Domnule Orban, schimbați-vă juriștii!

Trăim vremuri grele la propriu şi la figurat. Nu mai e loc de armonie, de înțelegere, nici urmă de dialog, dar să mai fie și civilizat! Discursurile sunt războinice, atac la baionetă, vorbele sfâșie mai abitir decât sabia. 

Nu deschizi televizorul că ți se umple casa de invective, insulte, jigniri, amenințări. Aflat în autoizolare, încerci să te protejezi de năduful unora sau al altora și butonezi telecomanda. 

Un student de anul I la Drept știe, premierul NU 

La unison, toate posturile potențează ploaia de cuvinte care nu-i onorează pe oratori. 

Oare nu se poate face politică și decent, elegant, într -o formă literară care să nu te oblige să închizi aparatul să nu audă urechile copilului cine știe ce vorbe de ocară?!

Peste noapte au apărut politicieni care, nu cu mult timp în urmă, plimbau cuvintele de la un post TV la altul după cum era orientată televiziunea pe care o onorau. 

Acum le știu pe toate – se pricep la justiție, la Covid 19 și, bănuiesc, și la fotbal.

Cel mai bine se pricep să vorbească gura fără ei. Cine le dă tonul? Cine comandă tirul de reacții neonorante în conduită, manifestări și în ciclonul de cuvinte înjositoare la adresa unor instituții statale, de autoritate și a celor care o reprezintă?! 

I-am spus ministrului Muncii la începutul mandatului că, și dacă avea studii juridice, în hățișul legislativ existent e dificil să străbați! 

E mai grav când parlamentari, unii chiar europeni de catifea, mai ales cei cu ștate vechi, nu știu legile pe care le-au produs. Bune, rele, ele trebuie respectate. 

Domnule prim-ministru, schimbați garda de juriști sau sfătuitori cărora le scapă esența și vă croiesc un discurs public pe traseu greșit. Haosul, anarhia nu sălășluiesc la Curtea Constituțională! Nu judecătorilor CCR trebuie să le fie rușine că nu citește nimeni în palate Constituția, că le este străină corelarea normativă care să dea valoare măsurilor dispuse. 

Un student de anul I la Drept știe că normele constituționale sunt imperative, general obligatorii și expresia lor decizională este inatacabilă. Curtea Constituțională are rolul să controleze puterile publice și nu Guvernul ori altă entitate instituțională de autoritate. 

Parcă am fi pe uliță

Judecătorii Curții Constituționale sunt independenți și inamovibili, iar cei care îi umplu de ocară sunt în măsură să răspundă ca orice cetățean în fața legii pentru ofensele aduse lor.

Numirea lor s-a făcut de dvs: cele două Camere ale Parlamentului, prin vot și de Președinte. S-a uitat de la un mandat la altul?! Spre deosebire de politicieni, de reprezentanții Palatului Victoria ori a celui de la Cotroceni, judecătorii, inclusiv cei constituționali, au conștiința, puterea, știința de carte şi responsabilitatea asumată a deciziilor pe care le pronunță indiferent dacă acestea le sunt lor favorabile ori potrivnice.

Motivarea soluțiilor se bazează pe legile pe care le produce Parlamentul pentru care acestea devin, în timp, o nebuloasă. 

În ce țară civilizată, educată și cu respect pentru morală, oficiali ai Guvernului îşi permit să lanseze artificii verbale care să incite opinia publică, vulgul votant, împotriva unei autorități – fie ea puterea judecătorească ori Curte Constituțională- când nu-i plac soluțiile și judecățile acestora?

Unele decizii plac pentru că oponenții politici n-au avut succes la Curte, altele nu plac pentru că se merge pe lege și nu pe interesele de partid.

Nu-i poți trage la răspundere pe judecătorii Curții Constituționale pentru că ar fi și de râsul lumii europene și de aiurea. Trebuie să învățăm să ne respectăm, să ne îndeplinim atribuțiile după lege, nu după obiective care să ardă etape la concurență cu timpul care trece. 

Poate juriștii vă explică, domnule prim-ministru, și faptul că modificarea unei Constituții nu e la cheremul premierului și nici al președintelui.

Există motive subscrise normativ care ar putea conduce la revizuirea acesteia, dar niciunul care să vizeze independența actului decizional al judecătorului.

Să se schimbe legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale pentru că există pizma personală a unuia sau a altuia față de judecătorii constituționali?! Parcă am fi pe uliță unde mai trece câte unul, de-l foarfecă bunicuțele de pe bancă! 

Râd ambasadele de noi!

