarde.

Competiţie pentru avionul indian

Pe agenda de lucru a întâlnirii programate la 16 februarie a.c., între preşedintele Franţei şi prim-ministrul britanic, se presupune a exista şi abordarea acestui proiect important pentru armatele ambelor state. Cu rezonanţă atât din punct de vedere strict militar, ca agent de descurajare, dar şi ca preţ total al investiţiei.

Discuţia pe această temă dintre cei doi oameni politici pare a fi umbrită de o anumită încordare, determinată de finalizarea în detrimentul Marii Britanii a unei competiţii importante cu Franţa care avea ca scop prezenţa militară viitoare pe piaţa indiană. Miza? Peste 10 miliarde de dolari! Obiectul? Noul avion de luptă care va fi prezent în armata Indiei.

La sfârşitul lunii ianuarie a.c.  India a finalizat selecţia pentru noul avion de luptă care va intra în dotarea Forţelor Aeriene Indiene. Este vorba de un contract imens, între 12 şi 18 miliarde de dolari. La competiţia extrem de dură, având în vedere suma, dar şi contextul internaţional invadat de criză, au participat şase avioane de luptă:  Boeing F/A-18E/F Super Hornet, Dassault Rafale, Eurofighter Typhoon, Lockheed Martin F-16 Fighting Falcon, Mikoyan MiG-35, şi Saab JAS 39 Gripen. După o analiză de mai mulţi ani, în aprilie 2011 rămăseseră în competiţie doar două avioane: Eurofighter Typhoon şi Dassault Rafale. Typhoon este fabricat de consorţiul Eurofighter GmbH format din EADS (European Aeronautic Defence and Space Company)  în care sunt implicate Franţa, Spania şi Germania,  Alenia Aeronautica, Italia şi din BAE Systems, Marea Britanie. Celălalt avion de luptă, Rafale, reprezintă produsul de vârf al companiei aeronautice franceze Dassault.

Câştigător, ca urmare a preţului mai accesibil ( spun surse indiene) a fost declarat Rafale Dassault MRCA (Multi-Role Combat Aircraft). Detaliile contractului pentru cele 126 avioane la un preţ variind între 90 şi 124 milioane unitatea, urmează a fi negociat în viitorul apropiat.

India rezistă presiunilor politice

Deşi la o altă scară, având în vedere dimensiunile, relaţiile cu vecinii şi situaţia politică militară din zona învecinată, India şi România se află în faţa opţiunii de a-şi moderniza urgent înzestrarea Forţelor Aeriene Militare. Ca şi România, armata indiană are în înzestrare şi avioane de fabricaţie sovietică/rusească. Din cele aproape 900 avioane de luptă ale Indiei, mai mult de 200 sunt de tipul MIG-21, achiziţionate în anii ’70. Modernizate într-o primă fază, ele se află încă în serviciu deşi rezerva  lor de zbor este depăşită şi ar fi trebuit scoase din uz încă din deceniul trecut. Ca şi în România, guvernul indian  a considerat drept urgentă  cumpărarea unor avioane de luptă moderne, cu avionică de ultimă oră şi armament din noua generaţie. Ca şi România, din punct de vedere economic şi al resurselor financiare, India nu stă foarte bine.

În opinia analiştilor militari, India a optat pentru avioanele cu raportul performanţe-cost cel mai convenabil intereselor sale naţionale, dovedind că este capabilă să reziste presiunilor politice ruseşti, americane ori britanice. Toate, state cu mare influență în zonă, unele cu tradiţie veche în asigurarea tehnicii militare pentru o armată atât de mare cum este armata indiană. Altele, fabricând în India tehnică militară sub licenţă.

Va rezista şi România?

Rămâne de văzut dacă, spre înzestrarea atât de necesară Forţelor Aeriene, pentru care au fost în competiţie cam aceleaşi tipuri de avioane de luptă ca cele prezente în India, conducerea armatei noastre şi guvernul României vor respecta numai criterii strict comerciale, avantajoase ţării, indiferent de presiuni ori de eventuale tensiuni induse între state prietene, ori aliate, cu tradiţie în ceea ce priveşte cooperarea militară bilaterală. Rămâne de văzut dacă, în situaţia financiară prezentă, vom fi  capabili să rezistăm presiunilor politice de moment, deşi veştile privind opţiunea pentru F-16 second hand sau noi (încă nu se ştie!) par a demonstra contrariul. Pare o alegere primordial politică. Aduce, dincolo de orice, cu plata unor servicii politice actuale şi viitoare.

Varianta constituirii unui „parc comun” de avioane împreună cu Bulgaria şi eventual cu alte state din zonă la fel de sărace ca noi, aflată acum în discuţie, pare fezabilă numai în cazul unor renunţări reciproce la elemente de suveranitate şi numai în cazul în care tăria alianţei în care ne aflăm poate depăşi mentalităţi adânc înrădăcinate, izvorâte din trecutul istoric comun atât de frământat. Ar fi de discutat, într-o asemenea eventualitate, aspecte extrem de spinoase privind împărţirea costurilor de mentenanţă la utilizarea în comun a avioanelor,  rediscutate reguli de încălcare a spaţiului aerian etc.

