Ajutor! Ne-am pierdut toate direcțiile!

„Omul este un schilodit. Ce mi-au făcut mie, i-au făcut omenirii. Au denaturat legea, justiția, adevărul, rațiunea, inteligența…; la fel ca și mie, au pus în inimă furie, iar pe față o mască de mulțumire.” – Omul care râde de Victor Hugo (1869)

• Istorie și „hârdău de ocări” la aniversarea PNL
• Tulsi Gabbard demisioneazǎ din fruntea serviciilor de informații ale SUA
• TikTok și Youtube „nu sunt suficient de sigure” pentru copii
• 20 de ani fără EA
• Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare

CUM VA ARĂTA VIAŢA DE DUPĂ

Viitorul societăților noastre se contura de mult timp. Tendințele erau deja puse în operă, dar Covid-19 va avea același efect asupra geopoliticii și economiei, de accelerator al evoluțiilor.

Pandemia precipită divorțul dintre elite și oamenii retrogradați, agresați, copleșiți. Aceasta nu este o paranteză care se va închide prea curând în istoria noastră contemporană!

Lumea din jurul nostru este din ce în ce mai dominată de legea celor mai puternici și de puterea banilor. Unde ne poate duce ultraliberalismul, dacă nu în pragul foametei și al sărăciei, adică la sursa atâtor revoluții? Ultima picătură ajunge să reverse paharul. Covid-19 este o revelație a suferinței omenirii. Istoricul american Henry Adams remarca, la vremea sa, că politica se învârtea în jurul organizării sistematice a diferitelor sentimente de ură.

Alegătorii care și-au pierdut locurile de muncă, spunea el, care au fost nevoiți să își închidă întreprinderile sau afacerile mici, și ale căror economii au dispărut, sunt supărați.

El a adăugat că nu există nicio garanție că această furie nu se va transforma în ură, sentiment care ar putea fi canalizat într-o direcție pozitivă de clasa politică aflată la putere. Înainte de a explora schimbările care au avut loc în societățile noastre, trebuie deci să identificăm două domenii în care coronavirusul are și va avea un impact social major.

CREȘTEREA DISPARITĂȚILOR

După ce am văzut, criza a aruncat economia globală într-o recesiune istorică ce privează zeci de milioane de oameni de locurile lor de muncă și, cu certitudine, va exacerba inegalitatea pe termen lung.

O mână de multinaționale mari și acționarii lor vor vedea o creștere dramatică a profiturilor la sfârșitul anului: cu aproximativ 110 miliarde dolari mai mult decât profitul mediu din ultimii patru ani.

Cei mai bogați 25 de miliardari din lume și-au văzut averea în creștere cu 255 de miliarde de dolari între jumătatea lunii martie și sfârșitul lunii mai ale anului 2020. Acest fapt ridică problema distribuirii costului crizei Covid-19.

Vor adopta companiile, în mod miraculos, un comportament virtuos cu mâinile întinse către cei mai săraci? 

Vor accepta bogații, pentru câțiva ani, o taxă suplimentară pe veniturile mari pentru a finanța solidaritatea?

O vor face pe cont propriu sau sub presiunea revoltelor populare, a tulburărilor sociale, a grevelor?

Intrăm într-o perioadă foarte dificilă, în special pentru oamenii aflați la baza scării sociale care au suferit deja mai mult decât alții de pe urma crizei.

DIGITALUL EXPLODEAZĂ INEGALITATEA

Criza de sănătate și apariția telemuncii nu au făcut decât să accelereze polarizarea societăților occidentale. Într-adevăr, criza sănătății va fi consacrat triumful tehnologiei digitale celor care știu să o folosească, dar i-a spulberat pe cei care sunt tot mai departe de ea.

Cei a căror muncă nu folosește pârghia digitală sunt sortiți călătoriilor lungi din suburbii îndepărtate. Pe lângă decalajul social și cultural, există decalajul digital.

Dispariția claselor de mijloc lasă loc unor extreme care nu se mai întâlnesc. Societatea este împărțită între o elită cognitivă și o populație săracă. Aceasta din urmă va trebui doar să scoată strigătele disperate ale celor care își văd retrogradarea socială.

Sclavia societăților noastre a început deja. Internetul ne duce într-o lume a monopolurilor, ca cea a GAFAM, adică la o concentrare extremă și fără precedent a puterii economice.

Cu cât este mai mare, cu atât este mai puternică. Platformele digitale sunt rețeta miracol a hiperputerii economice. Permite dominarea indivizilor. Revoluția digitală, în special în aceste vremuri de pandemie, este o mașină de separare a indivizilor. Este o formă de neofeudalism, așa cum a scris, de curând, autorul american Joel Kotkin.

Schimbarea lumii a fost, pe scurt, subiectul primului nostru articol, cu o hegemonie americană contestată de China.

Schimbarea economiei a făcut obiectul unui al doilea articol în care am putut vedea efectele devastatoare ale unei globalizări care a eliberat economiile, a deschis piețe și a multiplicat rolul finanțelor.