Ne facem de rușine și ne râd ambasadele de apucături din acestea puerile și politică de doi bani.

Spre surprinderea generală, de la cel mai înalt nivel se pretinde, mai pe față, mai în subtext, că judecătorii ar fi trebuit să închidă ochii la scăpările legiuitoare de la Cotroceni și Guvern.

Curtea Constituțională nu dă decizii cu parti prix-uri! Nu pentru că ar sta cineva la cotitură să vâneze greșeli ce ar compromite-o, ci pentru că unde-i lege nu-i tocmeală.

Interesul societății este să se RESPECTE legea, bună, rea, atât timp cât ea există. Acest fapt e valabil mai ales pentru cei care conduc, ei trebuie să fie primii care o respectă așa cum i se cere și cetățeanului. 

Niciodată mărirea unei sancțiuni nu a condus la scăderea infracțiunilor ori a contravențiilor. Experimentând acest procedeu păgubos, ați primit și replica, înregistrând 300.000 de  contravenţii! 

Constituția României este în acord cu tratatele, convențiile, protocoalele încheiate, semnate și ratificate de România.

În atare măsură, cum să schimbi ceva ce este integrat în arhitectura normativă europeană fără să nu îi cutremuri pe mai marii de la Bruxelles: Declarația pentru drepturile și libertățile fundamentale, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, CEDO și protocoalele sale etc.

Și în aceste acte europene se prevăd principii ce se regăsesc în Constituția României, care vizează stabilitatea circuitului civil al actelor normative, dispoziții care sancționează atacurile la demnitatea umană, care obligă la respect față de autorități, care interzic discriminarea, care apară morala în fața celor fără de morală, care protejează dreptul la o viață decentă și independența după încetarea activității de-o viață. 

Ştiți ce mai spun aceste legi deștepte? Că promovând egalitatea (nu cea a umanismului socialist mascat), ea nu trebuie gândită și trăită negând diferențele date de calitatea funcțională a fiecăruia. 

Datorați scuze judecătorilor

În timp ce judecătorii muncesc zi lumină și la ceas de noapte, de sărbători naționale, când alții petrec ori stau cu ochii în tabletă, după cum îi vedem pe parlamentari la ședințe, magistrații judecă milioane de cauze. Se întâmplă într-un sistem judiciar subfinanțat, cu personal insuficient, cu o logistică neperformantă, confruntându-se cu boli profesionale, pe care oricare dintre guvernanții care s-au perindat la frâiele țării s-au ferit să le recunoască.

A fost nevoie de revolta judecătorilor pentru a se repara Palatul de justiție unde s-a muncit în frig şi înghesuiți. 

Justiția aduce venituri statului, în timp ce Parlamentul și Guvernul cheltuie. Banii din justiție sunt răsfirați către alte instituții, inclusiv administrative.

PNL, prin ministrul Justiţiei de atunci, Valeriu Stoica, a instituit regimul pensionării în magistratură, apoi Uniunea Europeană a obligat România să-și reorienteze prioritățile pentru a încheia procedura aderării. Și a cerut guvernanților să asigure independența materială și politică a magistraților, între altele. În loc să mărească salariile, s-au făcut, la inițiativa politicului, modificări legislative privind pensionarea. Bine gândit! 

Până la pensionare era mult timp pentru magistratura întinerită și nu costa sistemul, magistrații neprimind ani buni măriri de indemnizații, au rămas cu salarizarea așa cum au dispus finanțiștii de atunci. Așadar, nu aruncați vorbe grele spre judecătorii constituționali „ă s-au umplut de rușine, că își ascund pensiile sub mizeria deciziilor că ar fi în conflict de interese și reprezintă o dezonoare pentru societate.”

Drepturile câștigate și protejate prin lege se exercită cu demnitate și ele au acoperire în muncă, câștiguri curate, cinstite și mai ales în condiții care nu onorează nicio guvernare surdă și lipsită voit de vedere a neajunsurilor pe care le-am trăit. 

Prin munca magistraților azi retrași din activitate, justiția a contribuit la europenizarea ei și a societății. Nu întotdeauna interesele politicului concordă chiar cu legile pe care le-a emanat, iar instanțele, inclusiv Curtea Constituțională, nu sunt ținute de acestea, ci de legi, indiferent că sunt agreate sau nu. 

Datorați scuze judecătorilor Curții Constituționale, asemeni şi politicienii faţă de care am speranța și credința că organele abilitate se vor sesiza din oficiu în apărarea demnității și reputației acestei instituții de stat și a celor care-i dau viață. 

• Viorica Costiniu este președintele de onoare al Asociației Magistraților din România