Sunt convins că analiştii militari ai guvernului împreună cu specialiştii M.Ap.N. au comunicat factorilor de decizie concluziile ce se impun, inclusiv în urma recentei hotărâri a Indiei. Sper, cu optimism, că alegerea avionului de luptă necesar armatei române va fi realizată, aşa cum legal este, de către guvern. Atât financiar cât şi politic, într-o proporţie care să avantajeze statul român. Şi numai pe el.

Oficialii din fotbalul românesc au aprobat vineri amânarea campionatului cu o săptămână, dar şi reducerea baremurilor de arbitraj la jumătate, un “central” urmând să primească de-acum doar 2.400 lei pentru fiecare meci arbitrat.

Reuniunea membrilor Comitetului Executiv al FRF a adus o veste bună pentru cluburi, dar una proastă pentru arbitri. Dacă începerea campionatului a fost amânată, aşa cum ceruseră cluburile, sub pretextul vremii, pentru 2-4 martie, în loc de 24-26 februarie, „cavalerii fluierului” au primit o lovitură grea.

“Nu s-a votat propunerea Ligii (Liga Profesionistă de Fotbal, n.r.) de aducere a arbitrilor străini, dar în schimb s-au redus baremurile cu jumătate, pentru că aşa s-a propus de la Ligă. Riscăm să pierdem din arbitri. Reducerea baremurilor este o lovitură pentru noi. La ora actuală, unii arbitri care vin din anumite zone ale ţării, cum este Haţegan, care călătoreşte numai cu avionul, sau Balaj, cam ce iau din baremul de arbitraj, trebuie să dea pe transport. Părerea mea este că prin această decizie s-a făcut un mare deserviciu fotbalului, nu doar arbitrajului, dar trebuie să mă supun deciziei Comitetului Executiv. Când în CEx sunt atâţia preşedinţi, era de aşteptat că va ieşi aşa cum au dorit dânşii”, a spus şeful arbitrilor, Ion Crăciunescu.

Loviţi serios la portofel, arbitrii români vor primi 5 etape pentru a-şi dovedi valoarea. În cazul unor erori majore, se va apela la arbitri străini.

Liga 1, etapa a 19-a (2-4 martie)

Ceahlăul – Sportul

CFR – Târgu Mureş

Rapid – U Cluj

Petrolul – FC Vaslui

Voinţa – Astra Ploieşti

CS Mioveni – Steaua

Dinamo – Gaz Metan

FC Braşov – Pandurii

Chiajna – Oţelul

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că îşi doreşte să rămână în domeniul juridic după ce îi va expira actualul mandat, la începutul lunii octombrie.

”Mandatul meu va expira în data de 2 octombrie 2012. Aş dori să-mi continui activitatea tot în sistemul juridic, încă n-am luat o decizie. Prioritatea mea este prezentarea raportului de activitate a Ministerului Public, care va avea loc în 8 martie, şi la expirarea mandatului o să văd”, a spus Laura Codruţa Kovesi.

Procurorul general a precizat că, potrivit legii, poate să revină pe funcţia deţinută anterior, ca procuror în cadrul DIICOT. “La momentul respectiv, voi aprecia în care parte a sistemului judiciar voi rămâne să-mi continui activitatea”, a mai spus Kovesi.

Laura Codruţa Kovesi,a participat, vineri, la bilanţul de activitate al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.  Ea a apreciat activitatea procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, afirmând că este mulţumită atât în ceea ce priveşte calitatea, cât şi volumul de muncă al acestora.

“Toţi colegii de pe raza Parchetului Curţii de Apel Cluj au avut rezultate deosebite în acest an. La această unitate de parchet, şi aici includ toate cele patru judeţe, au lucrat anul trecut 123 de procurori, care au avut de soluţionat 118.000 de dosare penale. Este un volum de activitate cu 6% mai mult decât anul trecut, în condiţiile în care numărul de procurori a rămas acelaşi. Din totalul dosarelor, au fost soluţionate peste 37.000 de cauze, dar cel mai important lucru este faptul că au reuşit să soluţioneze peste 4.400 de rechizitorii. Colegii s-au axat anul trecut pe dosare cu finalitate, au dat dovadă de o mai mare fermitate în aplicarea legii şi au fost trimise în judecată peste 5.800 de persoane”, a precizat procurorul general.

Procurorul general speră ca problema numărului mic de procurori raportat la numărul de dosare să fie rezolvată măcar parţial prin intrarea în vigoare a noilor coduri penal şi de procedură penală. “Cred că organizarea mai multor sesiuni de admitere în sistem ar fi binevenite. De asemenea, cred că intrarea în vigoare a noilor coduri, Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, va rezolva, parţial, problema lipsei de personal. Numărul de procurori din România este peste media europeană, dar problema o reprezintă volumul de activitate care creşte an de an”, a mai afirmat Codruţa Kovesi.

Încercarea eşuată de executare silită a sediului PSD din Şoseaua Kiseleff a fost catalogată de trezorierul partidului, deputatul Mircea Drăghici, drept „o fumigenă a puterii” şi un „circ mediatic”. Drăghici declarat pentru Q Magazine că PSD a propus plata eşalonată în 6 luni a datoriilor de 20.000 lei, având în vedere că nu există în sediu bunuri care să poată fi executate silit.

Un executor judecătoresc şi avocatul unei firme au încercat să execute silit PSD pentru o datorie de 20.000 RON, neachitată de partid, reprezentând nu chiria, ci penalităţi calculate de proprietari.

