bvb
Actual

EXCLUSIV. Ce alte companii româneşti vor intra pe Bursă

Bursa de Valori de la Bucureşti trăieşte vremuri bune. Preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB, Lucian Anghel, a declarat pentru Q Magazine că, urmând listarea MedLife, şi alte companii româneşti vor intra pe Bursă, fără a da, însă, momentan, şi nume. Acesta a explicat şi de ce trecerea la statutul de piaţă emergentă va ajuta România pe termen lung. Agenţia de evaluare financiară FTSE clasifică, în prezent, România drept piaţă de frontieră. Recent, însă, specialiştii agenţiei au trecut ţara noastră pe aşa-numita „watchlist” pentru o posibilă promovare la statutul de piaţă emergentă. Ce va aduce noul statut companiilor de la noi şi ţării întregi, într-un interviu cu Lucian Anghel.

 

La ce mutări noi să ne aşteptăm pe Bursa de Valori Bucureşti în următoarea perioadă?

MedLife a anunţat că ar putea să se listeze, iar eu cred că, după listarea aceasta, la circa 18 luni, am putea să mai vedem câteva companii listate, preluând exemplul MedLife care poate fi un catalizator pentru listările antreprenorilor români pentru că aceştia îşi doresc un exemplu. În 18 luni după MedLife, sunt convins că vom mai vedea câteva companii româneşti listate.

 

Care ar fi domeniile în care operează aceste companii?

Probabil din industria alimentară, de ce nu? De ce nu, zona IT şi servicii conexe? Ar putea fi din  zona de servicii, în general.

Pentru a intra pe BVB, valoarea unei companii, nu cifra de afaceri, trebuie să fie de câteva zeci de milioane de euro, pentru un  free-float de minim 25% ( n.r. termen care defineşte proporţia de acţiuni deţinută de acţionari), pentru o valoarea a free-float-ului de măcar 10 milioane de euro.

 

Care este profilul financiar al acestor companii?

Companiile foarte mici se listează pe AeRO ( n.r. sistem alternativ de tranzacţionare pentru firmele mici şi mijlocii cu potenţial de dezvoltare). Pentru a intra pe BVB, valoarea unei companii, nu cifra de afaceri, trebuie să fie de câteva zeci de milioane de euro, pentru un  free-float de minim 25% ( n.r. termen care defineşte proporţia de acţiuni deţinută de acţionari), pentru o valoarea a free-float-ului de măcar 10 milioane de euro.

Listarea MedLife chiar ar schimba încrederea antreprenorilor români în a face rost de capital. Aceasta este o mare problemă!

Băncile comerciale, şi este normal acest lucru, acordă capital de lucru, circulant, dar finanţează un gol temporar, nu finanţează capitalul precum băncile de investiţii care nu sunt atât de dezvoltate în România. Băncile comerciale finanţează un gol temporar de cash flow (n.r. flux de numerar), o lipsă temporară de lichiditate.

Dacă eşti subcapitalizat, piaţa de capital ar putea fi una dintre principalele surse pentru o companie mai ales că Angel Investors nu prea avem, iar  băncile de investiţii nu sunt atât de dezvoltate la noi. Pentru a face rost de capital, ai nevoie de transparenţă pe Bursă şi să fii performant pentru că investitorii te compară cu alte companii.


Dacă vom trece la statutul de piaţă emergentă, va fi un moment remarcabil în ceea ce priveşte istoria recentă a economiei României pentru că acest tip de evenimente se întâmplă o dată în viaţă!


Puteţi să ne spuneţi numele unor companii care vor să intre pe bursă în următoarea perioadă?

Nu pot să vă dau nume, dar vor apărea alte companii în urma succesului MedLife. Este o credinţă a mea că, la 18 luni şi alţi antreprenori români care vor face rost de capital pentru dezvoltare, pentru investiţii, se vor lista.

Un moment istoric 

Pe final de septembrie, Bursa Română de la Bucureşti venea cu un anunţ mult aşteptat: România fusese inclusă oficial pe lista ţărilor care prezintă un potenţial substanţial de a trece la statutul de piaţă emergentă, conform deciziei agenţiei de rating FTSE Russell, companie parte a London Stock Exchange Group. Ce va însemna acest pas pentru ţara noastră?

Dacă vom trece la statutul de piaţă emergentă, va fi un moment remarcabil în ceea ce priveşte istoria recentă a economiei României pentru că acest tip de evenimente se întâmplă o dată în viaţă! În general, ţările care sunt upgradate nu mai sunt downgradate. Ar trebui să apară situaţii cataclismice, precum cea din Grecia, sau să asistăm la delistarea companiilor principale de pe Bursă

http://www.socialdiva.ro/thumbs/-Medlife-Unirii--37939232f60f-800-600-1-85.jpgAcționarii MedLife sunt familia Marcu, fondatoarea companiei – 51%, fondul de pivate equity Value4Capital (fostul SGAM – Societe Generale Asset Management) – 36,25%, si IFC, divizia de investitii a Bancii Mondiale – 12,75%.

