România lui Băsescu, o ţară de sacrificiu!

„O ţară care se duce să ceară mereu împrumuturi pentru a avea bani de pensii şi nu pentru infrastructură este o ţară de mâna a doua. Trebuie să ne revenim rapid”. Acesta a fost mesajul transmis de şeful statului la televiziunea publică. Cu toate acestea, preşedintele se simte bine în ţara lui. „Eu mă simt bine în ţara mea. Când toţi o să fim îndrăgostiţi de ţara noastră, vom fi o ţară care are şanse de progres. Cât timp o să ne înjurăm ţara în fiecare zi o să avem o problemă”, a declarat Traian Băsescu!

Declaraţiile preşedintelui au şocat pe mulţi şi inevitabil au venit replici din partea celor care nu împărtăşesc opinia şefului statului. Atât timp cât ne împrumutăm doar pentru a plăti pensii şi salarii suntem, într-adevăr,de râsul tuturor. Însă mă întreb, ţara e de vină sau cei care fac acest lucru inconştienţi fiind de urmările acţiunilor lor? Şi cine sunt cei care se împrumută? Cu siguranţă, nici eu, nici cei care citesc articolul de faţă, ci oficialii acestei ţări. Prin acţiunile lor au adus România în stadiul de ţară second hand! Nu sunt bani pentru investiţii, educaţia şi cultura sunt la periferia priorităţilor lor , ce să mai vorbim de crearea de noi locuri de muncă, recalificare profesională sau stabilitate şi predictibilitate. Ascultam părerile unora referitoare la migraţia forţei de muncă – toată lumea vorbeşte de acei români dintr-o ţară second hand care sunt primiţi cu braţele deschise în ţări de prima mână, unde sunt consideraţi adevăraţi profesionişti! Puţini sunt aceia care s-au gândit cum să facă ca să-i păstreze în ţară…din acest punct de vedere l-aş contrazice pe preşedinte atunci când vorbea de România second hand! Avem valori care au dovedit de-a lungul timpului că deşi suntem restanţi la unele capitole contăm la altele. Suntem o ţară care prin inconştienţa celor care ne conduc a ajuns unde este în prezent… la împrumuturi impresionante contractate de peste hotare, fără însă a se reflecta într-un fel în valoare adăugată palpabilă: drumuri, şcoli, spitale…
Suntem o ţară care se confruntă, în continuare, cu probleme mari, deşi a apelat la sprijin extern. În timp ce ţările dezvoltate ale lumii dau semne de revenire – Germania a surprins lumea cu creşterea economică în trimestrul II de 2,2%, depăşind chiar şi cele mai opximiste aştepxări noi încercăm să ne cârpim cum putem. Cu siguranţă, acum veţi spune că şi România şi-a revenit, deşi modest, doar 0,3% în trimestrul al doilea, dar tot e un semn bun… Nimic mai adevărat, însă mă înspăimântă gândul că doar ca urmare a creşterii pieţelor dezvoltate am reuşit să exportăm mai mult şi implicit să antrenăm producţia industrială. Cele două sectoare au contribuit covârşitor la acest avans infim. Mai mult, îngrijorător este declinul de 1,5% pentru primul semestru în condiţiile în care nu s-au cuantificat efectele măsurilor de austeritate. Cu siguranţă contracţia se va dubla până în decembrie. Ce ne rămâne de făcut? Situaţia este sumbră… Ca şi cum scăderea salariului bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA cu 5% nu ar fi de ajuns, problemele par să nu se termine, deocamdată cel puţin. Valul concedierilor continuă, iar de data aceasta cei care trebuie să trimită oameni acasă sunt autorităţile publice locale. 54 de mii de oameni îşi vor pierde locurile de muncă după ce consiliile locale şi judeţene vor aproba noile organigrame.
Nici angajatorii nu stau degeaba în acest timp. Deşi rata şomajului se află în scădere, companiile fac disponibilizări de la o lună la alta. Numai în luna iunie, potrivit Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, peste 3 mii de persoane au fost lăsate fără locul de muncă. Concluzia e una singură: angajatorii continuă să facă disponibilizări, chiar dacă datele oficiale arată o scădere a ratei şomajului. În luna iulie, rata şomajului a fost de 7,43%, faţă de 7,44% în luna iunie. Concret, numărul şomerilor a ajuns luna trecută la 679.495 de persoane, din care 286.494 femei.

Rata şomajului în creştere

800 de mii de români ar putea fi în căutarea unui loc de muncă la sfârşitul acestui an, potrivit guvernanţilor. Comisia Naţională de Prognoză estimează că rata şomajului ar putea creşte, în luna decembrie, la 8,5%.
Datele au fost prezentate de reprezentanţii Ministerului Finanţelor la întâlnirea cu sindicatele şi patronatele. Discuţia dintre partenerii sociali şi oficialii ministerului s-a axat pe tema rectificării bugetare aprobate de Executiv. Guvernul realocă în plus un miliard de lei pentru bugetul asigurărilor de şomaj. Asta în condiţiile în care se aşteapxă ca peste 67 de mii de bugetari să fie disponibilizaţi. În plus, statul se aşteapxă ca alte 48 de mii de persoane să îngroaşe rândurile şomerilor din mediul privat. Anterior, Guvernul estima că rata şomajului va fi de 7,3 la sută, iar numărul şomerilor nu va depăşi 700 de mii. Potrivit cifrelor oficiale, în luna iulie rata şomajului a fost de 7,43 la sută, însemnând 679 de mii de persoane fără loc de muncă. O ţară afectată de creşterea şomajului, care plăteşte cu dificultate pensiile şi care sacrifică investiţiile, adică motorul creşterii economice. Aşa arată România conform proiectului de rectificare bugetară. Rectificarea întoarce spatele economiei româneşti, susţin reprezentanţii oamenilor de afaceri. Principala lor nemulţumire este că statul renunţă la investiţii. Şi reprezentanţii Consiliului Fiscal critică proiectul. Marea problemă o constituie fapxul că Executivul şi-a supraevaluat veniturile.

România, între Bulgaria şi Kuweit!

România se află pe locul 39 într?un top mondial al celor mai bune 100 de ţări ale lumii, din punct de vedere al condiţiilor de trai. În capul listei întocmite de publicaţia americană Newsweek, se află Finlanda, cu un punctaj maxim la educaţie, un loc 4 la capitolul „calitatea vieţii” şi locul 5 la cel mai stabil climat politic. România, situată în topul general între Bulgaria şi Kuweit, este pe locul 49 la capitolul educaţie, 38 la calitatea vieţii şi 36 la climat politic. Ocupăm locul 50 în lume la calitatea sistemului de sănătate şi 56 în ce priveşte dinamismul economiei noastre. La majoritatea criteriilor întocmite de Newsweek, România are cel mai slab punctaj între ţările Uniunii Europene. Stăm însă ceva mai bine decât Albania, Rusia sau Ucraina. Între marile puteri, Statele Unite se află, în acest clasament, pe locul 11, Germania pe 12, Marea Britanie pe 14, Franţa pe 16, Rusia pe 51 şi China pe locul 59.