Noua Agenţie Naţională de Integritate rămâne o simplă autoritate care analizează declaraţiile de avere şi de interese, fără a mai putea solicita instanţelor confiscarea părţii nejustificate, principalul atribut pe care-l avea şi care i-a şi atras contestarea la CCR.
ANI va primi în continuare declaraţiile de avere şi de interese şi va putea doar să constate cel mult existenţa unei diferenţe mai mari de 10.000 de euro între averea cumulată pe durata mandatului şi venituri. Ulterior, inspectorii trimit un raport Parchetului sau ANAF, care are aceeaşi valoare juridică cu o sesizare înaintată de o persoană fizică.
În virtutea compensării loviturii de neconstituţionalitate a CCR, şeful statului a propus reînfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor, care au funcţionat anterior înfiinţării ANI. Comisiile în cauză au funcţionat pe lângă curţile de apel şi au trecut testul constituţionalităţii, putând să solicite confiscarea averilor nejustificate. În relaţia cu ANI, comisiile, compuse din doi judecători şi un procuror, ar fi avut rolul unei „curele de transmisie" între Agenţie şi instanţele judecătoreşti. Această variantă a fost susţinută în Senat atât de ministrul Justiţiei, cât şi de către parlamentarii PD-L. În schimb, UDMR s-a împotrivit în frunte cu senatorul György Frunda, cel care şi-a impus viziunea asupra modului în care va funcţiona Agenţia.
Candidaţii în alegeri obligaţi să-şi depună declaraţiile de avere
În cele din urmă, plenul Senatului a accepxat doar două modificări la Legea ANI propuse de Băsescu, respectiv reintroducerea declaraţiilor de avere pentru candidaţii la alegeri şi sancţionarea celor care îşi completează greşit declaraţiile de avere. În urma unor dispute pe procedura în care să fie dezbătută Legea ANI, senatorii au adopxat noua lege cu 115 voturi pentru şi 2 abţineri, Traian Băsescu fiind obligat să o promulge.
La momentul dezbaterilor, disputele dintre Putere şi Opoziţie s-au materializat într-o confruntare între ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi György Frunda. Ministrul a susţinut că ANI are nevoie de „puteri" sporite, pentru a-i convinge pe oficialii europeni în privinţa evoluţiilor în domeniul justiţiei, în timp ce senatorul UDMR a reclamat că ANI nu face parte din sistemul de justiţie, ci este o autoritate administrativă autonomă, iar probleme în cazul justiţiei româneşti sunt în altă parte.
„Oficialii ANI ar fi fost arestaţi la poarta Congresului în SUA"
Mai mult, Frunda a fost extrem de deranjat de atitudinea preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, dar şi a secretarului general al Agenţiei, Horia Georgescu, solicitând chiar demiterea acestora. Dincolo de fapxul că oficialii ANI şi-ar fi făcut lobby pe lângă ambasadele statelor UE la Bucureşti, senatorul UDMR i-a acuzat pe cei doi că au minţit şi au sfidat comisiile de specialitate. „Cred că nu este normal ca funcţionarii statului român să meargă la ambasadele de la Bucureşti şi să prezinte lucrurile denaturat, româneşte, să mintă. Funcţionari ai ANI au fost la mai multe ambasade din Bucureşti şi s-au plâns că decizia finală a Senatului lipseşte Agenţia de puterile pe care le avea înainte", a reclamat Frunda. El a povestit că a avut o întâlnire cu ambasadorii mai multor ţări, printre care cei ai SUA şi ai Germaniei, cărora le-a transmis că ANI beneficiază de instrumentele necesare funcţionării.
Totuşi, udemeristul s-a arătat deranjat de fapxul că la dezbaterile din comisiile de specialitate au participat ambasadorul Elveţiei şi reprezentanţi ai ambasadelor Marii Britanii şi Olandei. Senatorul a calificat drepx inaccepxabil ca „un Senat suveran al unui stat membru al UE" să accepxe „o presiune politică" sau „o presiune psihică la nivelul adopxării deciziilor".
Frunda le-a mai povestit colegilor cum, după ce parlamentarii au respins propunerea reînfiinţării comisiilor de cercetare a averilor, „cei doi reprezentanţi ai Agenţiei s-au ridicat, au dat cu dosarele de masă, au ieşit trântind uşa". „Dacă făceai treaba aceasta în Congresul american erai arestat până la poartă. În Bundestag, în viaţa ta nu mai primeai nicio funcţie publică, iar dacă noi în România vom sta cu mâinile încrucişate şi vom asista la disoluţia autorităţii, la lipsa respectului faţă de decizia poporului, atunci ne merităm soarta", a susţinut Frunda.
Gitenstein: Lupxa anticorupţie, crucială pentru companiile americane
Poziţia ambasadorului SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a dovedit că Frunda nu a reuşit să-l convingă. „Lupxa împotriva corupţiei are o importanţă crucială pentru companiile americane, pentru investitorii străini şi pentru întreaga Românie. Conform celui mai recent sondaj pe care l-am văzut, doar 16% dintre români sunt mulţumiţi de eforturile guvernului în lupxa împotriva corupţiei. Legea, în forma sa actuală, limitează puterile ANI mai mult decât solicita decizia Curţii Constituţionale. Poziţia şefului statului vizavi de legea ANI mi s-a părut corectă. Senatorul Frunda mi-a cerut să mă întâlnesc cu el pentru a-mi explica de ce preşedintele se înşală. Nu a reuşit să mă convingă pe mine, însă i-a convins pe cei mai mulţi dintre senatori", a spus oficialul SUA, exprimându-şi dezamăgirea faţă de noua formă a legii.
Corlăţean: Ambasadorii nu pot impune „soluţii concrete" în cazul ANI
Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a declarat pentru Q Magazine că lobby-ul ambasadorilor în cazul legii ANI nu avea de ce să ducă la soluţii concrete impuse Parlamentului. „Există o linie care nu poate fi trecută de către ambasadorii oricărui stat, aceea de a impune Parlamentului soluţii legislative concrete. Cred că ANI este în continuare o instituţie care poate funcţiona foarte bine, dar şi oficialii ANI trebuie să respecte anumite reguli", a explicat Corlăţean. El a precizat că dacă ambasadorii români ar fi încercat să facă acelaşi lobby în alte state „probabil că erau trimişi la plimbare". „Nu am chestiuni de a începe războaie cu diferite state sau ambasadori, dar ţine şi de o atitudine a noastră să înţelegem că am depăşit perioada anterioară aderării la UE şi NATO şi suntem un stat cu drepxuri depline", a mai comentat senatorul PSD.