Rating-urile sunt mult mai stabile pe termen lung decât rating-urile acordate pentru datoria suverană sau pentru bond-uri, de exemplu. Procesul nu este ireversibil, dar este extrem de greu reversibil! Upgradarea este mult mai greu de realizat şi pentru că, pe măsură ce trece timpul, condiţiile de upgradare sunt din ce în ce mai dure, mai restrictive.

Avem un free-float de aproximativ 500 de milioane dolari

Ce înseamnă acest lucru?

Morgan Stanley, cea mai mare agenţie de rating, cere să ai trei companii care să îndeplinească trei condiţii. În primul rând, compania trebuie să aibă o capitalizare de peste 1,26 miliarde dolari, iar noi nu ducem lipsă de astfel de companii. A doua condiţie, care este cel mai greu de atins pentru noi, este ca dimensiunea free-float-ului, adică acţiunile hiper transferabile care se pot vinde şi cumpăra pe piaţă, să fie de minim 635 de milioane de dolari. De aici, se exclud statul, Fondul Proprietatea şi tot ceea ce deţin BERD sau instituţiile financiare mari. În momentul de faţă, Banca Transilvania îndeplineşte acest criteriu, iar Petrom s-a apropiat consistent. Acum, avem un free-float de aproximativ 500 de milioane dolari, iar o creştere cu 20% ar putea să rezolve problema free-float-ului la Petrom. A treia companie ar putea fi Hidroelectrica. Suntem, deci, aproape!

Includerea pe „watchlist” este o dovadă a faptului că investitorii au încredere în viitorul tău şi arată că mai mulţi investitori au votat pentru tine. Este votul celor care vin cu bani!

 

Când am putea îndeplini criteriul celor trei companii?

Cred că până la finalul anului viitor putem avea aceste trei companii. Procesul este unul de lungă durată. Lucrăm de aproape patru ani pentru a îndeplini condiţiile. Am plecat cu 6-7 criterii neîndeplinite. Acum, la FTSE, avem unul singur neîndeplinit, şi anume volumul de rulaj. Mai există şi al treilea criteriu solicitat de MSCI ( n.r. indicele Morgan Stanley Capital International). Este vorba despre existenţa unui rulaj de 20% din acest free-float, în fiecare an. Specialiştii străini vor să vadă un anume volum de tranzacţionare pentru ca fondurile de investiţii mari care doresc să cumpere acţiuni de 5 milioane de euro să nu aibă o barieră de ieşire determinată de lipsa de rulaj.

2017, anul includerii pe „watchlist”  

Ce mai presupune acest proces de upgradare a pieţei de capital?

Procesul de upgradare înseamnă, în primul rând, includerea în „watchlist” ( n.r. listă de monitorizare pentru trecerea la statutul de piaţă emergentă), un pas foarte mare pentru că arată că au existat discuţii în numeroase comitete şi că ai şanse ca, în viitor, să fii upgradat. Dar aceasta nu reprezintă o garanţie! Este ca şi cum, în minutul 95, ai obţine un penalty! Cu acel penalty pot să marchezi sau poţi să ratezi! Includerea pe „watchlist” este o dovadă a faptului că investitorii au încredere în viitorul tău şi arată că mai mulţi investitori au votat pentru tine. Este votul celor care vin cu bani! Odată inclus pe „watchlist”, trebuie să te menții acolo minim un an, după care, dacă îndeplineşti condiţiile, eşti upgradat, iar decizia de upgradare intră în vigoare peste alte 12 luni. Investitorii au, astfel, timp să îşi modifice diverse reglementări interne, să angajeze specialişti care să analizeze ţara respectivă şi noile companii şi care să se obişnuiască, la rândul lor, cu societăţile din nou ţară. Procesul durează minim doi ani din momentul în care îndeplineşti criteriile de upgradare.


Companiile româneşti sunt subevaluate cu 10-15%  faţă de companiile de pe pieţele emergente din Europa Centrală


Nouă ne lipseşte acum un singur criteriu! Putem fi, deci, incluşi în „watchlist” fără să îndeplinim toate cerinţele, dar trebuie să le arătăm că avem cum să le îndeplinim! Listarea Hidroelectrica este esenţială pentru poziţionarea pe „watchlist” şi upgradarea ulterioară. Avem şanse ca, anul viitor, să fim incluşi în „watchlist” de MSCI. Dacă vom fi upgradaţi, primii care vor face acest lucru vor fi specialiştii FTSE, agenţie de rating privită drept un frontrunner. În acel moment, în prospectele fondurilor de investiţii va apărea scris: „avem voie să investim în piaţa emergentă”, adică într-o piaţă cu un risc scăzut. Dar, atunci, nu vor mai putea investi în piaţa de frontieră pentru că îşi pierd licenţa.

Trecerea la statutul de piaţă emergentă, „avuţie naţională”

De când se vorbeşte despre trecerea la statutul de piaţa emergentă, care este pulsul Bursei?

Cred că  facem un lucru foarte important pentru ţară! Companiile româneşti sunt subevaluate cu 10-15%  faţă de companiile de pe pieţele emergente din Europa Centrală. Unul dintre motive poate fi cel al free-float-ului redus, dar un altul este legat de faptul că mulţi investitori nu au dreptul să investească aici. Cererea nu este atât de mare încât să ajusteze valoarea companiilor precum a celor listate în Cehia sau în Polonia. Valoarea companiilor vine dintr-un surplus de cerere, or unora dintre investitori li se interzice, după cum spuneam, să vină pe pieţele de frontieră. După ce vom fi upgradaţi, li se va permite! Între timp, avem nevoie de  marketing, de întâlniri cu investitorii internaţionali, iar acesta este un marketing pentru România deoarece toate discuţiile cu un posibil investitor pe bursă încep cu  macroeconomia ţării, iar noi, prin comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană, avem o imagine macroeconomică foarte bună. Fondurile de investiţii care ar putea să vină aici, dar care nu sunt şi obligate să facă acest pas,  vor creşte valoarea companiilor noastre prin creşterea cererii externe. În 2011, au existat trei pieţe care au fost ugradate în Qatar şi Emiratele Arabe Unite, iar valoarea companiilor de acolo a crescut în doi ani, înainte şi după upgradare,  între 50 -200%.

http://www.secundatv.ro/base/media/2015/12/hidroelectrica-sediu-bucuresti.jpg

Hidroelectrica ar putea fi listată la bursă la jumătatea anului 2017

 

La ce procent de creştere a valorii companiilor vă aşteptaţi în cazul României?

Dacă ar fi o majorare de 50%, acest lucru ar însemna un plus de opt miliarde de euro, creştere a valorii companiilor.  Dacă va fi vorba despre o majorare de 25%, acest lucru ar însemna patru miliarde de euro, valoare adăugată. Este avuţie naţională deoarece companiile româneşti vor valora cu câteva milioane mai mult. Acum, companiile românești sunt comparate cu un cele din Polonia, din Cehia sau de pe alte pieţe.  Apoi, sunt milioane de români care, prin intermediul fondurilor de pensii, Pilon II, investesc în acţiuni listate pe Bursă. Creşterea valorii acestor companii, îi va ajuta să aibă o pensie mai mare pe Pilonul II.

Implicarea persoanelor fizice pe BVB

Pe final, pentru că piaţa de capital devină tot mai atractivă, ne puteţi spune cât de importantă este şi implicarea investitorilor persoane fizice la BVB?

În Polonia, de exemplu, statul a avut o strategie, a dorit să dezvolte pe termen lung piaţa de capital, iar implicarea persoanelor fizice a fost şi este esenţială în derularea acestui proces. Cum a realizat Polonia acest lucru? Prin toate IPO-urile ( n.r. „initial public offering”, ofertă publică iniţială) pe care le-a realizat. Şi au fost multe astfel de IPO-uri! Au avut echivalentul CEC-ului românesc unde au vândut 30%, dar au oferit o pondere foarte mare persoanelor fizice, polonezilor şi, în total, au fost 200.000 de cetăţeni care au investit în acel IPO. Odată ce prind gustul, polonezii vor investi şi în alte tranzacţii, şi în alte IPO-uri, poate mai mici, vor încerca să cumpere pentru că au deja conturi deschise şi au investit deja deoarece s-a eliberat o tranşă foarte mare de acţiuni cu un discount foarte mare, de 15%. Persoanele fizice au stat la cozi în Polonia pentru a investi pe bursa de acolo. În al doilea rând, au capacitat cererea şi au format brokeri foarte puternici pentru aceste IPO-uri frecvente, constante. În 1991, Polonia avea primul IPO. Şi la noi există persoane fizice care investesc pe Bursă şi ne-am dori rulaje mai mari. Hidrolectrica este o oportunitate extraordinară ca statul român să ofere o tranşă cât mai mare din listare, cu un discount după modelul polonez. Deja, 20.000 de români investesc pe bursă, unde au subscris titluri de stat. Este un proiect început acum patru ani şi reprezintă un real succes!

***

Lucian Anghel este președintele Consiliului de Administrație al BVB.

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10366/9134746/8/lucian-anghel-noul-presedinte-bvb.jpg?height=400

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top