„Pe noi ne-a deranjat faptul că a fost o acţiune ilegală, neprincipală, care nu a avut nimic în comun cu o relaţie debitor-creditor. Este vorba despre o sentinţă judecătorească din 2010, în care s-a stabilit o datorie de 20.000 de lei, nu chiria, ci nişte penalităţi. Dar culmea este că de atunci până acum nu au dat niciun semn de viaţă. În speţă, este vorba despre un imobil unde a funcţionat cu chirie Institutul Social-Democrat de pe vremea lui Mircea Geoană. Spaţiul a fost retrocedat de RAAPPS şi a intrat în posesia creditorilor persoane fizice, prin decizia celebrei doamne Daniela Andreescu, fostă şefă a SGG, şi asta spune multe. Conform legii, ar fi trebuit să ne informeze de decizia judecătorească şi de numele executorului, abia după aceea, dacă nu dădeam noi niciun răspuns, puteau veni să ne execute silit, spunându-ne ora şi ziua. Or, nu ne-au spus nimic, ne-am trezit cu executorul, cu avocatul şi cu presa peste noi. Au vrut să facă circ mediatic. Au intrat în sediu, au văzut că nu au ce să execute. Mobilă este veche, calculatoarele sunt în comodat, proprietate personală a oamenilor care lucrează acolo. Ca atare, ne-am aşezat la masă, le-am propus să eşalonăm plata datoriilor în şase luni. Dacă nu vor fi de acord, nu au decât să ne execute silit, să ne ia cuierul şi fotoliile! Le vom plăti banii, nu este o sumă imensă, dar ne-a deranjat abordarea lor. Este clar că aveau nevoie de subiecte noi, pentru a devia atenţia de la incompetenţa gestionării deszăpezirilor”, a explicat situaţia Mircea Drăghici.

Moştenirea lui Geoană

Din noiembrie 2011, PSD a intrat în focul executărilor silite, din cauza unor datorii care se ridică la aproximativ şase milioane de euro. O parte dintre ele au fost stinse însă, pentru altele se judecă în instanţă. Cea mai mare parte a datoriilor au fost făcute, conform auditului ordonat de Victor Ponta la momentul preluării conducerii partidului, de pe vremea campaniei electorale prezidenţiale.

Liderul PSD explica, într-o declaraţie acordată Q Magazine, că multe dintre cheltuieli se regăsesc doar la nivel de facturi, nu şi în dovezi că partidul ar fi primit materialele de promovare.

Situaţia financiară a PSD nu dă linişte partidului, nici în plan juridic.

Preşedintele organizaţiei PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, şi omul de afaceri Ioan Niculae sunt urmăriţi penal de DNA pentru presupuse ilegalităţi privind finanţarea campaniei electorale pentru prezidenţiale a fostului preşedinte al Senatului, Mircea Geoană. Cei doi au fost trimişi în judecată pentru finanţarea ilegală a candidatului opoziţiei la preşedinţie cu un milion de euro. În scandal a fost inclus şi Gheorghe Teodorescu, directorul Insomar. Victimele nu se opresc însă aici. Viorel Hrebenciuc, Robert Negoiţă şi Sebastian Ghiţă sunt şi ei cercetaţi de DNA pentru spălare de bani, într-un dosar disjuns din cel privind finanţarea campaniei lui Geoană.

„Peanuts!”

În mod ciudat, singurul care nu pare prea îngrijorat privind modul în care au fost produşi banii anchetaţi de DNA şi puşi în cârca PSD este chiar cel care ar fi beneficiat de ei, în campanie, candidatul:

„Ca să vorbim în engleză, «peanuts», cum se spune. Ca să îşi facă numărul”, a răspuns Geoană, fiind solicitat să răspundă cu privire la discuţiile pe care le-a purtat cu procurorii DNA.

Premierul Ungureanu a cerut ca, în 60 de zile, acţiunile de combatere a evaziunii fiscale în zonele alcool şi produse vegetale să aducă venituri la buget de cel puţin 1,5% din PIB, precizând că obiectivul combaterii evaziunii este unul de „siguranţă naţională”, informează Executivul.

„Pentru Guvernul pe care îl conduc, combaterea evaziunii fiscale este un obiectiv de siguranţă naţională şi de reformă administrativă, a subliniat astăzi primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu, în cadrul întâlnirii de lucru din cadrul Comitetului interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale”, se precizează într-un comunicat remis NewsIn.

Potrivit sursei citate, şeful Executivului a arătat că accesarea fondurilor europene şi combaterea evaziunii fiscale sunt cele „două surse importante pentru creşterea veniturilor bugetare şi a produsului intern brut”.

„Avem venituri de 33% din PIB, sub media europeană de 40%. Vă cer să ca în termen de 60 de zile, acţiunile dumneavoastră de combatere a evaziunii fiscale în zonele alcool şi produse vegetale, cu respectarea prevederilor legale, să aducă venituri la buget de cel puţin 1,5% din PIB. Aveţi sprijinul meu necondiţionat pentru aplicarea măsurilor necesare obţinerii acestui rezultat”, a declarat primul-ministru.

La rândul său, ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, a arătat că “intensificarea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale ne va permite să fim mai flexibili în ceea ce priveşte cheltuielile cu investiţiile, în timp ce rămânem stricţi pe ţinta de deficit bugetar pentru 2012 de 1,9% din PIB”.

