mihai tudose
Actual

EXCLUSIV. Ce ar trebui să știe prim-ministrul

Aud ca, recent, prim-ministrul Romaniei s-a hotarit sa “eficientizeze cercetarea stiintifica romaneasca”, s-o “aplice mai mult la mediul economic pentru a produce plusvaloare” si sa faciliteze accesul cercetarii stiintifice romanesti la “contracte cu parteneri romani si straini”. Aceste deziderate sint inadecvate, improprii si imposibile. Mai mult, venind de la un ministru, ele pot fi si daunatoare, periculoase. Cercetarea stiintifica nu poate fi “eficientizata”, ea poate fi numai distrusa sau cultivata.

Prim-ministrul nu știe despre ce vobeste

In privinta cercetarii stiintifice, prim-ministrul Romaniei nu stie despre ce vorbeste. Nu mai am de mult incredere in politicienii Romaniei.

Una dintre cele mai dificile probleme de administrat la nivel social a devenit, in intreaga lume, cercetarea stiintifica. Motivul este ca practicantii, cunoscatorii ei autentici, sint foarte putini. Ca urmare, desi foarte simpla, administrarea cercetarii stiintifice a fost invaluita in mituri fantasmagorice si, in final, declarata minora in economia administratiei sociale.

Cel mai daunator mit este tratarea cercetarii stiintifice dupa normele economice. Miturile le nascocesc impostorii cu aere de savanti si serviciile secrete; din cauza practicarii secretului, ultimele traiesc intr-o stare continua de ebulitie confuza.

Prim-ministrul Romaniei ar trebui intii sa stie ce este cercetarea stiintifica si ce poate astepta societatea de la ea. Cercetarea stiintifica este cautarea adevarului stiintific si activitatea de dobindire a cunostintelor stiintifice.

 

Exista o enigma legata de aceasta cercetare stiintifica. Istoria ne-a aratat ca acumularea de cunostinte stiintifice poate duce uneori la inventarea unor dispozitive, aparate, procedee, tehnologii care fac viata mai usoara, mai comoda, mai frumoasa; sau care ne satisfac ambitiile razboinice, militare.

Asadar, suntem in fata unei dileme: renuntam la cercetarea stiintifica pentru ca nu ne aduce nimic util sau speram, credem ca, totusi, poate, uneori, cindva, ea poate contribui la bunastarea noastra?

Ce finantam in cercetare

Daca alegem varianta a doua, trebuie sa fim constienti ca este impropriu sa tratam cercetarea stiintifica dupa modelul economic.

Prim-ministrul ar mai trebui sa cunoasca o particularitate definitorie a cercetarii stiintifice. Cunostintele noi dobindite in cercetarea stiintifica trebuie confruntate cu ceea ce se cunoaste deja; cercetatorii trebuie sa-si confrunte opiniile stiintifice intre ei, in vederea validarii acestor cunostinte. Acest lucru se face prin publicatiile stiintifice. Fiind publice, cunostintele stiintifice inceteaza sa mai apartina patrimoniului personal, privat, national, ele devin trans-nationale.

Asadar, daca alegem sa finantam cercetarea stiintifica, trebuie sa fim constienti ca vom finanta si pe altii, din alte parti ale lumii. Dupa cum si noi putem folosi liber cunostintele dobindite de altii. Protejarea cunostintelor stiintifice cu brevete e iluzorie. Inventiile pot fi protejate intr-o oarecare masura cu brevete, dar nu cunostintele stiintifice. De aici se vede ca e necesar sa finantam si schimbul de informatii, de publicatii, documentarea stiintifica.

De ce nu poate fi evaluata cercetarea

Diferitele domenii de cercetare stiintifica au particularitatile lor, asa incit nu putem evalua rezultatele lor cu aceleasi norme. Apare, in ultima vreme mult prea frecvent, notiunea de evaluare a cercetarii stiintifice. Aceasta este o falsa problema, care provoaca multa confuzie. Din natura cercetarii stiintifice descrisa mai sus rezulta ca evaluarea cercetarii stiintifice este o notiune inaplicabila. O cunostinta stiintifica este evaluata, personal si subiectiv, de cercetatori; unii o pretuiesc, altii au indoieli; altii n-au nici o parere, nu-i intereseaza; cu vremea, poate aparea un oarecare consens.

Impostura și corupția din cercetare

Oamenii percep stiinta in mod diferit. Asta nu inseamna insa ca nu putem aprecia activitatea de cercetare stiintifica a cercetatorilor. O astfel de apreciere se face dupa numarul de publicatii impartit la numarul de coautori, dupa diversitatea temelor abordate, dupa felul in care cercetatorii vorbesc ei insisi despre activitatea lor si a colegilor lor. Marea varietate de coeficienti numerici, de indici scientometrici, care se practica astazi cu frenezie in evaluarea cercetarii stiintifice, mai ales in Romania, nu face decit sa produca impostori stiintifici; ea este o sursa majora de coruptie.

