Moneda naţională se va tempera din scădere în perioada următoare, spun dealerii chestionaţi de Q Magazine, iar unul dintre argumentele lor este acela că lumea s-a săturat de zgomotul politic. Ce a depreciat aducând atunci leul la minime istorice săptămâna trecută dacă nu incertitudinile venite de la conducerea ţării? Apropierea datei în care urma să intre în vigoare noul TVA, scăderea salariilor bugetarilor cu 25% , dar şi temerile legate de o posibilă rupere a acordului cu FMI, spun dealerii. Unii cred că declaraţia hazardată lansată chiar de un director al BNR, Eugen Rădulescu, potrivit căruia cursul ar urma să fie de 5-7 lei pentru un euro, a fost cea care a făcut ca leul să piardă teren în faţa monedei unice.
LEUL, MINGEA ÎN CARE LOVIM TOŢI
Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR
Q Magazine: Credeţi că leul a trecut de şocul provocat de ultimele evoluţii din plan politic?
Adrian Vasilescu: Leul este mingea în care lovim toţi. Piaţa aştepxa de la BNR decizia de politică monetară şi aşteapxă şi decizia FMI, pe 2 iulie. În funcţie de aceste două transformări din semne de întrebare în semne de exclamare va fi şi răspunsul pieţei. Fapxul că BNR nu a mişcat azi ( n.r. – 30 iunie ) dobânda de politică monetară este un semn de încredere, în sensul că BNR nu crede că era nevoie de o măsură specială pentru a contracara efectul inflaţionist al creşterii de TVA. Iar, de cum sună dosarul pe care îl vom prezenta la FMI, va suna şi decizia lor. Eu sper să sune bine dosarul nostru, adică reducerea salariilor şi creşterea TVA să convingă Fondul că se va asigura un echilibru al bugetului pentru a ne încadra într-un deficit de 6.8%.
CÂT VA MUŞCA EURO DIN LEU?
Bancherii mizează, în continuare, pe leu şi ,chiar dacă unii văd cursul şi la 4,4-4,5lei/ euro, spun că va urma o perioadă de apreciere. ING Bank România prognozează un curs de 4,3 lei /euro la finalul acestui an şi de 4,2 lei/euro la sfârşitul lui 2011. Dealerii vorbesc despre aprecieri şi mai mari, de 4-4,1 lei/euro pentru 2010 şi de sub 4 pentru 2011, pe măsură ce criza va începe să slăbească din puteri în Europa. Procesul de reconsolidare fiscală îşi va produce deja efectele anul viitor, an în care vor apărea şi stimuli, în special din Statele Unite ale Americii. Apoi, omenirea nu îşi mai permite încă o recesiune, iar un euro mai slab în faţa dolarului va însemna, de fapx, o creştere a competitivităţii şi nu o cădere a monedei unice. Intern, se pariază pe leu din convingerea că BNR nu ar mai lăsa cursul din mâini în condiţiile în care deja are o lupxă grea de dus: cea cu inflaţia. Şi analiştii străini recomandă investitorilor să parieze pe leu mai ales că incertitudinile poltice s-ar putea tempera.
SĂPTĂMÂNA NEAGRĂ A LEULUI
Declinul puternic al leului a început luni, 28 iunie, când referinţa BNR a fost de 4,3257 lei. Trei zile la rând, leul şi-a doborât propriul record şi a atins, miercuri, 30 iunie, un nou minim istoric de 4,3688 lei/euro. Cu o zi înainte , pe piaţa interbancară, raportul euro/leu depăşise pragul de 4,4. De la începutul lunii, leul a pierdut 4,3% în faţa monedei unice la cursul de referinţă, pe fondul incertitudinilor economice din România. Dealerii chestionaţi de Q Magazine spun că retail-ul a fost cel panicat de declaraţiile lui Eugen Rădulescu. Clienţii din retail ar fi cumpărat astfel masiv euro după o declaraţie de weekend potrivit căreia cursul valutar ar urma să sară şi la 7 lei/euro dacă nu se iau măsuri anticriză. Retail-ul ar fi cumpărat astfel între 150 şi 200 de milioane de euro, dar BNR şi o recomandare a unei bănci ar fi oprit prăbuşirea leului. Alţi dealeri cred totuşi că BNR nu a intervenit în piaţă şi că jucătorii mari nu au făcut altceva decât să îşi marcheze profiturile.
Leul , la minimul anului
1 ianuarie 2010: 1 euro – 4,2265 lei
25 martie 2010: 1 euro – 4,0653 lei
18 iunie 2010: 1 euro – 4,2448 lei
24 iunie 2010: 1 euro – 4,2311 lei
25 iunie 2010: 1 euro – 4,2808 lei
28 iunie 2010: 1 euro – 4,3257 lei
29 iunie 2010: 1 euro – 4,3523 lei
30 iunie 2010: 1 euro – 4,3688 lei
Efectele prăbuşirii leului
- scumpiri în lanţ, consum în cădere liberă
- creşterea inflaţiei
- profit scăzut pentru comercianţi şi chiar faliment