UDMR vrea să profite de pe urma viitoarei reorganizări administrative a României. În acest sens, pe 10 februarie a trecut de Senat, în mod tacit, o propunere legislativă iniţiată de toţi parlamentarii UDMR ce prevede modificarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România prin constituirea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare.
Printre cele 16 regiuni se numără şi una constituită din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, unde există o comunitate maghiară compactă. Cu toate acestea, camera decizională este Camera Deputaţilor. În acest sens, vicepreşedintele executiv al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat că „proiectul cu regionalizarea nu va trece tacit, în mod sigur (n.r.- şi de Camera Deputaţilor), acesta neavând cum să treacă decât cu voturile PD-L-ului".
„În legătură cu această iniţiativă, există documente europene (…) care spun că în regiunile în care trăiesc minorităţi naţionale într-o pondere mai însemnată, acolo poate fi luată această decizie (n.r. -de regionalizare). Evident, aceasta depinde de voinţa politică a celor care sunt în Parlament", a susţinut Borbely despre această iniţiativă. Mai mult, el a precizat că UDMR s-a lupxat mereu ca limba maghiară să devină limbă oficială a statului român.
Mai mult, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a susţinut că în „secuime limba maghiară este de facto limbă oficială", însă dorinţa maghiarilor din România este ca aceasta să devină şi de iure limbă de stat. În data de 12 martie, Consiliul Naţional Secuiesc a decis să organizeze la Sfântu Gheorghe cea de-a doua Adunare generală a aleşilor locali din Secuime, având pe ordinea de zi proiectul de hotărâre privind declararea limbii maghiare ca limbă oficială în aşa-zisul „?inut Secuiesc". Cu alte cuvinte, maghiarii din HarCov doresc ca, în cadrul tuturor autorităţilor publice din „Ţinut", să se folosească limba maghiară.
pacat! este un singur tinut,tinutul romanesc,o singura romanie, pe care trebuie sa o tinem unita, nu este de vanzare sau regionalizare.