La întâlnirea de lucru de la Palatul Victoria au mai fost prezenţi: ministrul Administraţiei şi Internelor Gabriel Berca, ministrul Economiei Lucian Bode, preşedintele ANAF Sorin Blejnar, dar şi reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale a Vămilor, Gărzii Financiare, Ministerului Public, DNA, DLAF, Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră.

Supus presiunii publice, preşedintele german a preferat să demisioneze decât să ducă instituţia prezidenţială într-un impas periculos pentru democraţia germană.

Demisia preşedintelui german survine pe fondul unei lipse acute de „autoritate morală”, după cum scrie Deutsche Welle, şi nu neapărat datorită presupuselor malversaţiuni financiare pe care Procuratura trebuie mai întâi să le dovedească. Reuters comentează demisia lui Wulff, dar şi declaraţia acestuia: „am pierdut încrederea poporului german, acest lucru făcând imposibilă continuarea unui rol care însemna să servesc drept reper moral al naţiunii”. Faptul că preşedintele nu se mai bucura de încrederea populaţiei şi a clasei politice a fost elementul declanşator al unui eveniment, poate de tip „breaking news” pentru mass media, în schimb, normal pentru o democraţie funcţională.

Renunţarea la poziţia de preşedinte, după mai puţin de doi ani de mandat, survine în urma scandalului creat de un împrumut cel puţin dubios pe care preşedintele german l-ar fi primit de la soţia unui mare om de afaceri. O relaţie cu mediul de afaceri cel puţin nepotrivită pentru cea mai înaltă poziţie din stat, aşa consideră nu numai procuratura (care a ezitat mult până să emită acuzaţii asupra preşedintelui) dar şi populaţia germană. În plus, pentru a da o şi mai mare lovitură propriei imagini, preşedintele a încercat influenţarea unor surse media pentru a păstra tăcerea asupra delicatului subiect.

Statul sunt eu?

Germania, după cum se ştie, este o republică federală, dar beneficiază de o democraţie parlamentară în care preşedintele este ales de către Parlament şi puterea cu adevărat reală este exercitată de către Cancelar, şeful guvernului. Şi totuşi, preşedintele Republicii Federale nu este „un poştaş”, aşa cum sugera Traian Băsescu anul trecut, ci îşi reprezintă cu adevărat statul în lumea relaţiilor internaţionale. Şi chiar dacă nu este constant sub lumina reflectoarelor, aşa cum sunt cancelarii federali, rolul lui este bine stabilit, cu greu vreunul dintre preşedinţii republicii de până acum ieşind din tiparele constituţionale sau cutumele politice, reprezentând de fapt, conform tradiţiei germane, chintesenţa moralităţii poporului!

Demisia lui Christian Wulff nu a produs, aşa cum se insinua la Bucureşti în cazul altei demisii cerute, niciun fel de seism şi niciun fel de instabilitate a ţării. Din contră, democraţia pare să fie întărită, iar populaţia mulţumită, cel puţin atât timp cât statul este condus de un guvern cu adevărat puternic, susţinut de o majoritate parlamentară ne-fragilă şi care este legitimat prin alegeri libere şi corecte.

Singurele repercusiuni par să fie cele politice, şi anume, pentru actualul cancelar, Angela Merkel, care are un an dificil din punct de vedere electoral, cu alegeri în Schleswig-Holstein şi Saarland. Există posibilitatea ca Merkel să piardă puncte electorale valoroase pe parcursul următoarelor luni, mai ales că ea fusese cea care a forţat alegerea lui Wulff în 2010, printr-un mult discutat al treilea tur de scrutin.

Chiar dacă va fi supusă în perioada următoare unor tiruri critice enorme din partea socialiştilor din Opoziţie şi chiar va fi în pericol să-şi şubrezească autoritatea în Parlament, calculele electorale ale Angelei Merkel nu au nimic de-a face cu stabilitatea statului ca entitate separată de fenomenul luptei politice. O separare pe care germanii o fac în modul cel mai direct posibil, dar care în România se pare că nu funcţionează şi unde supravieţuirea unui partid este considerată element de stabilitate al statului. Ceea ce în Germania pare să fie absurd. Dacă germanii primesc cu foarte mare calm demisia preşedintelui ţării şi, dacă aceasta se întâmplă, nu au coşmaruri despre „pulverizarea statului”, în România se pare că încă se mai aplică modul de gândire al lui Ludovic al XIV-lea: „L’État c’est moi!”

Preşedintele german Christian Wulff, supus la noi presiuni într-un scandal de corupţie, şi-a anunţat vineri demisia. Procurorii au cerut Parlamentului federal să ridice imunitatea lui Wulff într-un scandal privind un împrumut primit de şeful statului.

Procurorii din landul Saxonia Inferioară, unde Wulff a fost premier, îl suspectează pe acesta că a acceptat favoruri necuvenite.

Wulff, în vârstă de 52 de ani, a fost acuzat şi că a încercat să forţeze un ziar să nu publice informaţiile.

Preşedintele – al cărui rol principal este să servească drept autoritate morală pentru naţiune – neagă că ar fi greşit ceva.