Dupa 90, impostorii stiintifici s-au inmultit exponential in cercetarea stiintifica romaneasca. Cauza acestui fenomen extrem de periculos este dezorganizarea statului roman si anarhia democratica. Ca urmare, cercetatorii stiintifici autentici au fost impiedicati sa-si continue activitatea, treptat au pierit si locul lor in institutele de cercetare a fost luat de persoane care mimeaza cercetarea stiintifica. Activistii cercetarii stiintifice in Romania au fost si sint si astazi extrem de vocali, adesea agresivi de-a dreptul, au acaparat functiile de conducere in cercetarea stiintifica, sint profesori la universitati, decani, rectori, directori de institute, ministri ai cercetarii, consilieri guvernamentali, ministeriali, prezidentiali, directori de asa-zise proiecte de cercetare.


Aceste persoane au introdus o serie de practici extrem de daunatoare in administrarea cercetarii stiintifice, precum finantarea pe proiecte, evaluarea pe baza criteriilor scientometrice, cooperarea internationala, confuzia cercetarilor teoretice, experimentale, aplicative si a serviciilor tehnologice, cercetarea stiintifica in universitati


La modul pur teoretic, imi imaginez cam ce-ar trebui sa vrea sa poata primul ministru al Romaniei in privinta cercetarii romanesti.

Solutii de premier

Prim-ministrul Romaniei trebuie sa interzica finantarea cercetarii romanesti pe baza de proiecte de cercetare stiintifica. Aceste proiecte aduc citorva venituri nejustificate ce creeaza mari inegalitati intre cercetatori. O astfel de practica nu exista nicaieri in lume. Romanii nostri culti fac o confuzie intre termenul “proiect, grant” din limbile franceza, engleza si acelasi termen in limba romana.


In jurul agentiilor nationale, guvernamentale, care finanteaza astfel de practici in Romania s-au creat grupuri de influenta care falsifica rezultatele competitiilor de proiecte


Evaluatorii straini anonimi sint recrutati dintr-o sub-populatie promiscua care se vinde pentru citeva sute de euro. Traficul de influenta la romani este privit cu multa condescendenta, uneori chiar cu admiratie, fara a baga de seama ca este o fapta penala. Cercetarea stiintifica romaneasca este infectata de netrebnici recrutati din rindul directorilor, consilierilor, functionarilor, profesorilor universitari, cu sprijinul masiv al organizatiilor care practica secretul.

Aceasta pesta nationala trebuie sanitizata drastic si urgent!

Prim-ministrul Romaniei trebuie sa interzica evaluarea cercetarii stiintifice romanesti pe baza criteriilor scientometrice. Indicii scientometrici in cercetarea stiintifica sint o plaga majora in toata lumea. O serie de stupizi interesati si-au propus sa traga foloase de pe urma cercetarii stiintifice, si au luat-o la intrebari. Ce face cercetarea stiintifica pentru societate? Cum stim noi daca banul investit in cercetare aduce profit, “plusvaloare”? Cum masuram cercetarea stiintifica? Si au inceput sa numere publicatiile stiintifice. De parca popilor le-ar numara cineva maslurile, sau pompierilor incendiile, sau politicienilor legile.

Cercetatorii s-au organizat in grupuri de actiune care isi publica rezultatele intre ei; desigur, in aceste cooperative stiintifice calitatea rezultatelor nu mai prezinta nici o importanta.

Practicarea indicilor scientometrici este o sursa majora de coruptie si degradare a cercetarii stiintifice. Prim-ministrul Romaniei trebuie sa stie ca in cercetarea stiintifica romaneasca bantuie succesul de strada ca la vedetele porno. Redusii care conduc cercetarea stiintifica romaneasca considera ca cea mai mare realizare in aceasta activitate este spectacolul artistic pe marile scene ale lumii.

Si cercetarea are crima organizata

Ca urmare, Romania plateste bani grei unor proxeneti stiintifici institutionali internationali, pentru a include o seama de cercetatori romani ca autori pe publicatiile lor aberante, enorme, seriale, fara ca acesti cercetatori romani sa contribuie citusi de putin la acele publicatii.

Află mai multe în articolul ”Institutul de Fizică Atomică stă să explodeze”

Acesta este comertul cu autori stiintifici pe care il practica Romania in grupuri internationale de crima organizata. Se vede asadar ca Romania vinde nu numai copii si prostituate, dar vinde si autori stiintifici; si cumpara faima  știintifica. Uniunea Europeana este matroana sefa. Aceasta actiune se numeste cooperare stiintifica internationala; ea este coordonata de organizatiile care practica secretul. Prim-ministrul trebuie sa interzica aceasta activitate si sa retraga ofiterii operativi din acest cimp tactic, unde nu le fierbe oala.

