Banca Națională a României avertizează…

Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă pe tema dezvoltării României, că produsul intern brut nu poate face faţă majorărilor salariale decise de Parlament.

“PIB-ul estimat pentru anul viitor nu are cum să asigure aceste creșteri salariale. Cine spune contrariul nu știe nimic despre PIB”, a declarat  Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului.

Acelaşi avertisment îl lansează şi preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, menţionând că proiectul legislativ privind majorările salariale din Sănătate şi Educaţie, susţinut de anumite partide politice, nu are niciun suport economic.

“Majorările salariale operate, în Parlament, de partidele PSD, ALDE şi UDMR nu au o bază legală şi nici suport economic”, a explicat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Dumitru a mai adăugat faptul că pericolului generat de majorările salariale din Sănătate şi Educaţie i s-ar putea adăuga unul chiar mai mare, „catastrofic”: creşterea punctului de pensii.

“Pericol care, în cifre, s-ar traduce astfel: 23 de miliarde de lei pe an cheltuieli cu pensiile aflate în plată şi posibila angrenare a unui deficit de 7% din PIB. Inimaginabil”, conchide Ionuț Dumitru.

Prim-ministrul României, Dacian Cioloş, a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, că modificarea OUG 20, privind majorările salariale, nu respectă legea şi va fi supusă unui control de constituţionalitate. Prevederile OUG 20, însă, aşa cum au fost adoptată de Guvern rămân în vigoare, a mai precizat acesta.

“Ordonanţa 20 a trecut prin Senat fără modificări, a fost modificată masiv în Camera Deputaţilor fără ca Senatul să fie consultat şi să se ceară votul pe acele amendamente. Dincolo de aceste lucruri care ţin de Constituţie şi de legislaţie, această lege de modificare a OUG 20, afectează nişte principii pe care Guvernul şi-a bazat modificările salariale. Ea adânceşte inechităţile salariale pe care am încercat să le corectăm (…) Guvernul nu contestă nevoie de ajustare a salariilor în sectorul bugetar, dar, dincolo de măriri, este esenţială corectarea unor inechităţi carepersită de ani de zile şi care au fost adâncite tocmai de acest mod de abordare pe picior.

Aşa cum a fost modificată această OUG, adânceşte inechităţile pe care am încercat să le corectăm. Într-un an, discuţia va trebui reluată. Aceste decizii au un impact recurent, nu numai acum, ci în fiecare an.

Votarea modificării acestei ordonanţe periclitează posibilitatea ca în perioada următoare să fie adoptată o lege a salarizării unitare. Este o abordare populistă, fără o analiză publică şi politică consistentă. Din aceste motive suntem nevoiţi să cerem un control de constituţionalitate a acestei legi care a fost adoptată. Controlul vizează doar legea care modifică ordonanța de urgență. Prevederile OUG 20, aşa cum au fost adoptată de Guvern rămân în vigoare”, a declarat Dacian Cioloş.

Camera Deputaților a aprobat, luni, o OUG care prevede creșteri salariale în educație și sănătate. Decizia comisiilor implică şi majorarea salariilor de bază pentru personalul din asistenţa socială, potrivit News.ro.

Conform unui document de lucru, aplicarea modificărilor decise de comisiile de specialitate determină creşteri salariale care, în cazul unui director de unitate de asistenţă socială pot ajunge până la 54%, de la 4212 lei la 6498 de lei, în cazul unui asistent social ar putea fi de 38% de la 2382 de lei la 3297 de lei, în timp ce pentru salariul unui psiholog stagiar în aceeaşi unitate nivelul creşterii este de 6%, ceea ce reprezintă mai puţin de 100 de lei.

Cel mai mare impact bugetar al modificărilor salariale decise de comisiile parlamentare de specialitate pentru personalul din educaţie şi din sănătate, de 2,9 miliarde de lei, îl au majorările cu o medie de 15% ale salariilor de bază pentru personalul din sănătate, inclusv cel administrativ, de la 1 decembrie 2016 (1,1 miliarde de lei) şi pentru personalul din învăţământ, de la 1 ianuarie 2017 (1,8 miliarde de lei).

Pe locul al treilea ca impact bugetar se află sporurile calculate ca procent aplicat la salariile majorate pentru personalul din sănătate şi asistenţă socială, cu un impact de 1,4 miliarde de lei asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat.