trump
Donald Trump a semnat la 27 ianuarie 2017 un ordin executiv prin care se suspenda pentru 90 de zile intrarea in SUA a cetatenilor din 7 state musulmane.
Actual

America la o săptămână cu Trump

După cel de-al Doilea Război Mondial lumea liberală a fost creată prin respingerea, treptată, dar insistentă, a sferelor de influenţă,  a alianţelor exclusiviste în favoarea unui sistem internaţional, bazat pe pace şi securitate.

Având ca scop fundamental promovarea auto-determinării, a drepturilor omului şi democraţiei, SUA au lansat procesul de constituire a reţelei de instituţii şi organizaţii multilaterale: ONU, NATO, Banca Mondială, FMI şi GATT.

În perioada post Război Rece, toţi cei patru preşedinţi americani au sprijinit ordinea internaţională liberală, chiar dacă nivelul de implicare a fost destul de diferit.

Când narativul electoral devine decizie politică

Încă din perioada Administraţiei Obama a relaţiilor internaţionale, realităţile politice au determinat începerea unui proces de re-orientare. Din Ucraina până la Marea Chinei de Sud şi Siria competiţia strategică a prevalat în dauna capacităţii organizaţiilor multilaterale de a impune principiul liberal al împărţirii responsabilităţilor în apărarea securităţii globale.

Principiile de funcţionare a unei comunităţi internaţionale deschise, guvernată de reguli clare, au intrat în coliziune cu ambiţiile de expansiune geopolitică ale unor rivali autoritari ai SUA. Asemănător perioadei anilor ´30, dezbaterea privind regulile comune este înlocuită de dispute teritoriale sau folosirea forţei la nivel global.

Sesizând această involuţie, preşedintele Trump pleacă de la premisa că în domeniile securităţii sau a comerţului multilateral SUA au învestit, în plan extern, mult mai mult decât au câştigat „la intern” şi, implicit, a criticat eficienţa NATO sau relevanţa instituţiilor internaţionale precum ONU. Pe cale de consecinţă, noua Administraţie SUA a promis să abandoneze regulile privind marile acorduri de comerţ, controlul armamentelor sau protecţia mediului aşa cum acestea au fost stabilite prin negocierile multilaterale. Situaţia este cât se poate de complicată şi trebuie abordată foarte serios.

Glocalizare vs. Globalizare

SUA sunt unul din cele mai influenţe state ale lumii, având un rol geostrategic covârşitor, în special din punct de vedere economic şi militar.


Globalizarea, precum şi reperele consacrate, uneori uniformizante, ale corectitudinii politice au reprezentat ţinta contestării din partea preşedintelui Trump. Astăzi narativul electoral devine decizie politică şi produce consecinţe.


În mod repetat, preşedintele Trump şi-a construit o temă majoră de atac din opoziţia la Acordul de Comerţ Liber în America de Nord (NAFTA) sau Parteneriatul Trans-Pacific (TPP). Ultimul a fost blocat oficial, iar viitorul relaţiilor de comerţ liber cu Mexicul şi Canada este incert.

Foarte mulţi americani se alătură scepticismului preşedintelui Trump privind impactul globalizării asupra locurilor de muncă pe baza unui raţionament cât se poate de simplu. „Dacă îmi pierd slujba pentru că un competitor a introdus un produs inovativ, mai bun, este oarecum de înţeles. Dar am o mare nemulţumire dacă firma la care lucrez îşi mută activităţile într-o ţară care acceptă politici diferite, considerate ilegale în SUA.”

State care instrumentalizează globalizarea, precum China sau Vietnam, folosesc strategii mixte atât prin promovarea exporturilor, dar şi a politicilor naţionale care încalcă regulile de comerţ (subsidii, cerinţe strict naţionale, reguli locale privind investiţiile etc.).

În negocierile privind Tratatul Trans-Pacific, SUA au cerut Vietnamului să aplice restricţii la subsidii, reguli privind proprietatea industrială sau regimul investiţiilor. Vietnamul a refuzat. Pe de altă parte, intenţiile Administraţiei Trump, să reiniţializeze o serie de acte de comerţ şi investiţii, pot avea un efect pozitiv motivaţional, dar în mod sigur va genera un proces de „segmentare” a pieţei. Barierele scumpesc tranzacţiile pentru comercianţii interni americani şi creează dificultăţi în ceea ce priveşte importurile de bunuri şi servicii externe.

