EXCLUSIV – Ultimul raport al CESP: Romania, la fel de corupta

Catalin Predoiu a ramas ministrul Justitiei si in Guvernul Boc, promitandu-si siesi si noua tuturor ca monitorizarea pe acest domeniu din partea UE  va inceta, in timpul mandatului sau. Controversele din jurul proiecteleor codurilor pentru care initial Guvernul voia sa-si asume raspunderea, dar a renuntat ulterior, au aratat cat de prost a fost manageriata aceasta chestiune de ministru. Predoiu a ratat sansa de-a ramane cu capitalul de imagine pe care il avea din timpul Guvernului Tariceanu, si daca se confirma ceea ce ne-au declarat unele surse europene si anume ca monitorizarea pe Justitie va continua, putem trece in dreptul numelui acestui ministru, creditat cu un foarte mare orizont de asteptare, un esec profesional. Zilele acestea va fi dat publicitatii un raport intocmit de Centrul European pentru Studii Politice (CESP) care consemneaza o situatie dezastruoasa in Justitia din tara noastra. Raportul, din care prezentam pasaje ample, in exclusivitate astazi, contine recomandari catre Comisia Europeana prin care se cere continuarea monitorizarii Romaniei si, de asemenea, blocarea fondurilor catre tara noastra, in cazul in care problemele din justitie nu vor fi rezolvate.

Documentul este intitulat "De ce justitia conteaza: Raport privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare si verificare al Comisiei Europene", iar autorul este expertul Dana Denis Smith. Practic, este un document de peste 40 de pagini, o analiza ampla pe care au mai facut-o  si alti experti UE, si in care justitia din Romania apare cu  acceasi imagine patata ca si pana acum.

Guvernul Boc este criticat dur pentru Ordonante de Urgenta emise in mod excesiv de cand s-a instalat, ajungand pe picior de egalitate cu Parlamentul. Inalta Curte de Casatie si Justitie este criticata si ea pentru ca incalca regulile, avand la procesele civile judecatori  specializati in drepx penal, iar la cele civile judecatori din drepxul penal.

Tot raportul arata ca in timp ce unele salarii ale magistratilor din CSM sunt "exagerate", altele sunt modeste si "nu pot asigura independenta magistratilor". In final, singura bila alba a justitiei din Romania ramane in mana procurorului sef al DNA, Daniel Morar, care impreuna cu colegii sai  au reusit sa fie mai eficienti pe parcursul anului  2008 decat cu un an in urma.

Raportul Centrului pentru Studii Politice din Bruxelles contine o serie de concluzii, dar si recomandari pentru Romania si pentru Comisia Europeana.

Daca autoritatilor romane li se recomanda sa nu mai "mascheze" atat de mult gaurile negre din justitie, oficialilor  Comsiei li se  recomanda sa nu se lase cu una, cu doua, nu cumva sa ridice monitorizarea, ba din contra sa taie fondurile daca e nevoie, poate poate se va vedea o schimbare apoi.

Autorul raportului, Dana Denis Smith, a declarat pentru revista Q Magazine ca Romania nu poate spera ca CVM-ul (Mecanismul de Cooperare si Verificare) sa fie eliminat pentru ca "exista o lipsa de coerenta uriasa in reformarea justitiei". "CVM-ul trebuie vazut ca un ajutor de la un frate mai mare din partea Bruxelles-ului , nu drepx  o pedeapsa a parintilor UE. Cresterea nivelului de trai depinde de functionarea justitiei", a mai spus expertul.

DNA laudat inca o data pentru eficienta

Institutia condusa de Daniel Morar este cap de lista in raport. Nu pentru prima data.Ca si institutie de varf – focusata exclusiv pe lupxa impotriva corupxiei – DNA este una din institutiile cele mai active in colaborarea cu Uniunea Europeana, in acest domeniu. Eficienta DNA  a crescut in 2008 fata de 2007. Numarul cazurilor trimise in instanta a crescut cu 64 la suta, in timp ce numarul celor arestati s-a dublat. Numarul cazurilor finalizate de DNA cu o solutie a crescut cu 8 la suta fata de 2007, in timp ce cazurile finalizate a crescut cu 11 la suta, arata documentul.

