Moartea, aşteptată de unii, surprinzătoare pentru alţii, a controversatei cântăreţe britanice Amy Winehouse a readus în atenţia mediatică un grup de decese din lumea muzicală intens dezbătute de câteva decenii încoace: este vorba de “Club 27”, sau, mai bine spus, de lista artiştilor care au decedat cu toţii la vârsta de 27 de ani.

Stiri

Amy Winehouse, listată în “Forever 27 Club”

Amy Winehouse s-a alăturat, astfel, celebrilor Jimi Hendrix, Janis Joplin, Jim Morrison, Kurt Cobain, Brian Jones (“The Rolling Stones”), Jacob Miller (“Inner Circle”) şi a altor circa 30 de nume sonore atinse de ceea ce unii consideră a fi reactualizarea unui veritabil blestem.

 

Considerat drept cel mai bun chitarist din istorie, Jimi Hendrix a fost primul dintre muzicienii care au murit la vârsta de doar 27 de ani şi care au determinat crearea organizaţiei “Club 27”. James Marshall Hendrix s-a născut pe 27 noiembrie 1942. Cariera sa a luat o mare amploare la finele anilor ’60, în aceeaşi perioadă cu alţi doi membri ai clubului mai sus-amintit: Janis Joplin şi Jim Morrison. Jimi a cunoscut succesul alături de “The Jimi Hendrix Experience” şi a fost unul dintre cei mai importanţi artişti de pe scena celebrului festival Woodstock. Pe 18 septembrie 1970, chitaristul a decedat la Londra. În acea seară luase parte la o petrecere de la care plecase împreună cu iubita sa, Monika Dannemann. Aceasta l-a dus la hotelul Samarkand. Potrivit medicilor legişti, Hendrix a murit după ora 3 dimineaţa. Mărturia iniţială a iubitei lui Hendrix menţionează că, după ce s-au întors la hotel, chitaristul a luat, fără ştirea ei, nouă somnifere. Doza normală era de jumătate de tabletă de Vesparax, însă Hendrix nu era familiar cu indicaţiile acestor medicamente. Unul dintre medici, John Bannister, a declarat că Jimi Hendrix s-a înecat cu propria vomă, dar acest fapt a fost făcut public abia în 1992, în timp ce medicul în cauză se afla în proces de malpraxis şi fraudă (cazuri care NU aveau de a face cu moartea starului). În cartea “Electric Gypsy”, Monika Danneman îl acuză pe Bannister de malpraxis în cazul lui Jimi Hendrix spunând că medicul a refuzat să îi facă o traheotomie cântăreţului pe motiv că Hendrix consumase vin. În autopsie NU se precizează, însă, că artistul ar fi avut alcool în sânge. Povestea devine cu atât mai neclară cu cât, cu puţin timp înainte să moară, Monika a declarat că nu şi-ar fi dat seama că Hendrix se simţea rău mai devreme de ora 11.00 dimineaţa, dar că artistul încă respira şi că ar fi mers cu el în ambulanţă la spital. Personalul medical de pe ambulanţă neagă, însă, aceste fapte, iar mărturisirile femeii diferă de la interviu la interviu. Potrivit poliţiei şi medicilor, Jimi Hendrix era singur în camera sa de hotel la ora 11.30 când au sosit aceştia şi era deja decedat de câteva ore.

 

Janis Joplin

La doar 16 zile după moartea lui Hendrix, o altă voce incredibilă a Woodstock-ului a dispărut. Janis Joplin, considerată a fi printre primele femei care au facilitat accesul vocilor feminine în lumea rock-ului anilor 1960, a decedat subit pe 4 octombrie 1970. Se cunoştea faptul că Joplin era dependentă de heroină; în 1969 se spunea că artista cheltuia în medie 200 de dolari pe zi doar pentru droguri. În seara dinaintea decesului, Janis împreună cu un alt membru al formaţiei au băut până după miezul nopţii şi au ajuns la Landmark Motor Hotel. Pentru că nu a ajuns la înregistrări a doua zi, managerul trupei a căutat-o în camera de hotel, unde a găsit-o moartă, întinsă pe podea. Cauza oficială a morţii a fost stabilită ca fiind o supradoză de heroină. Speculaţiile, însă, merg mai departe şi se presupune că dealerul său i-ar fi dat un tip de heroină cu mult mai puternic, aceste supoziţii fiind generate de faptul că mai mulţi dintre clienţii acestuia au murit tot ca urmare a unor supradoze în respectiva săptămână. Cântăreaţa a fost incinerată la Los Angeles iar cenuşa i-a fost împrăştiată în largul Oceanului Pacific şi deasupra plajei Stinson.

 

“The Lizzard King”

Un alt personaj cel puţin controversat este “Regele Şopârlă” – vocalistul trupei “The Doors” – Jim Morrison – poet şi unul dintre cei mai mari cântăreţi ai secolului trecut, şi acestea sunt doar câteva dintre feţele ineditului artist. James Douglas Morrison s-a născut în decembrie 1943 şi după absolvirea facultăţii, în anul 1965, a pus bazele trupei “The Doors” (nume inspirat de o carte scrisă de Aldous Huxley), împreună cu Ray Manzarek, John Densmore şi Robby Krieger. În anul morţii sale, 1971, Morrison se mutase la Paris. Pe 3 iulie 1971, el a fost găsit mort de către iubita sa, Pamela Courson, în baia unui apartament. Medicii NU au autopsiat cadavrul, pentru că existau prea puţine dovezi care să indice că nu a fost vorba de sinucidere sau cauze naturale. Din cauza absenţei acestei proceduri, nici până astăzi nu s-a elucidat misterul care planează în jurul decesului artistului care a fost înmormântat în cimitirul personalităţilor, Pere Lachaise.

 

Kurt Cobain şi-a dorit să intre în “Club 27”

Până la moartea lui Kurt Cobain, mitul blestemului vârstei de 27 de ani era deja creat în lumea muzicală. Artistul, cunoscut prin prisma succesului obţinut alături de formaţia sa “Nirvana”, avea probleme de sănătate încă din adolescenţă, suferind de o formă de bronşită cronică, se îmbolnăvea des de laringită, iar dependenţa sa de heroină (care a urmat altor droguri cum ar fi LSD-ul sau marijuana) şi de alcool i-a şubrezit considerabil starea. Cobain mai suferea de ADHD şi de sindrom bipolar, iar familia lui avea o istorie cel puţin “încărcată” de tragedii: doi dintre unchii acestuia s-au împuşcat înainte. În martie 1994, a avut loc o primă tentativă de suicid, de la care l-a salvat soţia sa, Courtney Love, dar pe 8 aprilie 1994, corpul neînsufleţit al lui Kurt Cobain a fost găsit în casa sa din Washington de către un electrician. Artistul s-ar fi sinucis împuşcându-se în cap. Raportul medicilor a stabilit data morţii ca fiind 5 aprilie, cu trei zile înainte de a fi găsit. Membrii familiei au declarat că liderul trupei “Nirvana” aducea adesea în discuţie “Clubul 27” şi că îşi dorea, mai presus de toate, să intre şi el în istoria sa. Blestem sau nu, în cazul tuturor acestor muzicieni “damnaţi” rămân, însă, moştenirile lor impresionate lăsate muzicii mondiale.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top