Disciplina financiara

In institutele de cercetare stiintifica romanesti se fac patru feluri de activitati: cercetare teoretica, cercetare experimentala, cercetare aplicativa si servicii tehnologice. Bugetul acestor activitati este comun. Ca urmare, fondurile sunt transferate de la un obiectiv la altul, executia bugetara specifica nu mai poate fi urmarita, cheltuielile suplimentare cu turismul stiintific, cu protocoalele, cu transporturile si comunicatiile directoriale sint, comparativ, enorme.

Citește și 200.000 de cercetători români dispăruți

Investitiile se reduc la constructia de cladiri si cumpararea echipamentelor care nu functioneaza. Nu exista nici o baza profesionala pentru aceste investitii si nici un control stiintific al finalizarii lor. Totul este considerat succes.

Prim-ministrul Romaniei trebuie sa introduca disciplina financiara in institutele de cercetare romanesti. Bugetele cercetarii trebuie structurate pe cheltuieli de salarizare, echipamente si materiale, intretinerea infrastructurilor si documentarea stiintifica.

Prim-ministrul trebuie sa impuna controlul riguros al executiei bugetare in cercetarea stiintifica. Trebuie sa inceteze prestidigitatia cu banul public si prostia recenta cu creditele de angajament in cercetarea stiintifica romaneasca.

In Romania nu s-a facut niciodata cercetare stiintifica in universitati. Dupa 90, universitarii s-au trezit ca ar fi si cercetatori stiintifici. Acesti de-dublati joaca alba-neagra la doua capete in public. Cind ii cauti de cercetare afli ca predau cursuri, cind ii intrebi de scoala, pretind ca sunt cercetatori.

Prim-ministrul Romaniei trebuie sa faca sa inceteze acest comportament josnic al universitarilor romani. Singura lor datorie este sa faca invatamint de calitate.

Dupa 90 universitatile au luat cu japca politica dreptul institutelor de cercetare de a conferi titlul de doctor; au infiintat scoli doctorale care masluiesc doctoratul. In aceste scoli acesti escroci nu-i indruma pe doctoranzi sa-si faca o teza de doctorat, ci fac cu ei un invatamint imaginar aberant.

Prim-ministrul Romaniei trebuie sa desfiinteze scolile doctorale, trebuie sa instituie doctoratul ca pregatire individuala, personala, nu institutionala, trebuie sa retrocedeze dreptul institutelor de cercetare de a conferi titlul de doctor.

Masurile pe care le propun aici vor intimpina rezistenta. Nimic bun nu se face pe baza principiului minimei rezistente. Rezistenta vine din partea vocalilor obraznici si interesati. Aceste personaje trebuie ignorate.

Exista o serie de intrebari referitoare la cercetarea stiintifica, relativ legitime, puse adesea cu buna-credinta. De exemplu, n-ar fi bine oare sa avem succes in cercetarea stiintifica romaneasca?

Aceasta este o intrebare vaga si naiva. Mai intii trebuia sa stim ce inseamna succes in cercetare, poate avem deja, dar nu stim. N-ar fi poate mai bine sa lasam aceste filosofii deoparte si sa ne preocupe mai mult munca cinstita, si mai putin succesul? Sa nu ne pierdem vremea: viata e prea scurta pentru a ne preocupa de baloane goale.

Citește și Pariul pe cercetare

Alta intrebare este cum sa facem sa avem si noi inventii formidabile in cercetarea stiintifica, ca alte tari, si sa iesim cu ele pe piata mondiala, sa ne imbogatim, si noi, si natiunea?  Pentru asta trebuie sa stim cum se fac inventiile, sa invatam cum se fac ele. Asta este o lectie pe care ar trebui sa incepem s-o invatam in scolile noastre, acolo unde prea frecvent atarna pe pereti icoane cu sfinti care fac minuni, acolo unde ii aiurim pe copii cu manuale alternative, acolo unde le impuiem copiilor capul cu bazaconii pseudo- si anti-stiintifice, acolo unde am redus si suntem pe cale sa eliminam fizica, chimia, matematica, biologia; nu stiu daca v-am spus, dar inventiile se fac cu tehnica si cu stiinte, nu cu vorbe culturale.

Citește și Laboratorul Nobelului românesc

Eu pot sa admit ca pe prim-ministrul Romaniei il maninca palmele, vrea sa faca treaba, sa ia masuri, sa fie bine. Dar treaba buna nu se face cu lesuri de „concepte” impuscate, se face cu stiinta. Iata ca cercetarea stiintifica ar putea fi utila pina si prim-ministrului Romaniei.

Marian Apostol este profesor doctor, cercetător științific la Institutul de Fizică Atomică, autor al peste 33 de cărți de specialitate

 

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top