Daca anul 2009 per ansamblu sta sub semnul crizei financiare, sfarsitul de an, in Romania, este sub amprenta electorala. Cu promisiuni, sperante de mai bine si asigurari, am asistat la o campanie atipica intr-un an atipic, de criza profunda resimtita la nivelul intregii economii. Desi ne asteptam ca principalii candidati la presedintie sa abordeze teme economice de actualitate, a primat si de aceasta data discursul politic. Totusi, au fost inserate si unele masuri economice pe care candidatii le-ar lua daca ar reusi sa ocupe fotoliul de la Cotroceni.
Masurile lui Traian Basescu: mentinerea cotei unice si in caz de nevoie cresterea TVA
Fiscalitatea este moneda cea mai bine batuta de candidatii la presedintie! Scaderea sau cresterea cotei unice este una dintre masurile cuprinse in programele economice cu eticheta Basescu sau Geoana. Chiar daca taxele si impozitele nu intra in competenta sefului statului, ci a Guvernului, este clar ca prim-ministrul desemnat de viitorul presedinte va urma linia economica promovata de acesta.
TraianBasescu nu are in programul sau un capitol dedicat exclusiv fiscalitatii. Deocamdata, cel putin din declaratiile sale, Basescu ar mentine cota unica de 16%, dar spune ca ar putea fi coborata la 14 sau chiar 12%, in 2011. Totodata, ar majora TVA-ul in caz de necesitate. Avem nevoie de bani! Si asta pentru ca FMI nu si-a dat acordul asupra transei pe care Romania trebuia sa o primeasca la finele anului amanand decizia , se pare, pentru martie 2010. Si in acest caz, raman in discutie multi factori care conditioneaza livrarea banilor. Promisiuni electorale au fost destule din partea candidatilor, promisiuni ce tin de un trai decent, o economie prospera si sanatoasa. Presedintele ales si implicit noul Guvern, mai intai, trebuie sa gaseasca masurile adecvate de a scoate tara din criza si de-abia dupa aceea putem vorbi de relansare economica durabila. Mai multe voci au declarat ca reprezentantii FMI ne-au sugerat sa crestem una dintre taxele principale pentru incasari mai mari la bugetul de stat.
Masurile lui Mircea Geoana: TVA diferentiat si revenirea la cota progresiva de impozitare
Pe linia politicilor de stanga, Mircea Geoana sustine majorarea unor taxe pentru veniturile mari, respectiv o cota de impozitare de 20% pentru castigurile ce depasesc 3.000 lei pe luna. In plus, spune ca TVA ar trebui stabilita diferentiat pentru produsele si serviciile de baza, o masura mai veche promovata de PSD. Geoana militeaza pentru revenirea la cota progresiva de impozitare, fiind de parere ca vremea cotei unice a trecut. Pe de alta parte, cota unica de impozitare a fost foarte bine primita de investitori si a dus la cresterea fluxului de bani veniti din strainatate. Candidatul social-democratilor a afirmat ca trebuie diminuate contributiile fiscale si sustine adopxarea Legii responsabilitatii fiscale pentru a fi cat mai putine rectificari bugetare. Totusi o taiere prea adanca a nivelului de taxare va micsora pusculita statului. Potrivit observatiilor venite de la oficialii straini, Romania trebuie sa ia masuri pentru reducerea cheltuielilor si cresterea veniturilor bugetare. Usor de spus insa s-a dovedit extrem de greu de realizat, cel putin pana in prezent…ramane de vazut daca viitorul Guvern va reusi performanta sa colecteze venituri mai mari la buget cu efort redus pentru contribuabili sau, din nou, populatia va fi cea care va avea de suferit birul unor noi taxe.
Investitiile publice, infrastructura, energia, exporturile sau agricultura – parghii de actiune pe timp de criza!
Romania nu va iesi singura din criza, ci doar pe baza unui plan bine gandit! Aceasta este concluzia comuna a principalilor candidati la scaunul de sef al statului. TraianBasescu si MirceaGeoana vorbesc in programele lor economice despre iesire din criza, despre fiscalitate, infrastructura, energie si agricultura. Cei doi vin insa si cu sfaturi pentru cresterea economica.
TraianBasescu sustine ca Romania nu poate iesi singura din criza si ca se impun masuri urgente pentru restructurarea cheltuielilor publice si stabilirea unui cadru de cheltuieli pe termen mediu.