Toate aceste evoluții sunt precipitate de dezvoltarea dramatică a noilor tehnologii și de progresele inteligenței artificiale.

AMENINȚĂRI LA ADRESA SOCIETĂȚII NOASTRE

În ceea ce privește societățile noastre occidentale, putem enumera patru schimbări care ne obligă să recunoaștem că, începând cu anii 1980, lumea noastră și-a pierdut treptat  reperele și  se află într-o revoltă generală.

Lumea nouă este cea a globalizării din anii 1990, cea a ciocnirii civilizațiilor și a creșterii Islamului din anii 2000, și, începând cu 2010, cea a exploziei capitalismului financiar, a transformării industriale, cu ascensiunea meteorică a digitalului. Ne aflăm într-o lume de o complexitate larg răspândită, iar criza declanșată de Covid-19 este aici pentru a confirma că un ciclu se apropie de sfârșit.

O schimbare de politică: 1980 și 2000 au fost marcați de optimism democratic. Următorii ani aparțin îndoielii, șocului terorismului, crizei financiare și creșterii populismului. 

Mânați de ascensiunea mass-media, „democrația opiniei” a înlocuit democrația de partid. Pe de altă parte, există noi forme de insubordonare cetățenească și o respingere a elitelor, dublată de o desconsiderare tot mai mare a politicii, deoarece guvernele pot fi surde, oarbe, brutale și încăpățânate.

Individualismul este o nouă sursă de schimbare în societatea noastră. E ambiguu și confuz. O altă schimbare semnificativă în multe țări este o eterogenitate culturală fără precedent, parțial legată de imigrație, parțial legată de afirmarea diferitelor identități (Black Lives Matter, Antifa, LGBTQ etc.).

Această eterogenitate de facto, din care mulți ar dori să facă un nou standard sub numele de multiculturalism sau „Lumea Nouă”, va perverti, în cele din urmă, complet principiul democratic.

Importanța crescândă a tuturor tipurilor de mass-media, a internetului și a rețelelor sociale în viața publică provoacă controverse cu privire la natura exactă a rolului lor și a impactului lor politic.

Oricine își dă cu părerea cu privire la orice, indiferent dacă e prost sau ignorant. Va avea întotdeauna milioane de followers și milioane orientați către „fake-news-uri” politice. Devine tot mai dificilă selectarea informațiilor serioase într-un ocean de ramblings.

Motivul nu mai face rețeta, ci emoția este declanșatorul a tot.  Catalizați în jurul celui mai recent delir la modă, isteria reduce la tăcere orice obiecție. Dezbaterea nu mai este posibilă, ci doar afirmarea brutală a noilor „adevăruri” de către minoritățile active. 

O schimbare de cultură: asistăm la un fenomen nou, cel al revizuirii istoriei civilizației europene, brusc vinovate de toate relele: antisemitism, rasism, anti-islamism, colonialism.  

Vorbim doar despre feminism, ecologism, animalism, decolonialism cu o atitudine radicală care generează  excomunicări morale. Vorbim despre a fi vinovat… de orice. 

Trebuie să demolăm statuile eroilor noștri de ieri, toți vinovați… este prețul unei revizuiri constante a istoriei în care Occidentul capitulează continuu, semn sigur al lipsei de încredere în viitorul societății noastre.

O schimbare de mentalitate: „criza viitorului” este o mișcare care crește zi de zi și se radicalizează. Cultura progresului este pusă la îndoială și teama de prăbușire i-a luat locul. Preocuparea ecologică se află în centrul acestor perspective apocaliptice.

Nu cumva clima intelectuală și morală a societăților noastre occidentale ascunde o ruptură decisivă în istoria umană sau, mai simplu, tocmai refuzul de a accepta istoria, istoria noastră, cu măreția și mizeriile ei?

Anularea culturii a devenit un sport în Statele Unite. Este vorba de „ștergerea”, pe rețelele de socializare, a reputației sau angajării unei persoane ale cărei opinii sunt jignitoare pentru anumiți utilizatori de internet: o adevărată încercare de boicot!

Remarcăm intoleranța celor care pretind că acționează și gândesc în numele toleranței! Remarcăm inanitatea așa-numitei gândiri progresive care transformă urâțenia în frumusețe și consideră bunul simț un defect. Invectivele morale au înlocuit argumentele justificate.

Primarul socialist din Rouen vrea să înlocuiască statuia lui Napoleon cu cea a avocatei Gisèle Halimi, întruchiparea luptei feministe. Cecenii au distrus recent cartierele din Lyon. Cine a încercat medierea, pe pământ francez? Marea Moschee din Lyon!

Ajutor, ne-am pierdut toate direcțiile! Societatea civilă trebuie să se trezească și să înceapă o revoluție de bun simț, care trebuie să alimenteze noua modernitate. Să nu mai fim somnambuli!