Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul pentru promulgarea Legii privind diminuarea risipei alimentare. Legea impune sancţiuni de până la 10.000 de lei pentru agenţii economici care încalcă prevederile acestui act normativ și a fost adoptată de Parlament pe 18 octombrie.
Potrivit actului normativ, diminuarea risipei alimentare este un obiectiv urmărit de toți operatorii economici din sectorul agroalimentar. “În sensul prezentei legi, prin risipă alimentară se înțelege situația în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradării și sunt distruse, conform legislației în vigoare. Operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligați să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare”, prevede legea.
Aceste măsuri, conform ierarhiei de prevenire a generării deșeurilor alimentare, sunt:
- măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, începând cu producția, procesarea, depozitarea, distribuția, comercializarea, ajungând până la consumatorul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră și al serviciilor alimentare;
- măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, conform legislației în vigoare;
- măsuri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, către entități, devenite operatori din sectorul agroalimentar, ca urmare a înregistrării la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, cu obligația respectării prevederilor legale cu privire la condițiile de igienă, inclusiv cerințele privind temperatura pe perioada depozitării și transportului, precum și la etichetarea corespunzătoare;
Potrivit legii, agenţii economici care nu respectă prevederile legii riscă amenzi cuprinse între 1.000 şi 3.000 de lei pentru microîntreprinderi, de la 3.000 la 6.000 de lei, pentru IMM-uri, şi de la 6.000 la 10.000 de lei pentru întreprinderi mari. Autorităţile, împreună cu Ministerul Agriculturii, au la dispoziţie 6 luni de la data publicării legii pentru elaborarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor.
În ţara noastră, în fiecare an 2,2 milioane de tone de alimente ajung la gunoi
La nivel mondial se aruncă anual 1,3 miliarde de tone de alimente, potrivit estimărilor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite. Acest lucru înseamnă că 750 de milioane de dolari se pierd în coşurile de gunoi într-un singur an. În ceea ce priveşte situaţia Uniunii Europene, 89,2 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual. România pe locul zece în topul celor mai risipitoare ţări din UE, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, deci aproximativ 6.000 de tone pe zi.
Risipa de alimente a devenit o problemă atât pentru militanți, cât și pentru guvernele naționale. Franța a interzis supermarketurilor să arunce sau să distrugă produsele alimentare nevândute. În schimb, acestea trebuie să le ofere organizațiilor caritabile sau să le utilizeze ca furaje, supermarketurile mai mari de 400 de metri pătrați trebuind să doneze produsele alimentare nevândute, în caz contrar fiind pasibile de amendă în valoare de 3.750 de euro.
Pe plan global, risipa de alimente pe cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorilor trebuie redusă la jumătate până în anul 2030, iar pierderile de produse alimentare trebuie reduse de-a lungul întregului lanțul de producție și de aprovizionare cu produse alimentare.
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