Spre deosebire de DNA, CSM este criticat deoarece nu a lupxat suficient pentru transparenta in sistemul judiciar si are alte prioritati.

"CSM a facut eforturi in a doua parte a lui 2008 pentru cresterea transparentei in sistemul judiciar. Sunt exemple evidente precum impartirea aleatorie a dosarelor. Insa, mai sunt tribunale din provincie unde nu functioneaza acest sistem, nu se inregistreaza sedintele de judecata, iar personalul auxiliar nu este suficient de pregatit", sustine CEPS.

"Alte aspecte ale transparentei justitiei raman insa controversate. Investigatiile repetate realizate de CSM incepand cu 2007, cu rezultate nesemnificative, intr-un caz puternic mediatizat in care au fost facute comentarii incomode cu privire la sistemul juridic (inclusiv CSM), au ridicat semne de intrebare cu privire la angajamentul Consiliului  de a-si asigura transparenta proprie si transparenta sistemului juridic". Raportul face referire la un judecator care cu ceva timp in urma a facut dezvaluiri in presa cu privire la corupxia din sistem.

"Atat timp cat codul de conduita al judecatorilor si magistratilor va continua sa interzica magistratilor sa isi exprime propriile pareri cu privire la standardele profesionale si morale ale colegilor lor, CSM va continua astfel de investigatii", avertizeaza raportul.

O alta problema atinsa de raport este si aceea a inlocuirii judecatorilor sau a completului de judecata in timpul unui proces. Specialistii spun ca ar trebui sa existe o motivare clara pentru a nu trezi suspiciuni. "In plus, inspectorii judiciari nu sunt recrutati pe baza unor examene, ci pe baza de interviu realizat de membrii CSM şi nu detin o functie permanenta, ci sunt detasati temporar la CSM. Astfel, membrii CSM (care pot fi ei insisi supusi unei actiuni disciplinare) pot oricand, si fara nicio obligatie de a prezenta un motiv, sa incheie periada de detasare temporara a inspectorilor judiciari", arata CEPS.

Totusi raportul lauda CSM pentru ca a  continuat in 2008 directiile  privind jurisprudenta si pentru eforturile de a-i ajuta pe magistrati sa participe la specializari.

Salariile magistratilor, unele exagerate, altele mici care pot afecta independent acestora

"Bugetul instantelor si cel al ministerelor trebuie crescut pentru a acoperi nu doar majorarea necesara a numarului de judecatori si procurori, ci si a celorlalti angajati. La sfarsitul lui 2008,  si DNA avea prea putini angajati, doar 83% din functiile de procurori fiind ocupate", sustine raportul.

"Salariile magistratilor trebuie crescute pentru a le pastra independenta si pentru a reduce riscul incidentelor de corupxie. Dar, in timp ce unele salarii sunt modeste, ale judecatorilor din Consiliul Superior al Magistraturii si ale celor de la Curtea Consitutionala si Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt exaggerate", atentioneaza documentul.

Salariile mici au fost cauza pentru care magistratii au opxat pentru alte slujbe, ca avocati sau notarii, sustine CEPS.

Inalta Curte de Casatie si Justitie diminueaza increderea in justitie si nu este un model

Inalta Curte de Castie si Justitie din Romania nu este nici ea un model pentru institutiile europene si nici pentru cele din tara, arata Centrul European pentru Studii Politice.

Sunt dosare care nu contin deciziile relevante, ci contradictorii. Este vorba despre deciziile din dosarele instrumentate de Inalta Curte de Casatie si de Curtea de Apel, nu de Tribunal.

