Primavara lui 2009 a adus cel mai mare imprumut extern al Romaniei fata de un organism financiar international. Stabilizarea cursului euro si repornirea creditarii erau principalele deziderate ale acordului cu FMI. La jumatate de an distanta, tinta a fost doar partial atinsa, dar costurile reale au fost mult maimari. Pe scurt, Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor Publice, a reusit sa transfere in conturile proprii toti banii primiti de la FMI. Asta in conditiile in care s-a spus initial ca Banca Nationala este singurul beneficiar al acordului cu Fondul. Practic, cele doua scaderi succesive ale ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta au fost sprijinul acordat de BNR Guvernului.
Mecanismul prin care s-au transmis banii
BNR scadea nivelul rezervelor obligatorii, implicit, bancile obtineau mai multe lichiditati. Pentru ca Guvernul are o bonitate mult mai mare decat mediul de afaceri privat, toate lichiditatile astfel obtinute de banci mergeau catre imprumuturile luate de pe piata bancara romaneasca de catre Ministerul Finantelor, pentru a acoperi deficitul bugetar.
Scaderea in iunie, august si noiembrie de la 40% la 25% a rezervelor valutare minime obligatorii inseamna exact 5 miliarde de euro ce reintrau in vistieriile bancilor, care apoi au imprumutat statul. Daca punem 3,5% dobanda imprumutului pe care BNR trebuie sa-l plateasca FMI si 10% dobanda imprumutului pe care MF trebuie sa-l plateasca bancilor private, aflam ca prima transa a imprumutului de la FMI, intrata in totalitate in buzunarele Finantelor, a avut o dobanda totala de 13,5%. In conditiile declinului economic actual, nu pare a fi o afacere prea buna facuta de Guvernul Boc.
Asa se explica si de ce in iunie mai multe banci private cu capital strain au semnat un acord prin care se angajau ca nu vor retrage banii din Romania dupa ce urma sa fie scazut nivelul rezervelor obligatorii.
Cum s-a mentinut cursul euro
Este una dintre intrebarile cele mai interesante la care ar trebui sa raspunda guvernatorul Mugur Isarescu. Sigur, cu interventii masive ale BNR. Dar aceste interventii pe piata monetara au costuri majore. Nu am reusit sa aflam care este nivelul actual al rezervelor monetare ale Romaniei.
Mai multi analisti economici, dar si omul de afaceri Dinu Patriciu au prognozat in mai multe randuri o crestere, dupa alegerile prezidentiale, a cursului euro. In mod normal, pentru a se impiedica asta, fie va trebui ca banii de la FMI din urmatoarele transe sa mearga spre BNR, fie sa se mareasca din nou rezervele minime obligatorii. In prima varianta, oricare va fi guvernul de anul viitor, acesta va avea mari probleme in a-si sustine deficitul bugetar. In a doua varianta, bancile ar putea avea probleme mari de lichiditate. Intrate insa in acest joc, este greu de crezut ca nu stiau ce se intampla, deci au primit asigurari. Pe de alta parte, cresterea euro ar insemna o scadere foarte mare a competitivitatii firmelor romanesti care exporta. Deci, din nou li se da in cap privatilor.
Unde au mers banii de la FMI
Partial catre bugetari, partial catre clientela de partid. De bine de rau, nivelul somajului nu a crescut peste 10%, tinta fixata de presedintele Basescu ca punct al dezastrului care l-ar face sa nu mai candideze. De 5 miliarde de euro cu dobanda de 13,5%, plus 1,9 miliarde cu dobanda de 3,5%, am fi trecut de 10% somaj, prin concedieri masive ale bugetarilor. Lucru de care pare ca nu vom mai putea scapa in 2010. Cel putin nu fara un imprumut din nou sau o relansare economica puternica.
In primul caz, putem vorbi despre fapxul ca primele doua transe au mers spre candidatura lui Traian Basescu. In al doilea caz, putem vorbi despre o minune. Exista, sigur, si varianta reducerilor de salarii in sistemul bugetar, dar asta nu se poate face fara ample miscari de strada.
Tema de campanie electorala esuata
Social-democratii s-au trezit de vreo doua ori, in iulie si sepxembrie, sa intrebe tocmai de acesti bani. Aflati partial cu musca pe caciula, pentru ca e greu de crezut ca Gheorghe Pogea a putut face toate astea fara ca PSD sa se prinda, intrebarea a fostpusa moale si lasata in plan secundar. Liberalii, pe de alta parte, nu mai au niciun fel de viziune economica si nu au sesizat smecheria, fiind prea concentrati pe ideea lui Dinu Patriciu ca exista suficienti bani in interiorul sistemului romanesc. Pana la urma, aproape 3 miliarde de euro in urma tranzactiei cu KazMunaiGaz stau neutilizati.
