Fostul cancelar german Helmut Kohl a decedat la vârsta de 87 de ani
Revista

HELMUT KOHL, o personalitate uriasa

UPDATE: Primul eveniment funebru de nivel european. Numeroşi politicieni din Europa şi Statele Unite participat pe 1 iulie, alături de membri ai familiei, la ceremoniile de înmormântare a fostului cancelar german Helmut Kohl, fiind primul eveniment funebru de nivel european.

Printre liderii politici prezenţi la ceremoniile funebre se numără preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, actualul cancelar german, Angela Merkel, fostul preşedinte american Bill Clinton, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Parlamentului UE, Antonio Tajani, şi premierul Rusiei, Dmitri Medvedev.

Peste 2.000 de poliţişti au asigurat securitatea oficialilor prezenţi la comemorare.

Helmut Kohl a murit pe 16 iunie în locuinţa sa din oraşul Ludwigshafen, situat în landul german Renania-Palatinat.


CEL MAI LONGEVIV CANCELAR AL GERMANIEI

Nascut in orasul Ludwigshafen am Rhein, la 3 aprilie 1930, Helmut Kohl a intrat in politica locala germana devenind cancelar in anul 1982. Mandatul sau de cancelar a durat 17 ani, cu doi ani mai mult decat cel al lui Konrad Adenauer.

In 1998 , Kohl a fost infrant in alegeri de social-democratul Gerhard Schroder, iar in 2001 primeste doua lovituri in cateva luni: acuzatiile privind primirea unor contributii ilegale in campanie si decesul sotiei sale, Hannelore, care il determina sa se retraga din viata publica.

http://www.jewishpress.com/wp-content/uploads/Former-German-Chancellor-Helmut-Kohl-Sept-11-1989.jpg

Din postura de cancelar al Germaniei, Helmut Kohl a lucrat neîntrerupt pentru dezvoltarea economică a Germaniei și unificarea Europei.

A-l considera pe Helmut Kohl ca fiind „arhitectul unificarii Germaniei „ este un adevar axiomatic. Dar cancelarul Kohl, personaj politic charismatic, a fost, in egala masura, si profund atasat de poporul german,din Est sau din Vest, devenind,natural, omul de stat potrivit pentru momentul de inflexiune istorica din anul 1989.

El a „simtit” oportunitatea relaxarii partiale a atmosferei intre blocul occidental si cel comunist si, pornind de la dorinta evidenta a est-germanilor de a avea un nivel de trai asemanator cu cel din vest, a actionat rapid si eficient in scopul reunificarii natiunii germane.

https://hessenwinkel.files.wordpress.com/2012/09/image0062.jpgKohl a fost descris de președinții americani George W. Bush și Bill Clinton ca fiind cel mai bun lider european al celei de-a doua jumătăți a secolului 20

Dupa caderea Zidului Berlinului, avand totala incredere in aspiratiile democratice ale poporului german, Helmut Kohl, politician abil, nu s-a angajat in tot felul de scenarii cautand „o a treia cale”, ci s-a concentrat pe organizarea alegerilor libere si corecte in Germania de Est.

Kohl stia ca are o fereastra de oportunitate care nu va ramane deschisa prea mult timp, motiv pentru care s-a mobilizat pentru cauza germana profitand de prietenia presedintelui american Bush, dar si de increderea conducatorului rus Gorbaciov. Nu a uitat sa fie atent la rezervele sau chiar reticentele privind proiectul de unificare germana din zona partenerilor europeni,in special Thatcher si Mitterrand. Pentru fiecare avea un plan, o strategie si un mod de abordare. A accelerat evenimentele, a riscat, a luat deciziile corecte in momente critice si a castigat, devenind un adevarat om de stat in istoria moderna.

https://s3.srf.ch/var/storage/images/auftritte/news/bilder/node_1701838/15471578-1-ger-DE/bild_s12.jpg

1989. George H. W. Bush, presedintele SUA, alaturi de  Helmut Kohl


ALIANTELE CU DUSMANII

Ca sef de partid, Helmut Kohl s-a dovedit un politician aparte. Stia toate datele zilelor de nastere, sarbatoririle si aniversarile colegilor din conducerea CDU. Se spunea despre el ca are acel „fingerspitzen gefuhl”, intuitie „tactila” a politicii de partid. Cu toate acestea, pentru Kohl nu au lipsit problemele in ceea ce priveste decizia de partid mai ales in momentele complicate din anii ‘90. Polemica discreta, dar foarte dura, cu ministrul sau de externe, Hans Dietrich Genscher este cunoscuta.

Dupa caderea Zidului Berlinului, optiunile celor doi privind destinul Europei erau diferite, mai ales in domeniul securitatii europene.