Scandalul este considerat de analişti o lovitură pentru Merkel, care l-a ajutat pe Wulff să ocupe funcţia de şef al statului în 2010.

Joi, procurorii din Hanovra, capitala Saxoniei Inferioare, au declarat într-un comunicat că există suficiente indicii că preşedintele a acţionat incorect. “Deci, am cerut preşedintelui Bundestagului (camera inferioară a Parlamentului federal – n.r.) să ridice imunitatea preşedintelui.

Această măsură este necesară pentru a începe oficial procedurile împotriva lui Wulff, dar nu înseamnă că el va fi automat pus sub acuzare.

Biroul lui Wulff nu a comentat oficial situaţia.

La 13 decembrie, Bild dezvăluia că Wulff a primit în 2008 – pe când era premierului landului Saxonia Inferioară – un împrumut în valoare de 500.000 de euro de la Edith Geerkens, soția unui om de afaceri.

Christian Wulff a trecut sub tăcere acest împrumut acordat în condiții avantajoase în momentul în care a fost chemat de Parlamentul din Saxonia Inferioară să clarifice relaţiile cu familia Geerkens.

Deputaţii se miraseră de prezenţa cu totul neobişnuită a lui Egon Geerkens, un om de afaceri prea puţin important pentru a fi inclus în delegaţiile şi în călătoriile externe ale viitorului preşedinte.

Wulff afirmase în faţa parlamentarilor că nu are niciun fel de raporturi de afaceri cu Geerkens.

Süddeutsche Zeitung a dezvăluit că preşedintele a încercat, cu o zi înainte de publicarea articolului, să intervină pe lângă redactorul-şef al Bild, Kai Diekmann. După ce acesta nu i-a răspuns la telefon, fiind plecat în străinătate, Christian Wulff i-a trimis un email în care apar ameninţări la adresa publicaţiei.

Ulterior, președintele ar fi încercat să intervină și la  Mathias Döpfner, CEO al Axel Springer, trustul de presă din care face parte tabloidul. Potrivit Cicero, şeful statului ar fi solicitat acelaşi lucru acţionarului principal al Axel Springer, Friede Springer, văduva fondatorului trustului.

Wulff i-a cerut scuze lui Diekmann. El a respins şi apelurile pentru demisia sa, spunând că intenţionează să îşi ducă la bun sfârşit mandatul de cinci ani.

UPDATE ora 12.40

Christian Wulff, care a demisionat din funcţia de preşedinte al Germaniei, va fi înlocuit de şeful Bundesrat (camera superioară a Parlamentului), Horst Seehofer, din CSU, aliatul formaţiunii cancelarului Angela Merkel, CDU. Seehofer este ministru-preşedinte al landului Bavaria.

“Evoluţiile din ultimele zile şi săptămâni au arătat că încrederea (poporului german – n.r.) şi, în concluzie, eficienţa mea au fost afectate grav”, a spus Wulff într-o scurtă declaraţie.

“Din acest motiv, nu mai este posibil ca eu să exercit funcţia de preşedinte în ţară şi în străinătate”, a adăugat el.

Nu mai puţin de opt consilieri prezidenţiali au plecat din posturile lor de la Administraţia Prezidenţială în ultimul an: Alexandrina Gătej, Sebastian Lăzăroiu, Alexandru Gussi, Peter Eckstein-Kovacs, Cătălin Avramescu, Leonard Orban, Anca Ilinoiu şi Valeriu Turcan.

Acesta din urmă şi-a anunţat demisia, după aproape cinci ani în slujba preşedintelui, spunând că preferă de-acum mediul privat: “După șansa de a lucra ani de zile în serviciul public am decis că e vremea unei schimbări în carieră. Voi activa, în viitor, în sectorul privat. Mulțumesc președintelui Traian Băsescu pentru oportunitatea de a fi lucrat cu domnia sa”, a declarat, joi, Valeriu Turcan.

La  28 aprilie 2011, preşedintele Traian Băsescu semna decretul de eliberare din funcţia de consilier prezidenţial a lui Sebastian-Laurenţiu Lăzăroiu. Astfel, începând cu data de 1 mai au încetat prin acordul părţilor, raporturile de muncă ale lui Lăzăroiu cu Administraţia Prezidenţială. Lăzăroiu era din 2007 consilier al preşedintelui Băsescu la Departamentul Planificare şi Analiză Politică al Administraţiei Prezidenţiale.

Plecarea lui de la Cotroceni a avut loc în urma unei declaraţii dintr-un interviu potrivit căreia UDMR este un partener tolerat de partidele româneşti, iar el anticipează că Uniunea va dispărea în timp, deoarece maghiarii se vor orienta către partidele româneşti. Lăzăroiu a spus în nenumărate rânduri că declaraţia sa a fost interpretată eronat atât de presă, cât şi de politicieni.

În 3 iunie, Lăzăroiu a fost desemnat ministru al muncii, însă nu a ocupat foarte mult acest post. El a fost revocat de Emil Boc la 16 septembrie. Plecarea de la Muncă a venit tot pe fondul unei ieşiri în presă a acestuia, în care spunea că în prezent nu s-ar înscrie în PDL, declaraţie ce a deranjat mai mulţi lideri ai partidului, care au preferat apoi pentru post un om din interior, pe Sulfina Barbu.