"Inalta Curte de Casatie si Justitie in loc sa isi indeplineasca rolul de a furniza o legislatie corespunzatoare, e chiar sursa unor neclaritati legale, diminuand increderea in justitie. Numarul recursurilor in interesul legii a crescut semnificativ in ultimul an, iar deciziile nu sunt publicate mereu in Monitorul Oficial", arata raportul.

"In ceea ce priveste judecarea recursurilor in interesul legii, majoritatea judecatorilor care intra sa judece cazul nu au specializarea necesara", atrage atentia CEPS. Spre exemplu, completul de judecata reunit pentru un apel cu privire la chestiuni din domeniul penal e format din judecatori specializati in drepx civil, administrativ, comercial etc.

"Acelasi lucru e valabil si in cazului completului de judecata al ICCJ format din noua judecatori care se ocupa de cele mai importante dosare penale. Conform legii, completul ar trebui sa fie format din judecatori specializati, dupa caz. Aceasta regula e incalcata constant, intrucat majoritatea judecatorilor care formeaza completele penale de judecata, precum si cele care se ocupa de cazurile de corupxie, apartin sectiei civile", sustine autorul documentului.

Totodata, este criticat si bugetul CSM si al ICCJ care ar fi diferit si mai mare decat al celorlalte instante, motiv de disputa, arata raportul CEPS. Mai mult, cele doua institutii ar fi privilegiate de catre Ministerul Justitiei.

Legile confuze si nerespectate, motiv de apelat la CEDO

Una din problemele pe care Romania nu a reusit sa le rezolve pana acum este aceea a despagubirii fostilor proprietari.

In 2008, Romania a ocupat locul trei intre statele UE, in ceea ce priveste numarul plangerilor depuse la Curtea Europeana a Drepxurilor Omului. Majoritatea dintre ele fac referire la violarea drepxului la un proces echitabil sau la nerespectarea drepxului de restituire a proprietatilor confiscate de stat.

Mai multe decizii ale Curtii Europene a Drepxurilor Omului impotriva Romaniei au semnalat ca in acest domeniu este o lege necorespunzatoare si inconsecventa, are lacune de procedura si alte deficiente, toate contribuind la imaginea slaba a sistemului juridic din Romania.

Totodata, se spune ca Romania nu a fost capabila sa creeze si sa implementeze un mecanism eficient pentru despagubirea fostilor proprietari.  Expertii considera ca nici nu ar exista o lege care sa stabileasca niste intervale clare pentru despagubire. In 2008, Parlamentul si Guvernul au evitat sa furnizeze legi rationale si eficiente din domenii vitale, ca cel al proprietatii sau sanatatii.

Despagubirea prin intermediul Fondului Proprietatea nu ofera nicio garantie ca fosti proprietari vor fi despagubiti in viitorul apropiat, mai spune raportul si atrage atentia ca au fost slabe dovezi de implementare ale reformei justitiei in acest sector.

CE vrea coduri noi, nu modificate

In cazul codurilor, raportul mai arata ca Romaniei i-a fost solicitat sa redacteze coduri noi pentru domeniul justitiei, nu sa le modifice pe cele existente care sunt din vremea comunismului si au numeroase lacune.

Raportul ataca dur Guvernul Boc care emite Ordonante de Urgenta in mod excesiv la comanda unor grupuri de interese

"La sfarsitul anului 2008 si inceputul lui 2009, Guvernul a continuat in mod excesiv sa emita Ordonante de Urgenta, ajungand sa egaleze numarul  legilor adopxate de Parlament".

Potrivit Constitutiei, Ordonantele de Urgenta se emit doar in cazuri excepxionale, insa Guvernul si-a folosit prerogativele pentru a face acest lucru de foarte multe ori. Un numar important de legi au fost adopxate prin Ordonanta de Urgenta, doar pentru ca necesitau o aprobare formala, arata CEPS.