Pentru Genscher, constructia securitatii europene trebuia sa se centreze pe Conferinta pentru Securitate si Cooperare Europeana, precursorul OSCE de astazi, deci pentru recunoasterea unei implicari sporite a URSS-ulterior Federatia Rusa – in dialogul si decizia de securitate, echilibrand rolul SUA in Europa. Cancelarul Kohl se orienta categoric spre relatia trans atlantica respectiv NATO.

http://img.timeinc.net/time/magazine/archive/covers/1990/1101900730_400.jpg

Pe coperta revistei TIME

Privind la Europa de astazi se poate intelege rolul vizionar pe care l-a jucat Kohl. Cancelarul a fost un pro-european determinat, chiar emfatic uneori, sustinand ca Europa unita inseamna inclusiv alianta Germaniei cu fostii inamici. Convingerile sale au fost puternic influentate de ideile politice promovate de cancelarul Adenauer.

In 1992, sub indrumarea lui Kohl si Mitterrand, Tratatul de la Maastricht a transformat Comunitatea Economica Europeana intr-o uniune formala. De asemenea, a sustinut semnarea documentelor esentiale care au pus bazele Europei de astazi precum Actul Unic European, Maastricht si Amsterdam.

https://www.bundesregierung.de/Content/EN/Fotoreihe/2017/2017-03-06-60-jahre-eu/05_1990_kohl_delors.jpg?__blob=bpaTeaser&v=1 Presedintele Comisiei Europene Jacques Delors si Helmut Kohl, tinand in brate o harta a Europei

Prioritizand atat relatiile cu Vestul dar si cu Estul, Helmut Kohl a devenit forta din spatele Uniunii Monetare Europene.

 

AMINTIRILE LUI EMIL CONSTANTINESCU DESPRE ROLUL LUI HOHL IN DESTINUL ROMANIEI

http://images.glaciermedia.ca/polopoly_fs/1.20643408.1497712406!/fileImage/httpImage/image.jpg_gen/derivatives/landscape_804/90-008161-617-2017-110320-jpg.jpg

Predesedinte al Romaniei in anii 1996-2000, Emil Constantinescu a devoalat cateva amintiri care il plaseaza pe cancelarul german ca un factor de influenta majora in destinul euro-atlantic al tarii noastre.

Pentru mine, va rămâne gravat în memoria personală aşa cum l-am cunoscut. Am avut ocazia să-l întâlnesc personal încă din octombrie 1994 când am fost invitat de Helmut Kohl la Munchen, la lansarea campaniei electorale a CSU în Bavaria. M-a impresionat atunci forţa discursului său şi l-am văzut neclintit ca un munte în faţa furtunilor vremii. În octombrie 1995 am fost din nou invitat de cancelarul Kohl la aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea CDU, ocazie cu care mi-a urat succes în alegerile prezidenţiale din România programate în anul următor.

În 1997 aceste întâlniri au dobândit cu totul altă pondere şi responsabilitate: nu mai eram un reprezentant al societăţii civile şi al opoziţiei democratice, ci pledam, ca preşedinte al României, în faţa celor mai puternici lideri ai lumii, în favoarea integrării României în NATO şi UE. La 7 februarie 1997, am făcut o vizită de câteva ore la Bonn, cu scopul exclusiv de a-l întâlni pe Helmut Kohl pentru a-i expune argumentele mele referitoare la integrarea României în primul val în NATO şi a-i solicita un ajutor pentru redresarea economică a României.

Helmut Kohl a murit. Cum a fost trădat de „mica fetiţă” Angela Merkel şi cum s-a răzbunat

Angela Merkel a fost promovată în politică de Helmut Kohl

 

Prin modul în care a formulat angajamentul său a fost clar pentru mine că era motivat de un principiu esenţial: solidaritate europeană şi franco-germană.  A fost un nou prilej pentru cancelarul Kohl de a reafirma profunda sa convingere cu privire la viitorul unificării europene şi coeziunii euroatlantice ca expresie superioară a solidarităţii continentului pentru pace şi progres. A ajutat apoi România nu atât prin declaraţii, ci prin fapte şi măsuri care au susţinut stabilitatea economică şi financiară  a României la începutul unor reforme dificile şi dureroase, precum şi integrarea României în NATO şi U.E.

La summit-ul NATO de la Madrid, într-un moment de impas provocat de veto-ul preşedintelui Franţei, Jaques Chirac, împotriva extinderii NATO fără includerea României în primul val alături de Polonia, Ungaria şi Cehia,  Helmut Kohl a sugerat un compromis pe care miniştrii de Externe ai Germaniei şi Franţei l-au negociat cu secretarul de stat al SUA, Madeleine Albright, obţinând plasarea României pe primul loc în lista ţărilor candidate pentru al doilea val.

