Guvernul a găsit o cale pentru a rezolva o parte din problemele cu care se confruntă: creşterea TVA la 24%. Dorită sau nu – vezi reacţia ministrului de Finanţe la anunţul majorării taxei pe valoarea adăugată – cert este că începând cu 1 iulie avem un TVA crescut.
Care sunt efectele lui 24%?
Pe de-o parte, creşterea TVA va avea un impact important asupra inflaţiei. Florentina Manea, economistul RBS România, ne-a declarat: „În situaţia în care creşterea de 5 puncte procentuale se va transmite integral în preţuri, creşterea lunară ar fi de 4,2%. Însă trebuie să ţinem seama de fapxul că există anumite categorii de bunuri sau prestări de servicii care beneficiază de o cotă redusă de TVA (cea mai importantă categorie fiind livrarea de medicamente pentru care se aplică o cotă de TVA de 9%)". Domnia sa nu exclude însă posibilitatea ca această creştere de TVA să nu fie transmisă integral în preţuri – anumiţi producători sau distribuitori fiind dispuşi să îşi reducă marjele de profit astfel încât cererea să nu fie puternic afectată. „În funcţie de măsura în care această creştere de TVA va fi suportată de către producători şi distribuitori, inflaţia în luna iulie s-ar putea situa în intervalul 3-4%, ceea ce corespunde, unei inflaţii anuale de 7.5% – 8.5%. Ne aştepxăm ca în lunile iulie-sepxembrie inflaţia anuală să fie peste 8%, pentru ca la sfârşitul anului să decelereze către 7.5%", a concluzionat economistul RBS.
Pe de altă parte, creşterea TVA va avea un efect negativ asupra consumului (afectat şi de reducerea salariilor angajaţilor din sectorul public de 25%), ceea ce va genera o contracţie şi mai puternică a PIB-ului real în acest an. Restrângerea consumului va avea un impact nefavorabil şi asupra activităţii de creditare – efecte negative putându-se exercita atât asupra persoanelor fizice, cât şi asupra companiilor.
România, în groapa leului!
Volatilitatea a fost cuvântul ce caracterizează cel mai bine evoluţia leului din ultima perioadă. Aşa caracterizează traderii piaţa valutară din România, mai ales în sesiunile recente, când leul a pierdut cumulat peste 3 procente în raport cu euro.
Înainte de decizia Curţii Constituţionale, ne trebuiau 4,24 lei pentru a cumpăra un euro. La doar câteva momente după, cotaţia a înregistrat o creştere abrupxă, ajungând la 4,2755 lei, adică o slăbire a leului de 0,84%. După anunţul legat de creşterea TVA, volatilitatea a crescut exponenţial. De la începutul lunii iunie, leul a scăzut 4,5% în raport cu euro şi a pierdut 3,44% în 2010. Nici valutele regionale nu au performat mult mai bine în acest an: forintul a scăzut cu 6,14%, în timp ce zlotul polonez a performat mai bine, cu doar 0,85% pe minus.
Economistul RBS ne-a explicat: „Creşterea puternică a cursului de schimb a început după ce agenţiile de presă au făcut publică decizia Curţii Constituţionale cu privire la măsurile de reducere a pensiilor, acestea fiind declarate neconstituţionale – şi astfel această măsură pe care guvernul s-a angajat să o ia, nu va putea fi implementată. Chiar dacă guvernul a venit destul de rapid cu o nouă măsură de ajustare a deficitului bugetar, multitudinea de declaraţii şi discuţiile politice au generat o anumită incertitudine, rezidenţii grăbindu-se să cumpere EUR în perspectiva creşterii cursului de schimb". Florentina Manea explică cum ordinele de cumpărare de valută din partea localilor pe o piaţă subţire din punct de vedere al volumului au condus la deprecierea semnificativă a leului, cursul EUR-RON atingând cel mai înalt nivel atins vreodată. Domnia sa concluzionează: „Aprobarea acordării tranşei pentru România de către FMI reprezintă un factor de stabilizare a cursului de schimb, însă presiunile s-ar putea menţine în situaţia în care incertitudinea politică va continua".
