investitii-straine
Actual

Câți bani economisesc românii în comparație cu ceilalți europeni

 

Într-o țară în care au fost posibile fenomene de tip Caritas, SAFI și FNI, urmate apoi de diverse alte sisteme și scheme care propuneau câștiguri facile, educația financiară a rămas o himeră, chiar și la 27 de ani de la Revoluție.

Românii, cei mai needucați financiar

În lipsa unor inițiative oficiale bine definite, românii învață ABC-ul financiar de la bănci sau alte entități private.

Când vine vorba de cunoștințe financiare, românii sunt europenii care admit că suferă de grave deficiențe (29%), procent care îi situează pe locul întâi în Europa Centrală și de Sud-Est, conform celui mai recent studiu efectuat de grupul financiar austriac Erste (decembrie 2016). Deasupra noastră se află sârbii (22%) și croații (13%). De altfel, România ocupă locul 124 din 143 în lume, fiind pe ultimul loc în Europa, într-un clasament global privind nivelul educației financiare, conform unei cercetări similare realizate de Standard & Poor’s Ratings în 2016.

financial-education


42%

dintre români se așteaptă ca educația financiară să fie oferită de bănci și specialiști în finanțe, în timp ce numai 18% cred că ar trebui să fie predată în școală și familie (13%), conform studiului BCR „Românii și educația financiară”, realizat în octombrie 2016.


Cum am ajuns aici? După un regim comunist în care nici capitalul și nici proprietatea nu le-au fost familiare românilor, aceștia s-au trezit într-o economie de piață pe alocuri agresivă în care puțini aveau știința de a-și organiza viața într-un parcurs firesc – muncă, economii, investiții și planificare pe termen lung a finanțelor personale –, departe de presiunile și tentațiile unui mediu slab reglementat. Fără niciun fel de experiență și în lipsa unor cunoștințe elementare de educație financiară, mulți au căzut pradă jocurilor piramidale, marilor combinații, inflației galopante, creditelor cu buletinul sau împrumuturilor în franci elvețieni.

În acest context, numeroși români au avut de înfruntat dificultăți financiare, bună parte dintre ele provenite din incapacitatea de a-și asigura, prin venituri decente, mijloacele de subzistență, precum și din supraîndatorarea fără niciun fel de limite, indiferent de venituri. Dincolo de creșterile economice din ultimii ani, unul din 5 români trăiește, mai departe, în mizerie, iar al doilea este la limita sărăciei, conform datelor Băncii Mondiale. Acestea arată că până la 27% din populația României e afectată de sărăcie absolută, ceea ce înseamnă că un sfert din români nu-și poate permite nimic măcar un coș minim de consum de circa 300 de lei pe lună.

Materie opțională în școli, din 2013

Da, totul vine din educație, veți fi tentați să spuneți, nu numai din capacitatea de a asigura sau nu un anumit venit. Precum și din schimbarea care trebuie să vină odată cu noile generații. Iar în această privință au început să se facă pași. Începând din 2013, „Educația Financiară” a fost introdusă în școli ca materie opțională, grație unui proiect pilot realizat de BNR. Astfel, unul din zece elevi de clasele a III-a și a IV-a a studiat până în prezent această materie, în septembrie 2016 fiind înscriși aproape 200.000 de copii, de 10 ori mai mulți decât la debutul din 2013.

educatia financiara in scoli, prin BCR

De asemenea, s-au făcut pași și în învățământul preuniversitar, unde BNR împreună cu Asociația pentru Promovarea Performanței în Educație, BCR și Ministerul Educației derulează, de aproape doi ani, la nivel național, programul „De la Joc la Educație Financiară”. Proiectul constă în desfășurarea unor activități de formare și informare a copiilor, a cadrelor didactice și părinților, cu privire la noțiuni elementare de educație financiară, printr-o serie de materiale și ore dedicate.

13450275_1064219433669178_1939867586609498004_n

Programe similare au fost lansate, în cursul ultimilor ani și de alte bănci, dar și de entități ca Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, care a dezvoltat unul pentru elevii de clasele a VII-a și a XI-a, sau ca Bursa de Valori București, care îi învață pe elevii de liceu din România despre piața de capital, mecanismele bursei și diferite tipuri de investiții.


Principala sursă de educație financiară a tinerilor din România este familia (95% din respondenți), în timp ce școala deține un procent de 9%, iar băncile doar 5% (studiu Erste Group, decembrie 2016).


Veriga lipsă: educația adulților

Am putea spune că avem un făgaș relativ normal măcar în ceea ce privește educația copiilor din perspective financiare. Dar o materie opțională, odată pe săptămână, la orele de clasa a III-a și a IV-a, e mult prea puțin pentru o lume în care accesul pe piețele de capital e mai facil decât cel de la metrou, iar copiii sunt capabili să utilizeze Mobile Banking-ul mult mai ușor decât părinții lor. Trebuie făcut mult mai mult, iar autoritățile statului au datoria să înțeleagă această realitate.

Și dacă tot vorbim de părinți, ce facem cu adulții? Mai toate programele dezvoltate în prezent, indiferent de inițiatori – bănci, asociații, structuri guvernamentale –, țintesc educarea celor mici, însă efectele unui astfel de proces, bune sau rele, nu se vor putea vedea decât peste 10-15 ani.


Românii înțeleg prin educația financiară să împrumute bani numai atunci când sunt siguri că îi pot da înapoi (75%), să nu cheltuiască mai mult decât câștigă (66%), să își prioritizeze cheltuielile curente (61%).


În acest context, proiectul lansat de BCR la finele anului trecut ar putea fi unul dintre cele care pot acoperi veriga lipsă din sistemul post-educațional românesc. Școala de Bani este un amplu program de educație financiară pentru adulți, indiferent dacă aceștia sunt sau nu clienții unei bănci. În cadrul acestui program, peste 500 de angajați ai BCR au devenit traineri de educație financiară și oferă, în paralel cu activitatea lor curentă, cursuri gratuite în sucursale, după închiderea programului, sau la sediul oricărei companii. Cursul se desfășoară în baza unor materiale special dezvoltate și bazate pe principii de educație financiară testate la nivel internațional. Sunt total non-comerciale – nu fac referire la niciun produs sau serviciu – și își propun să-i ajute pe cursanți să conștientizeze bugetul personal și modul în care pot lua decizii financiare mai bune.

BCR este prima organizație care organizează un proiect de educație financiară pentru adulți de asemenea anvergură. Până la finele lunii aprilie, aproximativ 4.000 de oameni din întreaga țară au urmat cursurile, iar banca și-a fixat ca obiectiv să crească semnificativ numărul acestora până la finele anului, odată cu extinderea programului. În prezent, orele se țin săptămânal în fiecare dintre marile orașe din țară și aproximativ 15 de persoane participă, în medie, la câte un astfel de curs.

E mult, e puțin? Vom afla, mai mult ca sigur, peste câțiva ani. Până atunci, educația trebuie să vină din fiecare dintre noi. Din modul în care ne gestionăm viața personală, ne clamăm obiectivele și, cel mai important, ne educăm copiii.


Românii reuşesc să economisească, în medie, doar 46 de euro lunar, de aproape cinci ori mai puţin decât un austriac, care reuşește să pună deoparte 216 euro lunar. Slovacii reușesc să pună deoparte 97 de euro lunar, cehii – 77 de euro, croaţii – 57 euro, iar ungurii – 52 de euro. Singurii care stau mai slab decât românii sunt sârbii (34 de euro).


 

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top