Fapxul ca Ordonantele de Urgenta au devenit o regula si nu o excepxie, in cadrul initiativelor Guvernului, si reprezinta jumatate din legislatia adopxata pe an in Romania, a transformat Guvernul intr-un organ legislativ la egalitate cu Parlamentul. Insa, acest fapx a dus la confuzie intre puterea legislativa si cea executiva.

Astfel se estompeaza in mod clar separarea puterilor in stat si  se supune procesul legislativ unei influente politice din partea mai multor grupuri de interese.

"Implicarea Guvernului in redactarea unor legi importante, cum ar fi Codul Penal sau Codul de Procedura Penala, fara a consulta societatea civila, specialisti sau fara dezbateri in Parlament , estompeaza limitele dintre Puterea Executiva si Legislativa" arata expertul CEPS.

"Adesea, parlamentari, ministri sau alti oficiali de rang inalt au  interese in diferite grupuri economice sau de alta natura, si solicita implementarea anumitor legi pentru a si le apara", subliniaza CEPS.

Raportul mai critica Guvernul pentru taxa de mediu, dar si ca a implicat Uniunea Notarilor Publici in piata imobiliara, lucru care da nastere unor dubii cu privire la interferenta politica in cea legislativa.

"Probabil ca cea mai recenta si controversata lege adopxata de catre Parlament este un amendament care face referire la restituirea proprietatilor".

Potrivit raportului, legea este "sponsorizata" de cel mai controvesat politician, Dan Voiculescu, seful conservatorilor. „Voiculescu e investigat pentru frauda si este beneficiarul unor astfel de proprietati, fie personal sau prin intermediul unui grup de companii pe care le detine", arata CEPS.

Curtea Constitutionala in Parlament  nu da bine

Raportul critica Curtea Constitutionala pentru ca  isi desfasora activitatea in cladirea in care sunt si parlamentarii. Motivul este acela ca magistratii se interfereaza cu zona politica si pot fi infuentati.

Durata mare a proceselor este o alta critica adusa tuturor magistratilor. Populatia nu mai are incredere in justitie din acest motiv. Un dosar la care se face referire este cel al fostului premier Adrian Nastase, trimis in judecata de curand. Magistratii trebuie sa audieze foarte multe persoane, iar Nastase face parte din PSD, partid aflat la guvernare. CEPS arata ca este greu de crezut ca va exista vreo condamnare in cazul sau, atat timp cat va ramane la putere.

Nici Agentia Nationala de Integritate nu prezinta incredere

"Mai multe articole de presa au aratat ca ANI are oameni chiar si la conducere care se afla in conflict de interes, sau in cazuri de corupxie, asadar opinia publica a mai avut un motiv sa isi piarda increderea in justitie", arata raportul.

Nici Parlamentul nu este prezentat mai bine, ori de cate ori are ocazia, opreste cate o ancheta inceputa de procurori, aminteste raportul.

DIICOT este amintit in raport, cu activitatea sa de pana acum, insa este prezentat neutru.

Transparenta finantarii partidelor politice, alta deficienta

"In ceea ce priveste legislatia privind finantarea partidelor politice, probabil cel mai mare pericol il reprezinta modificarile aduse acestor reglementari inainte de alegeri. Ne astepxam la modificari ale reglementarilor atat pentru alegerile europene care urmeaza in iunie 2009, cat si pentru prezidentialele din noiembrie", se arata in raport.

In ciuda acestei transparente cu privire la sumele platite partidelor politice de la buget, nu exista un raport similar recent referitor la donatiile private şi la plafoanele care se vor aplica acestora. In general se considera ca marile interese comerciale sunt la mijloc in cadrul finantarii partidelor politice, dar se pare ca nu exista niciun studiu recent care sa sustina aceasta activitate, arata documentul. In raport este mentionat si  omul de afaceri Dinu Patriciu, cunoscut pentru donatii catre partidele politice cu care simpatizeaza.