În iunie 2011, consilierul de stat Cătălin Avramescu a primit avizul pentru a fi numit ambasador în Finlanda şi Estonia, iar la 28 iulie 2011, Băsescu a a semnat decretul de acreditare a acestuia. Avramescu începuse să lucreze la Cotroceni în 2008, în calitate de consilier de stat.

Alt consilier care a plecat de la Cotroceni în 2011 este Alexandru Gheorghe Gussi. Astfel, la 8 iulie Băsescu a semnat decretul pentru eliberarea din funcţia de consilier prezidenţial a lui Gussi, începând cu data de 11 iulie 2011. Gussi, aproape un necunoscut opiniei publice, activase la Cotroceni începând din decembrie 2006 în funcția de consilier de stat. În iulie 2009 a fost avansat consilier prezidenţial la Departamentul de Educaţie şi Cercetare.

În 12 septembrie 2011, preşedintele s-a mai despărţit de încă un consilier prezidenţial, Peter Eckstein-Kovacs. Kovacs a declarat la acea vreme că a avut o serie de poziţii divergente cu Băsescu, inclusiv pe subiectul Roşia Montana, un proiect pe care el l-a criticat deseori public, astfel că i s-a părut normal să nu mai lucreze cu şeful statului şi şi-a dat demisia de onoare.

La 20 septembrie 2011, Băsescu l-a eliberat din funcţia de consilier prezidenţial pe Leonard Orban, acesta fiind numit ministru al afacerilor europene, poziţie pe care o ocupă şi în prezent.

Ultimul consilier prezidenţial care a plecat de la Cotroceni în 2011 a fost Anca Ileana Ilinoiu, preşedintele semnând decretul de eliberare din funcţie la 30 decembrie. Până în prezent nu se cunosc motivele pentru care s-a încheiat colaborarea de cinci ani cu Preşedinţia. Ilinoiu conducea Departamentul de Relaţii Internaţionale de la Cotroceni din ianuarie 2006. Ea venise la Cotroceni din ianuarie 2005 pe postul de consilier de stat. Din 1992 până în 2005 Ilinoiu a lucrat la MAE, unde a început ca simplu expert, ajungând, înainte de a pleca la Administraţia Prezidenţială, director al Direcţia OSCE şi Cooperare Regională, apoi director al Direcţiei Generale Afaceri Politice şi Economice. După plecarea de la Cotroceni, Ilinoiu s-a întors în Centrala MAE.
În urmă cu exact un an de la demisia Ancăi Ilinoiu, mai precis la 31 decembrie 2010, Alexandrina Gătej a anunţat că a demisionat din funcţia de consilier prezidenţial, dezamăgită de speculaţiile şi “atacurile nejustificate” în legătură cu presupusa sa relaţie sa cu Securitatea. La 24 martie 2011, Alexandrina Gătej a fost aleasă preşedinte al AmCham.

Olanda îşi menţine o abordare politică în interpretarea progreselor României în cadrul MCV şi continuă să condiţioneze aderarea la spaţiul Schengen de raportul MCV din vara 2012, arată un comunicat al MAE, transmis după ce parlamentarii de la Haga au avut joi o dezbatere pe această temă.

Deputaţii olandezi au dezbătut rapoartele despre progresele făcute de România şi Bulgaria în privinţa reformei justiţiei şi luptei anticorupţie, publicate de Comisia Europeană la 8 februarie.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, declara în cursul dimineţii la RFI că se aşteaptă ca miniştii olandezi să dea dovadă în cursul acestei zile în Parlamentul de la Haga de “fair-play” în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen. “Dacă sunt politicieni curajoşi, vor merge în Parlament şi vor fi fair, aşa cum au fost fair în discuţiile cu noi”, a spus Predoiu. “Mă aştept ca miniştrii olandezi să spună în Parlament ceea ce mi-au spus mie, de exemplu, acum câteva săptămâni, la Copenhaga – că este evident că România este în progres, că s-au luat măsuri foarte curajoase în domeniul justiţiei, nu numai de către Guvern, ci şi de către Parlament, prin adoptarea unui program legislativ foarte ambiţios, că magistraţii au cuplat la acest efort în general şi au pus în aplicare cu succes Codul Civil, că se văd semne în ceea ce priveşte rezultatul anchetelor de mare corupţie, că instanţele, în special Înalta Curte, încep să funcţioneze într-un ritm normal în plan european”, a explicat ministrul justiţiei.

Într-un comunicat transmis joi seara, Ministerul Afacerilor Externe spune că “a luat notă” de constatările din scrisoarea transmisă de către Ministerul Afacerilor Externe olandez către Camera Reprezentanţilor a Parlamentului olandez referitoare la rapoartele intermediare ale Comisiei Europene pentru România şi Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), precum şi de conţinutul dezbaterilor desfăşurate pe această temă în Parlamentul olandez astăzi, 16 februarie 2012.

“Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă dezacordul faţă de menţinerea abordării strict politice a Olandei în ceea ce priveşte interpretarea progreselor României în cadrul MCV, respectiv privind conectarea artificială a aderării la spaţiul Schengen de raportul MCV din vara 2012″, se spune în comunicatul MAE, care sugerează că poziţia parlamentarilor olandezi în privinţa aderării României la Schengen a rămas inflexibilă. “Raportat la concluzia dezbaterilor din Parlamentul olandez, Ministerul Afacerilor Externe consideră că, în acest moment, nu există nici un argument real, obiectiv, pentru amânarea unei decizii la nivel european cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen, în condiţiile în care procesul distinct de evaluare tehnică în domeniu s-a finalizat cu succes, conform acquis-ului european”, spune MAE.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că raportul intermediar privind progresele României în cadrul MCV, publicat de către Comisia Europeană la 8 februarie 2012, consemnează în detaliu progresele realizate de România în cadrul MCV. Faptul că România a înregistrat progrese este recunoscut, de altfel, şi de autorităţile olandeze în scrisoarea transmisă la 14 februarie către Parlamentul naţional, precum şi în luările de poziţie ale oficialilor olandezi în contextul publicării raportului, arată MAE.

“Raportul interimar publicat de Comisia europeană ilustrează cu claritate, cu argumente tehnice de necontestat, caracterul cuprinzător, substanţial şi durabil al măsurilor de reformă adoptate de România în sfera de aplicabilitate a MCV. Mai mult, prin constatările şi recomandările sale, raportul certifică foarte clar faptul că aplicarea reformelor în România a depăşit etapa legislativă şi se axează în prezent pe implementare consecventă şi consolidarea unor rezultate pozitive, deja vizibile în practică”, este concluzia MAE.

“Comisia a constatat, în acest sens, rezultatele pozitive înregistrate cu privire la: intrarea în vigoare a noului cod civil; avansarea pregătirilor pentru implementarea celorlalte trei noi coduri; accelerarea judecării proceselor de corupţie la nivel înalt şi creşterea semnificativă a numărului de verdicte; în linia mai multor rapoarte anterioare, reiterarea activităţii constant pozitive – track record – a tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în combaterea corupţiei – Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul MAI; finalizarea unei noi Strategii Naţionale Anticorupţie; adoptarea legislaţiei privind responsabilitatea magistraţilor şi, respectiv, privind promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, precizează Ministerul de Externe.

Poziţia MAE este că “toate acestea sunt progrese care, prin amploarea şi profunzimea lor, confirmă durabilitatea proceselor de reformă întreprinse în domeniul reformei justiţiei şi al combaterii corupţiei, precum şi angajamentul politic susţinut al României pentru îndeplinirea obiectivelor sale asumate la nivel european”.

În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe “îşi exprimă încrederea că partea olandeză va fi în măsură să îşi definească, în baza acestor constatări, o poziţie obiectivă, echilibrată şi deschisă, de recunoaştere clară a progreselor reale, durabile şi ireversibile pe care România le-a realizat în domeniile reformei justiţiei şi combaterii corupţiei”.

Reiterând în egală măsură necesitatea menţinerii unei linii stricte de demarcaţie între evaluările europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi procesul de aderare a României la spaţiul Schengen, Ministerul Afacerilor Externe reconfirmă angajamentul de dialog deschis şi constructiv cu toate statele membre în privinţa formulării în cel mai scurt timp, în spirit european, de respectare a regulilor şi procedurilor existente, a unei decizii pozitive privind aderarea României la Schengen, conchide comunicatul MAE.

Documentele publicate de Comisia Europeană pe 8 februarie au fost analizate deja de Guvernul de la Haga, care le-a trimis Parlamentului la începutul săptămânii. Potrivit RFI, Comisia Afacerilor Europene din Parlamentul olandez le studia joi dimineaţă, pentru a vedea dacă România şi Bulgaria au făcut suficiente progresem.

Rezultatul dezbaterii va fi trimis înapoi Guvernului, pentru ca acesta să îşi prezinte poziţia oficială pe data de 28 februarie, precizează RFI.

Olanda a spus că are nevoie de două rapoarte pozitive consecutive ale Comisiei Europene, pentru a-şi da acordul intrării României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

Următorul raport al Comisiei Europene este aşteptat pentru luna iulie, va conţine şi aprecieri politice şi va face bilanţul celor cinci ani de monitorizare a României şi Bulgariei.

Între timp, Haga este singura capitală a Spaţiului Schengen care se mai opune aderării României şi Bulgariei, iar motivele invocate nu fac parte din criteriile de aderare la spaţiul liberei circulaţii.

Preşedintele Traian Băsescu a acceptat demisia lui Valeriu Turcan, purtător de cuvânt şi consilier prezidenţial, şi a desemnat-o pe Claudia-Elena Ionaş să îndeplinească atribuţiile de purtător de cuvânt.

“Preşedintele României, Traian Băsescu, a luat act de demisia domnului Valeriu Turcan, consilier prezidenţial, purtător de cuvânt al Preşedintelui României”, se arată într-o precizare a Administraţiei Prezidenţiale.

“Începând cu data de 17 februarie a.c., preşedintele României a desemnat-o pe doamna Claudia-Elena Ionaş să coordoneze activitatea Departamentului de Comunicare Publică şi să îndeplinească atribuţiile de purtător de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale”, informează Preşedinţia.

Valeriu Turcan şi-a anunţat joi demisia din funcţiile ocupate la Cotroceni, arătând că doreşte să lucreze în mediul privat. El era purtător de cuvânt al preşedintelui din aprilie 2007.

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a discutat, în cadrul Comitetului interministerial pentru absorbţia fondurilor europene, cu miniştrii şi reprezentanţii ministerelor cu atribuţii în domeniu despre măsurile necesare în plan legislativ şi administrativ pentru îmbunătăţirea absorbţiei.