Juncker s-a declară profund îndurerat de moartea lui Helmut Kohl, mentorul său şi esenţa Europei

Esenţială, aş putea spune chiar salvatoare pentru România, a fost poziţia sa la Consiliul European de la Luxemburg, în decembrie 1997, când din nou tandemul Germania-Franţa a deschis ţării noastre o perspectivă aproape nesperată: împotriva tendinţei Comisiei Europene şi a multor state-membre, care imaginau o lărgire a UE limitată la statele central-europene deja acceptate pentru NATO, urmând ca România, Bulgaria şi alte state est europene să aştepte până la convergenţa deplină. Decizia de la Luxemburg a consfinţit modelul regata, adică statutul de candidat pentru cele 10+1 state europene, care puteau apoi avansa în propriul ritm şi aveau la dispoziţie un culoar de depăşire.

Pentru România, acest model a fost salutar, evitând demoralizarea şi amânarea excesivă a finalizării procesului. Ştiam cu toţii atunci, cum ştim prea bine şi azi, că, fără suportul marilor state europene, în frunte cu Germania şi Franţa, nu am fi avut această şansă. Cancelarul Kohl a recunoscut el însuşi caracterul excepţional şi imprevizibil al acestui dublu proces de lărgire şi cu deosebire al integrării europene, pentru ţările din estul şi sudul continentului. Când l-am întâlnit la un dineu restrâns la Bucureşti, în 2010, după integrarea României în UE, a spus că, în opinia sa, integrarea europeană a României şi a Bulgariei este un miracol. Un miracol la care contribuţia sa a fost decisivă.

Ne-am reîntâlnit în 1999 la New York, când i s-a acordat de către Institutul East West  premiul Omul de stat european al deceniului şi am fost onorat să-l însoţesc pe podium, alături de ceilalţi preşedinţi care au primit premiul  în perioada 1990-1999.

Ultima dată l-am întâlnit la Berlin în noiembrie 2009, când am fost invitat la ceremonia de aniversare a căderii Zidului Berlinului. Era parţial imobilizat şi marcat de accidentul cerebral dar, în ciuda stării fizice precare, inspira aceeaşi forţă calmă şi neclintită a marilor oameni de stat.

Consider un privilegiu al soartei faptul că am fost contemporani şi că am avut onoarea de a colabora într-o misiune istorică: integrarea fostelor state comuniste din Europa de est în Uniunea Europeană.

Panteonul mondial al luptei pentru libertate înglobează acum una din cele mai nobile figuri ale contemporaneităţii. Generaţia care a construit drumul Europei Centrale şi Răsăritene către libertate şi democraţie este tot mai departe de cotidian şi mai aproape de istorie. La despărţirea de o mare personalitate a ultimului sfert de veac, viaţa sa exemplară ne îndeamnă să ducem mai departe gândurile şi proiectele sale vizionare.”

http://static1.evz.ro/image-original-605-388/cache/2017-06/foto-2-ec-helmut-kohl.jpgPreşedintele Emil Constantinescu împreună cu cancelarul Helmut Kohl în cabinetul Cancelariei Federale de la Bonn, cu ocazia vizitei de stat în Republica Federală Germană, 16 decembrie 1997

 

KOHL SI ROMANIA

Experientele cancelarului Kohl in relatia cu Romania nu au fost dintre cele mai fericite.

In ianuarie 1989, Germania a criticat dur regimul de la Bucuresti pentru incalcarea grava si repetata a drepturilor omului,atitudinea in negocierile privind controlul armamentelor sau regulile de comert. In aprilie 1989, Kohl a declarat ca situatia etnicilor germani din Romania a devenit intolerabila.

Dupa 1990, el a continuat sa priveasca cu rezerva evolutia post-decembrista a Romaniei lasand dialogul bilateral in sarcina ministrului de externe Genscher.

Pana cand Romania nu si-a clarificat prioritatile strategice fundamentale, interesul lui Helmut Kohl pentru Europa Centrala si de Est s-a oprit la frontiera Grupului de la Visegrad.

Cu toate acestea in 1997, la Consiliul European de la Luxembourg, Helmut Kohl a salvat sansele Romaniei de a ramane in parcursul european.

Mărturia fostului președinte Emil Constantinescu este elocventa.

Atunci, in tandem cu Franta, Germania a decis sa pastreze deschisa usa Uniunii Europene pentru Romania in conditiile in care Comisia Europeana si o serie de state membre doreau ca urmatoarea etapa de extidere europeana sa cuprinda numai statele deja acceptate in NATO,la data respectiva.

Helmut Kohl, în faţa Porţilor Brandenburg, în noiembrie 2014, la 25 de ani de la căderea Zidului.

Helmut Kohl a marcat istoria moderna, a fost un vizionar, dar si un constructor, un om puternic, deasupra vremurilor, care spunea la un moment dat : „Pacea trebuie sa fie mai mult decat absenta razboiului”. Nimic mai actual.

 

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top