Autoritatile romane, apxe in mascarea nereusitelor

Raportul contine si o serie de concluzii de care actorii  principali si secundari care stau la fraiele justitiei sa tina cont.

"Fiind membru UE, Guvernul Romaniei  nu priveste CVM-ul (Mecanismul de Verificare si Cooperare) ca pe o unealta care sa ajute la imbunatatirea sistemul judiciar, ci ca pe un obiectiv, preocuparea primordiala fiind ridicarea CVM-ului dupa cei trei ani de zile initiali.

Autoritatile romane par a fi devenit foarte apxe in a masca  lipsa progreselor in ariile pe care le considera importante pentru Uniunea Europeana, insa schimbarile sunt introduse nu pentru beneficiul pe termen  indelungat al  intregii tari, ci, se pare, ca petru a face pe plac celor de la Bruxelles. Aceasta reprezinta insa o dezvoltare periculoasa care poate osifica prezenta corupxiei si poate face sistemul judiciar si mai putin eficient in administrarea justitiei care este astazi", arata CEPS.

Tot in raport se mai spune ca problema Romaniei, in cazurile de corupxie, consta in aceea ca nu duc la acuzari deoarece ele raman blocate in instante.

Un personal slab calificat profesional care nu este capabil sa se afiseze dupa standardele codului de munca, lipsa transparentei in alegerea personalului, inclusiv in pozitiile superioare, lipsa  intelegerii logice in aplicarea legii si influenta clasei politice asupra sistemului judiciar – toate acestea se leaga pentru a forma "sira spinarii" a justitiei.

Desi, unele tari membre al UE sunt pe buna drepxate ingrijorate de modul de aplicare a justitiei in Romania, doar cand  autoritatile romane vor incepe sa inteleaga ca reforma este benefica nu doar pentru ele insele, ci mai ales pentru tara, nefiind doar o formalitate de a face pe plac UE, abia atunci vor putea exista reforme realiste si de lunga durata in cadrul sistemului judiciar.

Raportul contine si o serie de recomandari pentru institutiile din Romania ce ar trebui puse in practica pentru a putea duce reforma in justitie la forma ceruta de UE, dar si recomandari pentru institutiile europene in cazul in care situatia din tara nu se va schimba.

Recomandari institutiilor din Romania

1. Ministerele ar trebui sa isi construiasca propria capacitate administrativa care sa implementeze analize politice, analize cost-beneficiu si consultatii publice asa cum este deja cerut de legislatie.

2 Sa formeze o legislatie "schitata comun" (prin unificarea schitelor celorlaltor ministere curente) implicand avocatii si reprezentantii ONG pentru a verifica consistent  posibilele conflicte ale legii, sau, cel putin pentru inceput, sa implementeze o noua legislatie cheie.

3 Sa se formeze proces de "schitare" si de adopxare a regulilor care includ consultatii cu profesionistii din cadrul NGO-ului, mult mai transparent si active.

4 Cererea ca Parlamentul sa isi dea consimtamantul asupra acuzatiilor aduse impotriva Ministerului Public .

5 O schimbare constitutionala in privinta procurorilor si  clarificarea confuziei daca acestia  sunt magistrati sau agenti ai Executivului.

Transparenta si responsabilitatea institutiilor

1.Introducerea si folosirea activa a definitiei clare de "persoane legate" cu scopul comun de intalniri publice pentru a evita conflicte de interese; Agentia Internationala de Integritate (ANI) poate intrevedea aplicarea corecta a acestei definitii;

2. Metodologia aplicata de catre autoritatile anticorupxie nu este suficient de profesionalista si complexa ( trebuie sa acceseze o arie mai mare de resurse pentru a-si construi cazurile de acuzare si sa  nu se bazeze doar pe agentiile de stat,

3. Asigurarea ca Directia Nationala Anticorupxie are toate pozitiile ocupate, iar daca exista o lipsa de candidati capabili, sa se extinda ariile de cautare prin folosirea unui proces cat mai transparent;