MirceaGeoana crede insa ca problema crizei se poate rezolva prin investitii publice care sa asigure locuri de munca in economie si comenzi pentru firmele aflate in dificultate. In plus, el ar vrea sa creeze Fondul Roman de Investitii, un fond suveran al statului pentru protejarea sectoarelor esentiale.
La capitolul infrastructura, Traian Basescu afirma in programul sau ca: „Este necesar sa dam atentie urgenta, pe termen lung, constructiei infrastructurii de transport, in special de autostrazi". ?Si Mircea Geoana acorda importanta acestui sector. „Autostrazile, drumurile nationale, aeroporturile si caile ferate sunt baza pe care se sprijina si se dezvolta economia. Romania trebuie sa devina o placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinentale." In privinta energiei, Basescu spune ca trebuie crescute capacitatile date de energia nucleara si cele referitoare la energia regenerabila, iar Geoana vorbeste despre punerea rapida in functiune a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, dar si despre sustinerea proiectului Nabucco.
Candidatii la fotoliul de sef al statului vin cu alte si alte sfaturi pentru cresterea economica. In timp ce Basescu indeamna la stimularea exporturilor, Geoana spune ca agricultura ar trebui promovata mai mult.
Urgente pentru Romania
Noul presedinte al Romaniei va avea sarcina de a desemna un premier care sa alcatuiasca viitorul guvern. Constituirea cabinetului si accepxarea acestuia de catre Parlament este o prioritate avand in vedere ca FMI a amanat decizia privind a treia transa de imprumut, in lipsa unui guvern cu drepxuri depline, spun expertii straini. Decizia FMI vine intr-un moment in care statul are nevoie de 4 miliarde de euro pentru a acoperi cheltuielile bugetare. O alta urgenta este intocmirea bugetului de stat pe 2010. Alegerile prezidentiale din acest an au loc intr-un context economic si politic dificil. Economia s-a contractat in primele 9 luni ale anului cu 7,4%, somajul a urcat la 7,1% in octombrie de la 4,4% in decembrie 2008 iar peste 120 de mii de firme si-au suspendat activitatea in intervalul ianuarie – octombrie. In prima parte a anului banii de la Fondul Monetar International au sustinut cursul de schimb si au ajutat la acoperirea deficitului bugetar, dar la inceputul lui noiembrie institutia internationala a amanat decizia privind deblocarea celei de-a treia transe, de aproximativ 1,5 miliarde de euro, care ar fi trebuit sa soseasca la jumatatea lui decembrie, in lipsa unui guvern cu drepxuri depline.
Reprezentantii FMI au precizat ca exista sanse mici ca livrarea acestor fonduri sa se mai realizeze in acest an. Daca perioada de incertitudine politica se prelungeste, Fondul ar putea livra transele 3 si 4 de imprumut in acelasi timp, adica in martie, declara recent reprezentantul FMI, Tonny Lybek. Intre timp insa autoritatile romane vor fi nevoite sa se finanteze la costuri maimari. Guvernul Boc a cazut in octombrie printr-o motiune de cenzura in Parlament iar premierii desemnati, Lucian Croitoru si Liviu Negoita, nu au primit votul Legislativului. Situatia s-ar putea debloca dupa alegerile prezidentiale iar noul guvern va avea de luat decizii importante si urgente in conditiile scaderii veniturilor bugetare.
Misiune dificila pentru noul guvern: se va respecta sau nu acordul cu FMI?
Analistii Erste Grup spun ca indiferent de guvenul care va veni la putere dupa alegerile prezidentiale, acesta va avea putine opxiuni pentru perioada urmatoare. Un guvern nou, cu puteri depline, sustinut de o majoritate confortabila si motivat sa continue reformele publice agreate cu FMI reprezinta un factor-cheie pentru consolidarea fiscala pe termen mediu si pentru imbunatatirea perspectivelor asupra Romaniei, arata un raport Erste. Pe de alta parte, Economist Intelligence Unit crede ca oricare ar fi componenta politica a noului guvern, exista dubii ca acesta va implementa masurile dure de ajustare pentru sectorul public cerute de FMI. Analistii subliniaza ca „daca noul guvern va implementa in intregime programul agreat cu FMI, va intra probabil in conflict cu sindicatele din sectorul public, existand riscul unor tulburari sociale grave". Or, lipsa adopxarii acestor masuri ar putea duce la ruperea acordului stand-by. Seful misiunii Fondului in Romania, Jeffrey Franks, declara recent ca acordul ar putea fi in pericol doar daca FMI nu va vedea suficienta bunavointa din partea Bucurestiului pentru a reduce semnificativ cheltuielile.
