Declarațiile unor politicieni europeni privind aderarea noastră la spațiul de liberă circulație dau mari speranțe românilor că acest pas va fi făcut, în sfârșit.  În exclusivitate pentru Q Magazine, ministrul de Interne Carmen Dan a arătat că România merită să adere la Schengen având în vedere „modul corect de punere în aplicare a legislației europene”.

„Rezultatele operative ale României reprezintă noi dovezi în ceea ce privește modul corect de punere în aplicare a legislației europene.  În 2016, spre exemplu, România s-a situat pe locul 5 în topul accesărilor Sistemului de Informații Schengen, pe locul 2 în topul hit-urilor pe semnalări străine, pe locul 4 la nr. de amprente introduse în SIS”, a declarat Carmen Dan pentru Q Magazine.

Ioan Mircea Pașcu, vicepreședintele Parlamentului European, posta pe Facebook zilele trecute faptul că a fost deja felicitat de un coleg pentru intrarea în Schengen.

Schimbări pentru cetățenii români după intrarea în spațiul Schengen

Din punctul de vedere al ministrului de Interne, „motivele respingerii constante țin de aspecte de politică internă ale respectivelor state sau de conexarea nefundamentată a aderării cu Mecanismul de Cooperare și Verificare, de argumente legate de abuzul sistemelor sociale ale cetățenilor români, aspecte externe condițiilor de evaluare.”

De asemenea, eforturile MAI au fost substanțiale pentru îndeplinirea obiectivului de aderare.

„Eforturile MAI pentru îndeplinirea obiectivului de aderare a României la spațiul Schengen au acoperit o multitudine de componente de ordin legislativ, instituțional, procedural, organizatoric, în perioada 2007-2011, pentru pregătirea și derularea procesului de evaluare Schengen, proces coordonat de MAI, sub umbrela Comisiei Naționale de Autoevaluare Schengen. România are o contribuție esențială la securizarea frontierelor UE, prin utilizarea celor mai bune practici la nivel european în privința bazelor de date şi a sistemelor de supraveghere a acestora”, a mai spus ministrul Carmen Dan pentru Q Magazine .

Gianni Pittella : „Trebuie să extindem spațiul Schengen fără nicio ezitare”. 

Câteva exemple de bune practici la nivel european pe care România le aplică: Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat, Sistemul național de Intrări/Ieșiri capabil să calculeze automat perioadele de ședere autorizate, baza de date eAPIS, de înregistrare a datelor despre pasageri în aeroporturi, conform Directivei 82/2004, baza de date conținând informații în avans despre traseul, pasagerii și echipajul navelor, la frontiera maritimă și pe Dunăre, Sistemul SCOMAR, precum și implementarea sistemului Eurosur.

„România este unul din cei mai importanți contribuitori la activitatea agențiilor europene în domeniul JAI, respectiv Frontex, BESA, eu-LISA, Europol și Cepol, cu rol esențial în securizarea frontierelor europene. Prin aderarea la spaţiul Schengen, România va consolida securitatea spațiului european de liberă circulație. Să nu trecem cu vederea faptul că România sprijină adoptarea, la nivelul UE, a noilor instrumente de securitate, susținând, totodată, necesitatea de a le implementa la toate frontierele externe UE pentru a asigura o abordarea unitară atât la nivelul a statelor Schengen cât și la nivelul statelor non-Schengen. Acest fapt va genera beneficii pentru securitatea întregii UE, în special în contextul actualelor provocărilor teribile de la nivel european. Vom intra în Schengen. Suntem mai aproape ca oricând de Schengen”, a mai spus Carmen Dan într-o declarație făcută Q Magazine. 

Acțiunile MAI în vederea aderării

Separat de procesul de adoptare a deciziei de aderare, pe dosarele europene gestionate de Ministerul Afacerilor Interne, România a demonstrat permanent susținere pentru eforturile europene de întărire sau reformare a spațiului Schengen. Ne referim aici nu numai la procesul de adoptare a acquis-ului Uniunii, cât și la procesul de implementare a acesteia.

Cele mai recente exemple care pot fi subliniate în acest context sunt negocierile pentru adoptarea Regulamentului nr. 458/2017 pentru modificarea Codului Frontierelor Schengen în ceea ce privește consolidarea verificărilor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe, dosar pe care RO a avut poziția cea mai radicală, în sensul nesusținerii ideii de introducere a excepțiilor de la regula verificărilor sistematice. Această poziție a fost apreciată vocal în repetate rânduri de Franța, România fiind inclusă în grupul like-minded.

Beneficii clare pentru procesul de consolidare a securității europene.

În ceea ce privește noul Regulament Frontex (nr. 1624/2016), România a demonstrat, încă o dată, o atitudine extrem de activă. Cât privește implementarea obligațiilor, rapoartele anuale ale Agenției adresate Parlamentului European și Consiliului demonstrează fără dubiu că România are una dintre cele mai mari și active contribuții la operațiunile desfășurate la frontierele externe. În 2016, rezerva naţională EBCGT a Românei a fost treia ca ordin de mărime; din punct de vedere al numărului de echipament alocat în rezerva de echipamente tehnice puse la dispoziţie pentru activităţi operaţionale Frontex, România s-a aflat pe locul 6; din punct de vedere al experților detașați cu statut de SGO, în anul 2016, România s-a situat pe primul loc.  Cele 4 rapoarte de implementare ale Comisiei în ceea ce privește Regulamentul nr. 1624/2016 confirmă încă o dată aceeastă implicare exemplară a României.

România a efectuat investiţii semnificative pentru securizarea frontierelor, modernizarea facilităţilor aero-portuare şi a consulatelor, atât din bugetul de stat, cât şi din fonduri europene, cu echipamente de ultimă generaţie, dispunând în prezent de întreaga capacitate pentru a asigura protecţia frontierelor externe la cel mai înalt nivel.

Cel mai important, însă, rămâne, procesul de adoptare a Regulamentului nr. 1053/2013 pentru stabilirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen, moment în care România a demonstrat flexibilitate, în spirit european, acceptând modificarea poziției inițiale versus promisiunea de aderare la spațiul Schengen, fără ca acest lucru să se realizeze în practică ulterior.

Poate că, totuși, felicitările pe care Ioan Mircea Pașcu le-a primit anticipat de la un coleg polonez nu au fost degeaba. Marele anunț privind intrarea României în spațiul Schengen va fi făcut până la sfârșitul acestui an.