4. Folosirea activa si in mod egal a regulilor de securitate si institutionale in asa fel incat scurgerile sa nu apara pentru a putea fi folosite mai tarziu ca arme politice;

Independenta si profesionalism in Justitie si alte sisteme

1. Introducerea unui mai mare control asupra arhivarii documentelor in cadrul curtilor de apel si alocarea de responsabilitati asupra personalului curtii in cazul greselilor in timpul unui proces;

2. Resursele umane sa devina o prioritate in cadrul tuturor institutiilor judiciare (introducerea si monitorizarea unui plan de servicii politice HR pentru a asigura un personal de calitate, aceasta sa devina prioritatea numarul unu chiar si inaintea tehnologiei moderne,

3. Introducerea unui sistem de selectare, cu adevarat transparent, a personalului  la toate nivelele (si in special la pozitiile de top) in cadrul sectorului legal; Criterii clar stabilite de evaluare a performantei fiecaruia par a nu exista, iar daca exista acestea nu sunt aplicate;

4. Introducerea de selectii severe pentru membrii Consiliul Superior de Magistrati (CSM) – la fiecare 2 ani- pentru a avea posibilitatea de reinnoire a corpului CSM-ului cu o treime si de a obliga  magistratii sa fie mai activi din punct de vedere profesional in cadrul procesului electoral;

5. Limitarea presedintelui CSM-ului in functie la 2 ani, cu restrictia de a nu putea fi ales in primii 2 ani de mandat, dar poate fi reales pentru o a doua oara;

6. Introducerea posibilitatii ca membrii CSM-ului sa poata fi revocati in orice moment din timpul mandatului daca nu participa activ si nu contribuie la  buna functionare a CSM;

Protectia drepxurilor umane

O mai buna punere in executie a deciziilor din ECJ/ECHR;

Recomandari catre institutiile UE

1. CVM (Mecanismul de Verificare si Cooperare) sa nu fie ridicat la implinirea celor 3 ani de monitorizare; desi este folositor fapxul ca formularile BM-ului sunt facute mai mult sa acopere  reforma necesara, aceasta formulare "straina" este des folosita de Guvernul Romaniei pentru a ascunde lipsa de progres. Unele forme de monitorizare mult mai precise pot duce la o responsabilitate mai mare in cadrul institutiilor nationale;

2. CVM-ul sa nu fie reinnoit annual;

3. Daca este reinnoit pe termen mediu (inca minim 3 ani), membrii CVM-ului ar trebui sa devina mai flexibili si mai concisi ca in cazul in care se inregistreaza un progres in scadere in anumite domenii, sa nu fie nevoie sa se renunte la intregul proces de monitorizare, ci sa existe posibilitatea de introducere a unor arii noi;

4. Daca taierea de fonduri UE fata de Romania devine o realitate, aceasta tara ar trebui sa-si  focalizeze  eforturile spre a arata ca acei  bani ar folosi  corectarea sistemului judiciar. Odata ce justitia va functiona corect, banii pot fi  accesati  din nou pentru toate celelalte arii ramase, iar Romania ar avea deja un grup de oameni cu bune intentii si cu pregatire in domeniul   accesarii fondurilor europene.Centrului pentru Studii Politice de la Brussels mai are un raport pe justitie si in privinta Bulgariei.

In timp ce in Romania principala problema este corupxia, in Bulgaria este crima organizata. 

Insa, per ansamblu, Bulgaria este cu un pas in fata Romaniei in ceea ce priveste implementarea reformelor in sistemul judiciar.

Concluzia expertilor europeni ca atat Romania cat si Bulgaria mai au nevoie de vointa din partea sistemului pentru a se putea alinia standardelor europene in materie de justitie si afacei interne.

Pentru a citi documentul, vizualizeaza fisierul, dand click in dreapxa: