Exclusiv – Raed Arafat:

Nu este în campanie electorală. Participă la dezbateri pe noua lege a sănătăţii. Iarna trecută, aceeaşi lege, dar în altă formă, a fost impusă cu forcepsul de Traian Băsescu şi guvernul Boc, chiar dacă asta însemna să îl arunce în afara sistemului medical pe fondatorului singurului angrenaj funcţional în ţară. Doctorul Arafat a beneficiat însă de reacţia promptă a românilor din toată ţara care au ieşit în stradă pentru a-l apăra.

Merge peste tot cu telefonul în mână. Dă răspunsuri scurte în general, dar clare şi la obiect. Oficialităţile locale, oriunde ajunge Arafat, îl privesc cu stimă. Chiar dacă invitat, nu se teme să răspundă scurt şi direct. Mereu câte un primar sau preşedinte de Consiliu Judeţean ridică pretenţii la ambulanţe, la fonduri. Uneori, dacă nu este nevoie urgentă de noi dotări, are replici tăioase. Oamenii de la SMURD îl privesc mereu cu admiraţie, indiferent de judeţul unde ajunge. Se plimbă prin spitale sau prin unităţile de Ambulanţă sau SMURD. Nu mult. Ştie după ce detalii să se uite şi apoi spune ce trebuie făcut. Nu acceptă scuze. Nu vrea să fie implicat politic nicăieri. Are alte obiective.
În exclusivitate pentru Q Magazine, subsecretarul de stat Raed Arafat a vorbit despre noile dotări, despre telemedicină, dar şi despre sentimentele trăite atunci când populaţia a ieşit în stradă nu pentru vreun obiectiv politic, ci pentrul el, Arafat, şi pentru sistemul de urgenţă pe care l-a creat, SMURD.

Q: De fapt, ce înseamnă pentru pacienţi şi pentru sistemul de urgenţă telemedicina?
Raed Arafat: Pentru pacienţi aduce la dispoziţie expertiza cea mai înaltă, chiar dacă nu există o persoană, la modul practic, lângă ei. Un specialist este, virtual, în timp real, conectat la situaţia pacientului şi îşi poate exprima opinia cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a i se salva viaţa. O persoană cu cea mai înaltă expertiză, conectată la acest sistem poate să ajute colegii medici care sunt la faţa locului sau paramedicii. Pentru sistem este o îmbunătăţire şi o creştere a calităţii, iar pentru pacienţi este un acces mai rapid la o expertiză mai înaltă.

Q: Oriunde mergeţi, apar solicitări pentru alocarea de noi ambulanţe. Există posibilitatea satisfacerii acestor cereri?
R.A.: Există un program de dotare multianual. În fiecare an avem un număr de ambulanţe. Şi acum aşteptăm să livrăm o serie. Dar nu mai luăm mii de ambulanţe. Luăm câteva sute care le înlocuiesc pe cele care se defectează. Am fost şi la Mioveni de exemplu, un oraş industrial unde funcţionează şi Dacia şi ICN. Avem aici 3 maşini achiziţionate după 2007 şi încă una de transport. Mereu lumea va cere şi în plus. Dar, comparativ cu ce a fost, acum este mai bine, parcul de ambulanţe a fost îmbunătăţit evident. Continuăm să mai achiziţionăm, iar în paralel, din punct de vedere organizatoric, se deschid puncte SMURD care pot interveni cu ambulanţele alături de salvările spitalelor.

Q: Pentru că tot vorbim despre dotări, există posibilitatea ca un spital, dacă doreşte şi are capacitatea financiară, să achiziţioneze elicoptere de salvare?
R.A.: Sigur că ar putea să cumpere. Problema ţine însă de efortul de a-l menţine funcţional. Numai asigurarea unui singur elicopter se ridică la aproximativ un sfert de milion de euro pe an. Dacă cineva cumpără, la nivel judeţean un elicopter, îi va fi foarte greu să ruleze. De aceea abordăm această dotare la nivel naţional şi regional. Este ca în pachetul de bază pentru serviciile medicale. Trebuie să ştii până unde poţi asigura finanţarea. Până în 2014, vrem să avem 8 elicoptere funcţionale. Trebuie subliniat că, dacă anul trecut aveam două elicoptere funcţionale, până la finele anului acesta vom avea 5. Noi am încheiat un acord cadru pentru şase elicoptere, trei vor veni anul acesta şi trei anul viitor. În acest moment, România poate finanţa până la 7, maximum 8 elicoptere pe regiune, nu mai mult.

Q: După momentul în care aţi fost îndepărtat de la ministerul Sănătăţii, aţi simţit vreodată nevoia să vă retrageţi din sistem, să renunţaţi la ceea ce aţi făcut?
R.A.: Niciodată. Dacă vroiam să renunţ, renunţam demult. Eu nu sunt omul care să renunţe. Sunt mulţumit de ceea ce fac şi continui să fac ce am început.

Q: Ce aţi simţit atunci când românii au ieşit în stradă, în toată ţara, pentru a vă susţine? Mişcările de stradă au avut în primul rând ca obiectiv persoana dvs şi sistemul pe care l-aţi apărat…
R.A.: Din punctul meu de vedere a fost o reacţie a populaţiei pe care o pot înţelege. Sistemul de urgenţă este un sistem de care populaţia ştie cât de important este. Păstrarea unui sistem de urgenţă funcţional, care merge, pe care populaţia simte şi ştie că se poate baza este foarte importantă. Faptul că populaţia şi-a exprimat atunci, în primele zile, un punct de vedere ca organizarea sistemului de urgenţă să nu fie modificată şi să nu intre într-o posibilă concurenţă cu cel privat, de competiţie comercială, cred că provine de la încrederea populaţiei în sistem. Normal că nu numai pe mine, ci pe toţi cei care lucrăm în sistem ne onorează această încredere din partea românilor şi ne obligă să facem mai multe pentru populaţie.

Q: Aţi susţinut, când a fost promovat anteriorul proiect legislativ pentru sănătate, că nu aţi fost consultat. Lucrurile stau diferit acum?
R.A.: Pe partea de urgenţă avem un punct de vedere clar. Pe anumite aspecte sunt discuţii în minister cu diferiţi experţi. Ce este important cu acest proiect de lege este că va intra în Parlament unde va intra într-o altă dezbatere.

Raed Arafat a implementat un sistem de telemedicină, care se va extinde. Este unic în Europa şi a inspirat şi alte state precum Franţa şi Israel. Prin acest sistem, paramedicii pot transmite către dispeceratul central şi spitalele de urgenţă atât imagini video cu pacienţii, cât şi parametrii medicali ai acestora, pentru a putea fi diagnosticaţi corect şi eficient. Un prim efect: după implementarea sistemului s-a redus mortalitate prin infarct miocardic cu 3% la nivel naţional şi cu 50% la nivelul centrelor dotate cu acest sistem.