Executivul informează că  primul-ministru a cerut simplificarea procedurilor de verificare a cererilor de rambursare, finalizarea procesului de standardizare a documentelor de achiziţie publică şi accelerarea procesului de consolidare a capacităţii administrative la nivelul autorităţilor de management, avertizând că termenul de 45 de zile stabilit de Guvern pentru procesarea cererilor de rambursare trebuie să fie respectat cu stricteţe.

“Suntem ţara cu cea mai mică absorbţie din Uniunea Europeană. Este o realitate pe care nu o putem nega şi pe care avem obligaţia să o schimbăm. Trebuie corectate deficienţele de ordin structural, pornind de la relaţionarea cu beneficiarii şi până la rapiditatea cu care sunt procesate cererile acestora. Vă cer să vă asiguraţi că asupra oamenilor cu care lucraţi nu planează nicio suspiciune de corupţie. Datoria noastră este ca fondurile publice şi cele europene să fie cheltuite corect, transparent şi eficient”, a spus Ungureanu.

Potrivit datelor prezentate de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, România a absorbit, până la data de 10 februarie, 1,211 mld. euro fonduri structurale şi de coeziune, reprezentând 6,3% din alocarea pentru obiectivul convergenţă.

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu le-a transmis şefului delegaţiei FMI în România şi directorului pentru România al Directoratului General al Comisiei Europene invitaţia de a participa la Bucureşti, între 21-22 februarie, “la o întâlnire de lucru pe teme economice de actualitate”.

“Primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu a lansat şefului misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, şi directorului pentru România al Directoratului General al Comisiei Europene, Istvan Székely, invitaţia de a participa, la Bucureşti, în intervalul 21-22 februarie, la o întâlnire de lucru pe teme economice de actualitate. Scrisoarea de intenţie nu se va afla pe agenda de discuţie”, informează Guvernul.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, lider al UDMR Ciuc, este convins că la alegerile prezidenţiale maghiarii din Transilvania nu l-ar sprijini pe Crin Antonescu, afirmând că acesta a ajuns „la nivelul lui Vadim, şi de acolo nu există drum de întoarcere”.

Borboly Csaba, preşedintele Organizaţiei Teritoriale UDMR Ciuc, a scris, pe blogul său oficial, că este convins că liderul PNL Crin Antonescu nu va fi un candidat la preşedinţie, iar, dacă va candida totuşi, în mod cert nu va obţine sprijinul maghiarilor din Transilvania, transmite corespondentul NewsIn.

„Astăzi nu mai există nici un dubiu în acest sens. Antonescu în mod sigur nu va fi candidat la preşedinţie sau nu va fi un candidat care într-un eventual tur doi de scrutin ar fi sprijinit de noi, maghiarii din Transilvania”, scrie Borboly Csaba.

Motivul ar fi, în opinia lui politicianului maghiar, că preşedintele PNL ar fi ajuns la nivelul lui Vadim Tudor. „Antonescu a ajuns la nivelul lui Vadim şi de acolo nu există drum de întoarcere”, afirmă Borboly Csaba.

Acesta crede că USL nu va obţine 50% la alegerile din toamnă, afirmând că Antonescu “este o garanţie în acest sens”.  “Să sperăm, însă, că va mai rămâne în cercul USL pentru câteva luni, deoarece este în interesul maghiarilor din Transilvania ca niciun partid politic, alianţă românească să nu primească o majoritate în parlament. Dacă lucrurile rămân aşa cum sunt, USL nu va avea 50% la alegerile din toamnă, iar Antonescu este o garanţie în acest sens. Iar dacă USL nu are 50%, atunci UDMR devine din nou factorul decisiv la formarea guvernului”, a conchis Borboly Csaba.

La începutul lunii decembrie, preşedintele PNL Crin Antonescu i-a numit pe cei din UDMR “pedelişti de etnie maghiară”, care au ajuns “o ruşine pentru maghiarii din România”. “După ce ani de zile noi am avut de-a face cu UDMR, o formaţiune politică reprezentând minoritatea maghiară din România, noi azi nu mai avem de-a face cu aşa ceva. Regimul Băsescu a reuşit să dizolve foarte multe alcătuiri politice. Aceşti oameni care guvernează cu domnul Băsescu, cu domnul Boc sunt nişte pedelişti de etnie maghiară, şi când zic pedelist nu am în vedere o noţiune de apartenenţă la un partid, ci o anumită conformaţie a unui parazit clientelar care guvernează bătându-şi joc de ţara asta. Domnii de la UDMR sunt nişte pedelişti de etnie maghiară, sunt o ruşine, după părerea mea, pentru maghiarii din România şi nu-i mai servesc, nu-i mai reprezintă”, a afirmat Antonescu.

“PDL-ul maghiar au ales definitiv să rămână şi să meargă până la capăt cu acest regim. Ceea ce nu înseamnă însă vreun strop de aversiune sau incriminare a comunităţii maghiare sau a unor politicieni rezonabili şi calificaţi care reprezintă această comunitate. Dar ceea ce se întâmplă astăzi cu UDMR-ul pentru noi este un pedelism jenant, care este o ruşine pentru maghiarii din România”, a adăugat liberalul.