Doi români au intrat în Bundestag. Q Magazine a stat de vorbă cu ei

Potrivit rezultatelor definitive ale alegerilor din Germania care au avut loc la 24 septembrie, conservatorii au obținut 33% din sufragii, cu 8,5% mai puțin decât la scrutinul din 2013, iar social-democrații — 20,5%, cu 5,2% mai puțin.

Pe locul al treilea se află AfD, cu 12,6%, înregistrând un scor cu 7,9 puncte procentuale mai mare decât în 2013, ceea ce îi permite intrarea în Bundestag.

Pe locurile următoare se situează liberalii, cu 10,7%, mai mult cu 5,9% față de scrutinul anterior, când FDP nu a mai reușit să intre în parlament. Stânga radicală Die Linke a obținut 9,2% (plus 0,6%), iar ecologiștii — 8,9% (plus 0,5%).

Viitoarea cameră inferioară a parlamentului german va avea un număr record de deputați: 709, față de 630 în actuala adunare.

Doi dintre ei sunt românii Markus Cornel Frohnmaier și Joana Cotar. Reporterii Q Magazine au stat de vorbă cu ei.

Născuți aici, plecați acolo

Markus Cornel Frohnmaier, s-a născut pe 25 februarie 1991 la Craiova, în România. Acesta a fost adoptat alături de sora sa geamănă, dintr-un orfelinat, de un cuplu german, acesta crescând în Germania, la Weil der Stadt, în landul sud-vestic Baden-Württemberg.

A studiat dreptul la Universitatea din Tübingen, specializându-se în criminologie. Acesta a afirmat că înainte de a intra în AfD, a fost membru CDU, însă nu a fost mulţumit, astfel că s-a înscris în Alternativa pentru Germania, în care, în ultimii patru ani, s-a implicat puternic, sub diverse forme.

Până la sfârşitul lui 2016 a fost purtător de cuvânt al fostului co-preşedinte a AfD, Frauke Petry, iar din 22 mai 2017 a devenit purtătorul de cuvânt al lui Alice Weidel, în prezent co-preşedinte al acestei formaţiuni.

 Joana Cotar, 44 de ani, născută în România, la Pitești, și plecată la vârsta de cinci ani cu părinții în Germania. A urmat cursurile de științe politice și filologie germană la Universitatea din Mannheim, iar în anul 2013 s-a înscris în AfD, fiind aleasă deputat pe listele partidului extremist Alternative für Deutschland, în landul Hessen.

ERA MERKEL A APUS

De ce ați ales să fiți în partidul Alternativa pentru Germania?

Markus Frohnmaier: M-am opus politicii euro a doamnei Merkel, în special pentru salvarea Greciei cu banii contribuabililor germani. Sper ca România să nu comită aceeaşi greşeală prin aderarea la euro.

Joana Cotar: Din cauza Uniunii Europene şi a politicii europene dezastruoasă. Sunt membru al partidului din anul 2013 şi am contribuit personal la creearea lui din Landul Hessen.  

Imigraţia reprezintă un pericol pentru germani sau dimpotrivă, un aliat economic, cum afirmă opoziţia dumneavoastră?

M.F.: Imigraţia în masă, necontrolată, duce la creşterea criminalităţii şi la creşterea costurilor pentru bunăstarea socială. Ca naţiune suverană, vrem să păstrăm controlul asupra graniţelor noastre.

J.C.: Imigrația necontrolată reprezintă un pericol pentru țara noastră . Profesioniştii estimează costuri de până la 1 miliard de euro. Justiţia noastră este suprasolicitată, având de rezolvat în jur de 250.000 de procese cu azilanţi.

Criminalitatea e în creştere, poliţia nemaifăcând faţă atacurilor teroriste cu care ne confruntăm în Germania.

Cei mai mulți dintre cei care intră în țară nu sunt urmăriți politic şi nu sunt sub incidenţa Convenţiei de la Geneva. Sunt imigranţi „economici”, iar pentru aceștia avem nevoie de o lege a imigrației după modelul canadian.

59% din noii veniți nu au o diplomă de absolvire, iar acest lucru face imposibilă integrarea lor pe piaţa muncii. Cei mai mulţi dintre ei ajung direct în sistemele noastre sociale, care sub presiunea imensă vor claca cât de curând.

Trebuie să hotărâm dacă suntem pentru sistemul granițelor deschise sau pentru un stat social, amândouă fiind imposibil de realizat în acelaşi timp. Noi, cei din AfD, susţinem statul social.

Politica Angelei Merkel se dovedeşte a fi un succes pentru Germania sau un eşec?

M.F.: Angela Merkel este cel mai neprielnic Cancelar de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace. Politicile sale au invadat Europa cu milioane de imigranţi needucaţi şi necultivaţi. A ameninţat, de asemenea, pacea din Europa prin încercarea de a impune politica fiscală a Germaniei altor naţiuni suverane în timpul crizei euro. Sper ca acesta să fie ultimul ei mandat.

J.C.: Angela Merkel a condus Germania spre catastrofă, iar era ei de mare Cancelar al Germaniei a luat sfârșit.

CDU/CSU nu a mai obținut din 1949 un rezultat atât de slab ca cel din septembrie. Poporul german e sătul de cancelarul autoritar şi anticonstituțional, care încalcă legile după bunul plac. Merkel e ca şi plecată şi acesta este un lucru bun!

Ne dorim mai multă democrație pentru Germania.

                                                                                                                                Joana Cotar

Ne dorim un referendum după modelul elvețian, în care cetățenii au posibilitatea de a-şi exprima opiniile, de a veni cu  sugestii şi de a dezbate ceea ce se întâmplă în ţară, urmând ca toate aceste dezbateri să fie supuse unui vot public.

Ne dorim din nou mai multă democrație în Parlament. Parlamentul trebuie să verifice Guvernul, iar în ultimii ani nu a avut loc o astfel de verificare, ba dimpotrivă, chiar în mijlocul crizei refugiaţilor,  parlamentarilor le-a fost refuzat acest drept. De asemenea, ne dorim separarea funcţiei şi a mandatului, sfârșitul patronatului lor şi să ne fie garantată separarea puterilor în stat.

Nu ne dorim să mai fie posibil ca foștii politicieni rămaşi în scaune de judecători şi deputați care îndeplinesc în același timp funcția de miniştri, să se autoevalueze.

Justiția trebuie să devină din nou independentă şi depolitizată. Ne dorim o alegere directă a președintelui țării, pentru ca el să reprezinte într-adevăr poporul şi nu partidul care l-a ajutat să obțină acest post.

După cum vedeți, ne dorim să impunem o mulțime de lucruri, care sa aducă țării mai multă democrație şi transparenţă.

În noul Buderstag se regăsesc un actor celebru german, 100 de juriști (avocați și judecători), fermieri, un măcelar,  6 polițiști, 15 profesori, 14 oameni de afaceri, 4 teologi, 2veterinari, un pilot și un singur diplomat de profesie.

Doar patru din 709 sunt istorici.