Ce își doresc părinții pentru copiii lor. Competențele tehnologice sunt mult în spatele abilităților de a comunica și de a se adapta la probleme vieții

91% dintre părinții români consideră dezvoltarea personală esențială pentru viitorul copiilor, depășind ca importanță cultura generală (27%) sau competențele tehnice (16%). 83% dintre copiii din România participă la 2.1 activități extrașcolare în medie, și 44% fac meditații la materiile predate la școală.

• TAROM is making it easier for Romanian passangers to travel do dozens of intercontinental destinations through its partnership with Etihad Airways
• Protestele de la Bruxelles au degenerat în violențe
• Alexandru Muraru acuză PSD: Vrea să decidă fără să răspundă, să conducă fără să semneze
• Grefierii se pregătesc de grevă
• Kelemen Hunor nu e „masochist politic”, iar Tomac face apel ca partidele să nu fie „mai catolice decât Papa”

Părinții investesc 100 RON / oră de meditație și sunt dispuși să aloce 80 RON pentru ateliere științifice susținute de specialiști, în Săptămâna Verde sau Săptămâna Altfel.

Peisajul educațional din România se transformă sub ochii noștri, condus de o generație de părinți care au o viziune clară asupra viitorului: succesul nu mai înseamnă doar note mari, ci un set complex de abilități de viață. 83% dintre copii participă la activități extrașcolare, conform studiului „NextGen Learning – Perspective asupra educației pentru viitor”, realizat de agenția independentă de cercetare MKOR în colaborare cu WOW Lab – The Why-ology Institute.

Părinții români se implică din ce în ce mai mult în parcursul educațional al copiilor lor, investind strategic în programe care dezvoltă gândirea critică, inteligența emoțională și adaptabilitatea, competențe pe care le consideră vitale în completarea cunoștințelor academice dobândite la școală.

Formarea omului, nu doar a elevului

Întrebați ce este esențial pentru ca un copil să fie pregătit de viitor, 91% dintre părinții intervievați consideră că dezvoltarea personală și autonomia în învățare sunt prioritare. Această categorie-umbrelă include un set de competențe profund umane, care domină detașat topul preferințelor:

• Comunicare clară și eficientă (38%)
• Gândire critică și rezolvarea de probleme reale (37%)
• Gestionarea emoțiilor și a stresului (35%)

În mod remarcabil, competențele tehnice, precum utilizarea tehnologiei și a Inteligenței Artificiale, deși recunoscute ca importante, sunt menționate de doar 16% dintre părinți. Acest lucru indică o prioritizare în rândul părinților a abilităților umane de adaptare, colaborare și creativitate, care vor face diferența într-o lume automatizată.

Decizia de a investi în anumite abilități este relativ uniformă și reflectă o realitate socio-economică ce conturează viziuni distincte asupra pregătirii pentru viitor.

Polul performanței: Părinții cu studii superioare și venituri ridicate investesc în dezvoltarea unui „capital uman” de elită pentru copiii lor. Ei pun accent, în special, pe formarea gândirii critice (47%) și pe competențele digitale (27%). Părinții cu roluri de management, în mod particular, transferă valorile culturii corporatiste în educația copiilor, fiind cei mai mari susținători ai gândirii critice (49%). De asemenea, părinții din mediul urban, cu venituri mari și studii medii sau superioare, alocă mai multe resurse activităților extrașcolare, înscriindu-și copiii la un număr mai mare de astfel de activități față de celelalte segmente, cu o preferință marcată pentru sporturi, atât de echipă, cât și individuale.

Polul pragmatismului: Părinții cu studii generale și venituri mai mici se concentrează pe un fundament solid de valori morale (44%) și flexibilitate / adaptabilitate (36%), când vine vorba despre abilitățile pentru viitor ale copiilor lor. Părinții din mediul rural prioritizează activitățile comunitare, de voluntariat (25%, cu 12% mai mult decât media), în timp ce cei cu studii generale prioritizează activitățile artistice (muzică, dans, canto, pictură, desen), dar și dezvoltarea prin ateliere STEM (chimie, fizică, astronomie, biologie), pe modelul Wow Lab.

