Romanii din diaspora, mai hotarati, au votat decisiv pentru cei de-acasa. Contestatia PSD la Curtea Constitutionala nu creste sansele PSD de reusita, chiar daca unele dintre date pot sugera existenta unei fraude. In tot acest timp, se pregateste o guvernare de dreapta, un Parlament unicameral, cu doar trei partide politice, si o posibila Republica Prezidentiala.
Povestea de la parlamentare se repeta
TraianBasescu este castigatorul celor mai stranse alegeri prezidentiale desfasurate in Romania. Si probabil al celor mai controversate, mai ales prin prisma fapxului ca votul romanilor de peste granita a decis invingatorul. Practic, presedintele PSD, Mircea Geoana, a invins pe teritoriul Romaniei cu aproape 15.000 de voturi. Traian Basescu a invins in diaspora la 85.000 de voturi. S-a repetat povestea de la alegerile parlamentare, cand Partidul Social Democrat a castigat mai multe voturi in Romania, pentru ca Partidul Democrat-Liberal sa castige mai multe mandate directe (50%+1 din numarul voturilor exprimate) in strainatate.
Echilibrul este unul cvasiperfect, atat la numar de voturi, dar si la judetele castigate. Mircea Geoana a castigat 20 de judete si Capitala, iar Traian Basescu a castigat 21 de judete. TraianBasescu a castigat Ardealul, Banatul, Crisana si Dobrogea. Mircea Geoana a castigat Oltenia, Moldova, Muntenia si Bucurestiul.
Unde s-a facut diferenta
Diferenta de 15.000 de voturi pe teritoriul Romaniei s-a facut, deci, din marimea judetelor pe care le-a castigat fiecare. Primele sase judete ca marime au fost impartite egal de cei doi candidati. Traian Basescu a castigat in Prahova, Constanta si Cluj, iar Mircea Geoana a castigat in Iasi, Dolj si Bacau. Cel mai probabil diferenta apare in zona judetelor puternic dominate de etnici maghiari (Harghita, Covasna si Mures), judete cu prezenta slaba la urne, dar in care Traian Basescu a castigat.
In ceea ce priveste transformarile dintre cele doua tururi de scrutin, schimbarile sunt si mai subtile. Mircea Geoana a fost in fata lui TraianBasescu in 21 de judete. Traian Basescu a fost inaintea lui Mircea Geoana in 20 de judete si Bucuresti. Practic, culorile intre cele doua tururi de scrutin au variat foarte putin. Traian Basescu a intors Neamtul si Dambovita in favoarea sa. Mircea Geoana, Salajul si Bucurestiul (cu largul concurs al liberalilor).
Aliantele si sustinerile fatise din turul doi de scrutin nu au avut impactul scontat. Prin alianta cu PNL, Mircea Geoana a obtinut doar consolidarea avansului avut initial fata de Traian Basescu in unele judete. De partea cealalta, presedintele in exercitiu a luat decizia corecta sa nu negocieze o alianta intre cele doua tururi de scrutin.
Convertirile din Dambovita si Neamt arata fapxul ca baronii locali ai PD-L s-au implicat mult mai mult in al doilea tur de scrutin.
Primul tur
Al doilea tur
Transformari electorale
Comparand cifrele obtinute la aceste alegeri cu cele din 2004, observam schimbari majore. Atunci, Traian Basescu obtinea victoria in doar 15 judete si Capitala. Doua sunt concluziile principale.
1) TraianBasescu a beneficiat din plin de votul de conformitate. Munca sa de 5 ani de a-si construi imaginea de „tatuc" atotputernic si atotcunoscator a dat roade. 2) Partidul Democrat-Liberal a reusit o crestere reala in influenta si parghii de putere. Este acum la fel de puternic ca PSD, chiar si fara Traian Basescu la carma sa. Mai mult decat atat, PD-L i-a adus candidatului sau ceea ce nu a fost in stare sa obtina in 2004, votul din rural. De altfel, scorurile lui Mircea Geoana si Traian Basescu sunt foarte apropiate pe mediul rural.
TraianBasescu a obtinut acum aproape 70% din voturile maghiarilor prezenti la urne. Ceea ce este o transformare remarcabila, in conditiile in care a pierdut aceste voturi in urma cu 5 ani. Vizitele atat de dese in Harghita si Covasna au dat rezultate excelente, lucru altfel vizibil si in primul tur de scrutin (pentru prima data, candidatul UDMR nu a reusit sa obtina nici macar 5% din voturi la nivel national).
Cum au evoluat transferurile din intersezon
Fiecare dintre cei doi combatanti a obtinut sustinere din partea taberei opuse fata de anul 2004. Cel mai evident, ajutorul PNL pentru Mircea Geoana a fost destul de mare in zona urbana (cel mai vizibil in Bucuresti). PRM si UDMR l-au ajutat destul de putin pe Mircea Geoana. Electoratul maghiar s-a indrepxat catre Traian Basescu, iar cel al PRM a ramas divizat echitabil. Klaus Iohannis nu a reusit sa-i capaciteze nici macar pe sibieni in favoarea lui Mircea Geoana, Sibiul ramanand unul dintre cele 4 judete in care Traian Basescu a obtinut peste 60% din voturi. Nici Gheorghe Ciuhandu nu sta mai bine la Timisoara, dupa ce Traian Basescu a castigat aproape 60%.
De partea cealalta, transferurile presedintelui au fost individuale si specifice. Neculai Ontanu nu l-a putut impiedica pe Mircea Geoana sa castige in Sectorul 2. Constantin Simirad, atras in tabara PD-L Iasi, a pierdut in fata lui Gheorghe Nechita, care a obtinut 54,92%, foarte aproape de 55,27%, cat a obtinut Adrian Nastase in 2004. GabrielOprea, propus ministru de Interne in Guvernul Negoita, i-a adus victoria in Ilfov, dupa ce Traian Basescu pierduse in 2004 acolo. Eugen Nicolicea nu a reusit sa-l ajute prea tare pe candidatul PD-L, Mircea Geoana obtinand 53,2% din voturi in Mehedinti, cu aproape jumatate de procent mai mult ca Adrian Nastase in 2004. In sfarsit, Constantin Contac nu a adus mai nimic pentru tabara portocalie, Mircea Geoana obtinand aproape 62% in Botosani. Una peste alta, cel putin doua transferuri reusite a avut Traian Basescu.
S-a fraudat?
E greu de spus in ce masura frauda a decis rezultatul acestor alegeri. Putem face insa cateva observatii pe datele pe care le avem.
1) Numarul votantilor din al doilea tur de scrutin a crescut cu 6% fata de primul tur de scrutin, de la 9.946.748 la 10.620.616. In acelasi timp, numarul votantilor pe liste speciale a crescut cu peste 28%, de la 479196 la 617135. Diferenta este una foarte mare si ea nu poate fi explicata. Cu atat mai mult cu cat o prezenta mai mare pe listele permanente ar trebui sa implice o scadere a votului pe listele suplimentare.
2) Daca numarul de voturi pe liste suplimentare ar fi crescut si el tot cu 6% ca in intreaga tara, atunci numarul de voturi pe liste suplimentare ar fi trebuit sa fie cu aproape 136.000 mai mic. Cifra este surprinzator de apropiata de cea mentionata de Dan Nica, seful PSD Galati, ca si cuantum al numarului de voturi fraudate (?!)
3) In strainatate, au votat cu 55% mai multi romani ca in primul tur. Asta inseamna 52493 de voturi suplimentare. Daca s-ar fi pastrat cresterea de 6% a prezentei, asa cum s-a intamplat in tara, atunci ar fi votat doar cu 45 de oameni peste 100.000. Diferenta de voturi din strainatate ar fi fost deci, pastrand aceeasi proportionalitate, de doar 66.000 de voturi.
Sigur, nu am luat in niciun fel in calcul mobilizarea prin mijloace specifice la vot – ceea ce s-a intamplat, se pare, dar nu se poate dovedi, la Slatina.
Contestatia anuntata de Mircea Geoana si PSD nu pare a avea sorti de izbanda. In plus, frauda este foarte greu de demonstrat. Mai mult, chiar daca PSD nu a semnat procesele verbale de la diverse Birouri Electorale Judetene, reprezentantii sai (si ai PNL, UDMR sau PRM) semnasera deja in sectiile de votare, iar acele procese verbale nu prea pot fi contestate. Sunt, deci, sanse foarte slabe ca raspunsul sa le fie favorabil social-democratilor.
Observatii imediate asupra rezultatelor alegerilor
Este pentru prima data (excepxand situatia specifica din 1992) cand presedintele in functie este reconfirmat de electorat. Tocmai pentru ca implicarea lui Traian Basescu pe zona executiva a fost destul de mare, este de presupus ca unul dintre rezultatele de substanta va fi modificarea Constitutiei. Pe de o parte, in sensul referendumului validat, deci, reducerea la o singura Camera a Parlamentului si scaderea numarului de parlamentari. Pe de alta parte, prin stabilirea unui nou echilibru intre puterile statului. Asa cum a aratat si campania electorala de la parlamentarele din 2008, cand partidele au propus fiecare cate un candidat, modelul de urmat este cel al unei republici prezidentiale, in care sa se aleaga cel care exercita puterea executiva.
A doua observatie este cea a echilibrului precar de putere intre principalele forte politice ale tarii. Acest echilibru este stabilit prin balansarea unui partid ceva mai mic intre cele doua partide (in cazul nostru PNL).
Al patrulea partid parlamentar este relativ neimportant acum. El este privit ca un apendice al „partidului-balama", pentru a-l aduce pe acesta in zona de echilibru, ca putere parlamentara, cu celelalte doua. Rezultatele arata fapxul ca daca Traian Basescu doreste sa scoata UDMR din Parlament in 2012, are sanse mai mari de reusita decat a avut cu PCM in 2008. Este o chestiune de etapa, pana cand partidele romanesti intra efectiv pe nisa maghiara. Anul acesta s-au facut pasi importanti, atat Traian Basescu, cat si Crin Antonescu ducand o campanie electorala clara pe aceasta zona.
Pe termen mediu si scurt, este foarte probabila o constructie politica de centru-dreapxa, care poate domina Parlamentul pentru una sau doua legislaturi. Se urmeaza, in mare masura, tendinta diverselor tari din Uniunea Europeana, in care partidele de stanga sau centru-stanga sunt plasate in opozitie. Lucru foarte ciudat in contextul crizei economice globale.
PSD pare a avea nevoie, in primul rand, de o primenire ideologica. Miscarea socialista din Romania nu a evoluat in paralel cu cea din Europa, pe ideea protejarii drepxurilor diverselor minoritati, pe problematici de mediu sau de protectie sociala activa. Social-democratia romaneasca a ramas conservatoare, construita pe calapodul partidului de mase. Or, socialismul european devine din ce in ce mai laic si curajos in afirmarea unor drepxuri si libertati. PSD ar trebui, in mod normal, sa faca saltul dinspre dependenta de mecanismele electorale specifice si electoratul rural spre cel din urbanul mediu si mare. Ritmul in care se realizeaza aceasta trecere este inca prea mic.
BEC a inregistrat candidatura domnului Traian Basescu, propusa de Partidul Democrat Liberal, la alegerile pentru Presedintele Romaniei, din anul 2009, in baza Legii 370/2007, lege prin care, de fapx, s-a accepxat schimbarea denumirii orasului Basarabi in Murfatlar!
De fapx, toate candidaturile au fost inregistrate in baza legii 370/2007, in unele documente, la inceput, fiind indicata legea din 2007 iar, la sfarsit, fiind mentionata, ca fundament al operatiunilor respective – in mod corect – Legea 370/2004, legea pentru alegerile prezidentiale. Toate documentele sunt semnate de trei judecatori, de presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si de reprezentantii tuturor partidelor.
La inchiderea editiei, Curtea Constitutionala a decis renumararea voturilor nule.