BNR a menţinut dobânda cheie
Banca Naţională a României a menţinut dobânda de politică monetară la minimul istoric de 6,25%, o decizie anticipată de analişti pe fondul temerilor inflaţioniste accentuate de majorarea TVA. BNR şi-a luat însă angajamentul să menţină stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei rămân şi ele la 15%. La fel şi cele în valută, la 25%. Banca Centrală şi-a reafirmat angajamentul de gestionare fermă a lichidităţii din sistemul bancar. BNR precizează în comunicatul dat publicităţii că „monitorizează cu vigilenţă evoluţiile interne şi externe ale mediului economic".
Florentina Manea, economistul RBS România, consideră că starea precară a economiei şi fapxul că această creştere a inflaţiei este dată de factori de natura ofertei sunt motive pentru care banca centrală nu a crescut dobânda de politică monetară. „Mai mult, la jumătatea anului viitor inflaţia anuală va decelera semnificativ (în contextul unui efect de bază puternic generat de creşterea de TVA din acest an), iar decizia de politică monetară a BNR nu are efecte imediate, putând influenţa doar inflaţia la acel orizont (forward looking monetary policy)" a precizat Manea. Chiar dacă în principiu creşterea TVA practic supracompensează tăierea de pensii, trebuie să se ţină seama de fapxul ca această creştere de TVA va contribui la contracţia consumului şi la o creştere a evaziunii fiscale – în situaţia în care autorităţile nu vor lua măsuri adiţionale prin care să o combată. De aceea, contribuţia acestei măsuri la reducerea deficitului ar putea fi mai redusă de aproximativ 0,9 – 1% de PIB în jumătatea de an rămasă.
Exista o serie de norme generale cum ar fi: -Libertatea presei -Respectul fata de adevar -Responsabilitatea fata de propria semnatura, nume -Responsabilitatea fata de surse si public -Obiectivitatea In randul datoriilor autorul enumera: -Nu rani pe nimeni -Nu minti -Nu incalca promisiunile odata facute La care se mai pot adauga: -Ajuta-ti semenii -Incurajeaza talentele altora -Arata-ti recunostinta Ziaristul onest,dedicate meseriei sale respecta un cod etic,indifferent de consideratii care tin de proprietatea ziarului sau de poazitia sa ierarhica: 1. Jurnalistii trebuie sa-si serveasca numai organul de presa si audienta acestuia 2. Orice material trebuie sa reprezinte cautarea onesta a adevarului 3. Nu trebuie acceptate nici un fel de stimulente pentru difuzarea unui material 4. Nu se accepta ca publicitatea sa influenteze, direct sau indirect, continutul emisiunilor 5. Materialele nu trebuie trimise spre aprobarea sau verificarea nimanui din afara ziarului 6. Intotdeauna sursele sunt citate cu acuratete 7. Nu va folositi de pozitia dvs. pentru a obtine diferite avantaje 8. Nu promiteti nimanui ca veti suprima un material in schimbul unor favoruri 9. Nu pacaliti oamenii sa va dea informatii 10. Nu inventati si nu –imbunatatiti- informatia 11. Niciodata nu va deconspirati sursele 12. Intotdeauna corectati-va greselile 13. Nu aveti voie sa beneficiati de pe urma materialelor pe care le difuzati Ramane sa ne miram cat de departe au ajuns ziaristii-tonomat in incalcarea regulilor deontologice,care au fost inlocuite cu pachetele de euro si cu vanzarea constiintelor lor. Sa deschizi televizorul si sa vezi plictsitor de constant cat de rau este Basescu,cat de incult este el sau fiica sa,sa faci aprpouri nesarate la o fosta consiliera sau sa spui ca tot timpul este beat cred ca acesti ziaristi,daca realmente ii putem numi asa,duc ziaristica romaneasca in preistoria ziaristicii,facand din mass media un instrument gangstresc pus in slujba unor moguli,care cred ca daca au multe antene vor deveni mari si vor lua in franciza insasi Romania. Acesti indivizi au o parere proasta despre Romania si Romani pe care ii considera ca o puponerie de imaturi in care ei-desteptii-le arata calea. Iata ca lucrurile nu mai pot merge asa,si datoram Excelentei Sale Presedintele clarificarea problemei si trimiterea la gunoi a presei aservite .Institutiile statului,spune Presedintele nu vor fi confiscate de cativa bogatasi care confisca libertatea presei,numai pentru ca au cumparat-o si considera si tara ca proprietatea lor personala. Destul cu mogulii de presa si cu ziaristii-tonomat!