„Studiul validează o realitate pe care o observăm de peste un deceniu pe teren: există o sete imensă de a înțelege cum funcționează lumea. Părinții caută experiențe care să aprindă curiozitatea, nu doar să transmită informații. Metodologia noastră, bazată pe experimente individuale, unde fiecare copil este un mic om de știință, răspunde exact acestei nevoi de învățare activă. Datele arată că părinții văd valoarea în a aduce un specialist la clasă, cineva care poate face chimia, fizica, astronomia, anatomia sau celelalte discipline științifice extrem de atractive si spectaculoase pentru copii. Fenomenele prind viață chiar sub ochii copiilor, stimulând interesul pentru știință de la vârste fragede, începând cu 5-6 ani, și ulterior completând cu partea practică materia predată de profesori în gimnaziu și liceu”, explică Anca Tănăsescu, fondatoarea WOW Lab.

Alegerile se maturizează odată cu copilul

Participarea la activități extrașcolare este o constantă pe tot parcursul copilăriei (83%), însă obiectivele se schimbă dramatic, aliniindu-se cu provocările fiecărei vârste.

Anii de formare (3-10 ani): Prioritatea este dezvoltarea socio-emoțională. Părinții investesc mai ales  în Sport (64%) și Arte (Muzică / Dans – 31%) , activități care clădesc abilități de colaborare și încredere în sine. 

Ateliere de actorie organizate la Opera Comică Foto Mediastaff

Pentru segmentul de vârstă 10-15 ani, datele indică o maturizare a alegerilor educaționale. Participarea extrașcolară rămâne constant ridicată, dar se reorientează strategic de la activități creative spre programe care dezvoltă competențe de viitor (leadership, voluntariat) și interese de carieră (medicină, chimie). Această tranziție este susținută de o disponibilitate de investiție din partea părinților, confirmând importanța critică a acestei etape de dezvoltare.

Anii strategici (15-18 ani): Logica se schimbă radical. Interesul se mută de la arte către activități cu impact direct asupra viitorului academic și profesional: voluntariat (26%), tabere și excursii educaționale (23%) și limbi străine (23%). Nevoia de pragmatism este subliniată și de creșterea importanței acordate educației financiare (37% la părinții de liceeni). 

Știința aplicată: părinții sunt dispuși să plătească 80 RON / oră, în medie

Studiul validează existența unei cereri importante pentru educație științifică livrată într-un format interactiv și aplicat.

87% dintre părinți sunt dispuși să plătească pentru ateliere practice susținute de specialiști, dacă acestea ar fi organizate în școală.

Deși media se situează la 80 RON, piața este clar segmentată. Managerii și părinții cu venituri mari și cei din învățământul privat sunt dispuși să aloce până la 150 RON pentru experimente de calitate la care copiii lor pot participa în școală. În contrast, părinții cu studii generale și cei din mediul rural se arată mai sensibili la preț, și se așteaptă la costuri sub 50 RON. Părinții ar alege pentru copiii lor ateliere susținute de specialiști în chimie, fizică sau medici pe teme cu rezonanță în viața de zi cu zi: Medicină & Sănătate (39% dintre părinți, cu preponderență părinții copiilor de liceu, 46%), Ecologie și Energie Verde (36%), Geografie, Geologie & Arheologie (33%) sau Animale și Medicină veterinară (32%).

În esență, datele studiului indică o creștere atât a așteptărilor, cât și a disponibilității de a investi a părinților, care vor copii pregătiți pentru viață. Părinții nu caută o soluție unică, ci construiesc un parcurs educațional personalizat, în care școala rămâne pilonul central al cunoașterii, completat strategic de parteneri specializați în dezvoltarea de abilități. Această abordare hibridă, care îmbină rigoarea academică cu inteligența practică, se conturează a fi noul standard de aur în pregătirea copiilor pentru un viitor complex și imprevizibil.

Studiul integral poate fi accesat aici

Metodologia studiului

• Eșantion: N=400 respondenți, părinți ai copiilor de vârstă școlară și preșcolară (5-18 ani)
• Reprezentativ național după vârsta copilului, mediu de rezidență și gen
• Metodă de colectare: Online, prin Panelul MKOR
• Perioada de colectare: 29 august – 02 septembrie 2025
• Marjă de eroare: ±4,9%, la un nivel de încredere de 95%