Biblioteca Digitală a Presei Scrise

În cadrul unui maraton de întrebări şi răspunsuri, la care au participat specialişti din Ministerul Culturii şi cel al Comunicaţiilor, gazetari, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului privat, s-au trasat principalele direcţii de urmat. Pe fondul eforturilor de transpunere online a patrimoniului cultural, în România, digitizările paginilor de ziare sunt sporadice şi necoordonate.  Gândit ca o iniţiativă de amploare, care să grupeze pe o platformă virtuală publicaţiile româneşti şi să faciliteze accesul la zăcământul informativ conţinut în paginile periodicelor, proiectul Biblioteca Digitală
Media impune ca prim pas identificarea tuturor demersurilor similare, centrale şi locale, şi a instituţiilor care deţin în patrimoniu colecţii de presă. „Dubla digitizare a Gazetei de Transilvania, atât la Braşov, cât şi la Cluj, este un exemplu elocvent că evitarea suprapunerii unor asemenea proiecte solicită inventarierea lor şi crearea unui registru naţional în care să se anunţe lucrările digitizate şi iniţiativele în acest sens", a susţinut Dan Matei, directorul Institutului Cultural Român (CIMEC), în cadrul seminarului dedicat Bibliotecii Digitale Media. În perspectiva creării unei biblioteci digitale a presei din România, abordarea pe criteriul temporal va împărţi proiectul pe etape, având ca prioritate digitizarea publicaţiilor apărute în perioada anilor ''90. În acest sens, este necesară abordarea problematicii drepxurilor de autor.  O mare parte a colecţiilor de presă intră în categoria „operelor orfane", prin urmare, este oportun să se identifice proprietarii drepxurilor de autor şi să se obţină permisiunea de a le publica online. „În ceea ce priveşte periodicele apărute după anul 1990, nu se mai cunoaşte dacă drepxurile de autor reveneau autorilor articolelor sau publicaţiei, în urma semnării unui contract de cedare a lor. În scurt timp, vom încerca să-i aducem laolaltă, în măsura în care este posibil, pe proprietarii acelor publicaţii, dar şi pe directorii instituţiilor culturale ce găzduiesc colecţiile de presă scrisă", a anunţat Horia Alexandrescu, preşedinte ARPMM. Concretizarea Bibliotecii Digitale Media pune problema identificării sau creării unui agregator care, în funcţie de instrumentele de finanţare alese, se va constitui în jurul unei instituţii publice de cultură căreia i se vor alătura parteneri din mediul privat şi de stat. Un sprijin considerabil în realizarea proiectului vine din partea ministrului Comunicaţiilor, Valerian Vreme, care susţine că instituţia pe care o conduce va oferi expertiza în vederea accesării de fonduri europene destinate creării de biblioteci digitale. „Proiectul Biblioteca DigitalăMedia are toate premisele să se transforme într-un model de succes în privinţa digitizării de conţinut.Este un pas important şi necesar, pentru ca publicul să valorifice într-o manieră mult mai accesibilă şi comodă resursa de informaţie stocată în paginile publicaţiilor, disponibile, din păcate, doar în bibliotecile tradiţionale", a declarat ministrul Valerian Vreme, în cadrul seminarului dedicat Bibliotecii Digitale Media. Privită ca un bun naţional, Biblioteca Digitală a Presei Scrise îşi reafirmă rolul de resursă culturală, ce va oferi posibilitatea accesării lesne a unor perspective noi asupra evoluţiei societăţii în ansamblul componentelor sale. „
Vorbim, de fapx, despre relatări, evenimente, puncte de vedere care au urmărit constant şi foarte de aproape evoluţia societăţii în care trăim astăzi", susţine Luminiţa Corneanu, director în cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.