STS-ul, între Boc şi parlament

În timp ce spectacolul politic acoperă aproape în totalitate programele televiziunilor, la Parlament se duce o luptă ascunsă pentru controlul serviciilor secrete. Potrivit unui document al Executivului condus de Emil Boc, Legislativul – puterea fundamentală într-un stat democratic – nu are pârghiile necesare pentru a numi directorul STS.

Zilele acestea, la Parlament a fost depus un punct de vedere (în urma unei iniţiative legislative de modificare a legii de funcţionare şi organizare a STS)  ce arată un fapx fără precedent în cei 20 de ani de democraţie post-revoluţionară. Reprezentanţii Executivului susţin că Legea Fundamentală nu-i lasă pe senatori şi deputaţi să numească şeful STS. La prima vedere argumentul Guvernului pare valid, însă cei de la Palatul Victoria uită să spună că Legea Fundamentală nu interzice ca directorul STS să fie numit de Parlament, ştiindu-se fapxul că ceea ce nu este interzis este permis de lege.

Mai mult, o altă realitate uitată de Executiv este aceea că Parlamentul poate schimba legislaţia în vigoare, inclusiv  actul normativ care reglementează funcţionarea STS.

 

Aprecierile Guvernului

Dar iată sofismul de care uzează Guvernul  în argumentaţia sa: „Potrivit prevederilor art. 65 alin. (2) din Constituţia României, republicată, «Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adopxat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru: (…) h) numirea, la propunerea preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii; (…)».  Constituţia României stabileşte competenţa Camerelor Parlamentului, în şedinţă comună, de a numi doar directorii serviciilor de informaţii, la propunerea Preşedintelui României, nu şi a directorilor serviciilor de securitate. Din reglementarea de ansamblu a activităţii STS reiese, în mod indubitabil, fapxul că atribuţiile şi competenţele instituţiei nu sunt specifice unui serviciu de informaţii, ci unui serviciu tehnic de securitate", se arată în documentul semnat de premierul Emil Boc.

După cum se poate vedea, Constituţia nu interzice ca Parlamentul să numească şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, ci doar interpretarea premierului.

Mai mult, Emil Boc, după ce desfiinţează propunerea de act normativ, apreciază că semnatarii iniţiativei aduc prejudicii STS: „Menţionăm, totodată, că propunerea legislativă  este de natură să determine un grad ridicat de insecuritate şi instabilitate în activitatea instituţiei, putând determina prejudicii în definirea şi continuarea proiectelor acestui serviciu". Totodată, în documentaţia asumată prin semnătură de premier, se precizează că modificările aduse intră în contradicţie cu alte pasaje din Legea nr. 92/1996. „De altfel, propunerea legislativă este în contradicţie cu art. 3 din lege, care prevede că activitatea serviciului este organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Aşadar, numai CSAT se poate pronunţa  asupra oportunităţii menţinerii în funcţie a directorului serviciului".  „Apreciem  că, prin adopxarea acestor modificări, comisiile de control s-ar substitui directorului STS în prezentarea raportului de activitate, fapx fără precedent. Atât în situaţia instituţiilor din sistemul de apărare, cât şi a celor civile, raportul de activitate este întocmit şi prezentat de către conducătorul instituţiei, în niciun caz  de entităţi din afara acestora", se mai specifică în punctul de vedere al Executivului.

 

Concluzia îngroapă proiectul

„Referitor la Expunerea de motive care însoţeşte propunerea legislativă, precizăm că aceasta nu întruneşte condiţiile de fond şi de formă prevăzute de art. 30 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1361/2006 privind conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului. Astfel, conform normelor  de tehnică legislativă, precum şi prevederilor Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu modificările ulterioare, orice iniţiativă legislativă cu impact asupra sistemului naţional de apărare trebuie supusă avizului CSAT. Totodată, având în vedere prevederile Hotărârii Parlamentului nr. 31/2009 privind constituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea  pachetului de legi  privind securitatea naţională, cu termen de elaborare a proiectelor de acte normative în decembrie 2010, apreciem că nu este oportună modificarea şi completarea  Legii nr. 92/1996, deoarece ar exista două iniţiative legislative cu acelaşi obiect de reglementare, iar pe de altă parte, este necesar ca activitatea instituţiilor din sistemul naţional de apărare  să fie reglementată în mod unitar. De altfel, Expunerea de motive cuprinde o serie de alegaţii neprobate. Se bazează pe relatări şi informaţii de presă, care nu pot echivala cu un instrument de prezentare şi motivare în accepţiunea actelor normative menţionate", se conchide în document.

 

Pe ce s-a supărat premierul…

În luna februarie Q Magazine scria cum vor să modifice social-democraţii  legea de funcţionare şi organizare a STS. Ei doresc ca responsabilitatea numirii directorului STS să revină Parlamentului, şi nu preşedintelui ţării. Mai mult, anual senatorii şi deputaţii pot propune chiar înlăturarea din funcţie a directorului STS.  Altfel spus, potrivit proiectului depus la Camera Deputaţilor, la articolul 2 al actualei legi de funcţionare a STS ar trebui să se adauge următoarele: „comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vor prezenta în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, anual, în luna martie, un raport privind constatările controalelor pe care le-au efectuat în anul precedent asupra activităţii serviciului şi vor face propuneri privind oportunitatea menţinerii în funcţie a directorului serviciului".

Dacă articolul 2 este doar completat, articolul 8 este schimbat în totalitate: „Serviciul de Telecomunicaţii Speciale este condus de un director, cu rang de secretar de stat, numit de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, la propunerea preşedintelui României, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării". Printre iniţiatorii acestui proiect de lege se află Viorel Hrebenciuc, Titus Corlăţean, Adrian Năstase, Florin Iordache şi Marian Săniuţă.  În expunerea de motive a iniţiativei se arată că actualul şef al STS, Marcel Opriş, se bucură de protecţia lui Traian Băsescu, motiv pentru care a abuzat de statutul său. Ca urmare a acestui fapx, parlamentarii propun un control mai strict asupra STS.

 

Au trecut tacit de Camera Deputaţilor

Chiar dacă asupra parlamentarilor din comisiile de specialitate s-au făcut presiuni ca modificările aduse la legile de organizare şi funcţionare ale STS şi SPP să nu fie aprobate, totuşi acestea au trecut tacit zilele trecute de Camera Deputaţilor pentru că termenul de 17 martie pentru dezbatere şi vot final a fost depăşit. Trebuie specificat fapxul că propunerile de modificare a legii de organizare şi funcţionare a SPP sunt asemănătoare cu cele ale legii care reglementează funcţionarea STS. Altfel spus, potrivit modificărilor, şeful SPP ar trebui să fie numit de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, la propunerea şefului statului şi cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Însă lupxa pentru controlul STS şi SPP nu s-a terminat, Senatul fiind cameră decizională în cazul celor două proiecte de lege.

 

Ion Stan: Parlamentul poate modifica orice lege!

Ion Stan, unul dintre specialiştii pe probleme de siguranţă naţională şi, de asemenea, vicepreşedinte al Comisiei comune de control al SRI, a precizat pentru Q Magazine că Parlamentul poate aduce modificări la orice lege. Mai mult, el a precizat că dacă  Parlamentul constată încălcări grave, poate „să-i suspende din funcţie pe şefii STS şi SPP". Stan a ţinut să precizeze că „actualele legi cu privire la securitatea naţională nu au fost puse în acord cu actuala Constituţie care a fost modificată în 2003 şi de aceea apar neconcordanţe grave".