„Regionalizarea” SUA în raporturile de schimb va fi percepută ca neprietenească din punct de vedere politic ceea ce va determina unele state, foste partenere, să formeze blocuri defensive care vor duce la fragmentarea economică globală şi chiar retaliere, aşa cum deja au ameninţat China sau Mexicul.

Izolaţionismul SUA

Apărarea sistemului global de comerţ (OMC) sau a Acordului de la Paris privind Protecţia Mediului ar putea genera o apropriere între China şi Europa, ambele entităţi neavând niciun interes în blocarea aplicării acestor instrumente juridice.

Practic, SUA vor intra într-o stare de izolare fără precedent. În domeniul securităţii şi stabilităţii naţionale, preşedintele Trump nu are încredere în multilateralism.

Dacă va încerca prin decizii semnificative să redefinească „ordinea” mondială, în contextul rolului global pe care îl joacă SUA, vor apărea consecinţe pe care astăzi le putem anticipa cu greu.

Cooperare limitată

Înţelegerea greşită a globalizării, negarea conceptului de suveranitate – dreptul statelor la independenţă şi autonomie -, precum şi încălcarea prin forţă a frontierelor au generat stări profunde de instabilitate şi conflict la nivelul comunităţii internaţionale. Noua Administraţie americană va fi mai interesată de variantele de cooperare cu un grad mai redus de instituţionalizare, iar consecinţa va fi dezvoltarea unui set de norme internaţionale limitate, prin care să se asigure relaţii de cooperare directă, în domeniul securităţii, între SUA şi marile centre de putere (UE – reprezentată de principalele state membre) inclusiv Federaţia Rusă, China, Japonia, India sau mările economii emergente. Este posibil ca preşedintele Trump să arate un interes foarte scăzut faţă de revendicările suverane ale altor naţiuni şi să abandoneze promovarea criteriilor privind protecţia drepturilor omului şi a democraţiei la nivel global.


Organizaţiile internaţionale, mai ales ONU, vor continua să funcţioneze, dar cu un nivel net inferior de ambiţie din partea SUA.


Principiul „Responsabilităţii de a proteja”, în baza căruia SUA şi-au fundamentat constituirea „coaliţiilor de voinţă” privind intervenţiile umanitare împotriva unor regimuri autoritare, va fi plasat la nivelul deciziei marilor puteri şi a Consiliului de Securitate.

Rusia şi China, beneficiarele repoziţionării SUA

Preşedintele Trump va coopera pe proiecte punctuale în ceea ce priveşte lupta antiteroristă sau neproliferarea, urmărind ca, din punct de vedere strategic, zona euro-asiatică să nu fie dominată de o singură putere sau de un grup de state influenţe. Ca rezultat al favorizării negocierii directe, bilaterale de cele mai multe ori, cu state având pondere apropiată sau egală cu SUA, Administraţia Trump ar putea accepta reînceperea unui proces de împărţire a comunităţii internaţionale în sfere de influenţă. Rusia, China sau India vor dobândi roluri semnificative la nivel global, libere de constrângeri externe, în paradigma Doctrinei Monroe.

Astfel, NATO şi Tratatele Asia-Pacific îşi vor păstra relevanţa, dar în condiţiile unui interes diluat din partea SUA. În Europa, Ucraina se va simţi tot mai singură în conflictul cu Federaţia Rusă, iar ipoteza a „Finlandizării” ţării s-ar putea să rămână singură variantă favorabilă.

China îşi va întări statutul de placă turnantă la nivel economic în Asia de Est, iar vecinii săi vor încerca să se acomodeze cu această situaţie, în condiţiile în care SUA vor renunţa la rolul său de garant al securităţii în regiune.


Prin retragerea SUA în propriile frontiere, comunitatea internaţională se va fragmenta regional atât politic, cât şi economic, iar marile puteri îşi vor asuma responsabilitatea de a stabili regulile, precum şi organizarea cooperării economice, în vecinătatea apropriată.


Dacă instinctul politic al preşedintelui Trump îl va îndemna să aleagă o abordare tranzacţională a relaţiilor internaţionale şi diplomaţiei, atunci va intra în contradicţie cu o cultură politică americană având o istorie îndelungată, care a creat percepţia că SUA au o misiune decisivă de campion global al libertăţii.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top