regina-maria-fotografiile-fac-parte-din-fototeca-muzeului-national-de-istorie-a-romaniei
Actual

Ia românească, de la regine la pictori celebri

Ia tradițională românească este celebrată în România și în orice colț al lumii s-ar afla. Din cele mai străvechi timpuri, această bluză tradițională este un simbol al spațiului și al vieții românești.

 

Iscusință și măiestrie

De-a lungul istoriei, deși a evoluat, costumul popular românesc și-a păstrat caracteristicile esențiale. Pornind de la realizări artistice făcute cu materii prime din gospodăriile țăranilor, portul popular s-a transformat încet, dovedind o bogată măiestrie a țăranului român, atât în ornarea țesăturilor și a broderiilor, cât și în obținerea culorilor vegetale. Portul popular se diferențiază în funcție de anotimp, ocazii festive, adaptându-se ocupațiilor specifice fiecărei zone.

„Este poate cel mai economic mod de a realiza un veșmânt. Broderia este ca un fel de scriitură capabilă să vorbească, ca orice text arheologic aproape, despre ceea ce înseamnă universul de spiritualitate al celui ce a făurit piesa. Este ca limbajul nonverbal care reușește să transmită vizual, prin simpla percepție, tot ceea ce înseamnă creativitate, adică putere de a face din lucruri pe  care toate lumea le știe – din ațe, din desene, din puncte de broderie – ceva nemaiîntâlnit, unic și extrem de original. Aici, România și ia românească au un cuvânt greu de spus pe mapamond”, a declarat, pentru Q Magazine, Doina Işfănoni, cercetător etnolog la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”.

Ia românească a intrat în modă în perioada interbelică, atunci când Regina Maria a României s-a lăsat fotografiată și filmată în bluza tradițională românească și astfel a rămas în conștiința boemei Europe a acelor vremuri. Pentru întâlnirile oficiale, Regina Maria a trebuit să adapteze ia românească la ținute speciale și să iasă din canoane.

Image result for ia romaneasca veche

Image result for regina maria in ie

Regina Maria adora costumul popular românesc pe care nu ezita să-l îmbrace și în care s-a lăsat fotografiată de nenumărate ori.

Image result for regina maria in ie

De asemenea, cântăreața Maria Tănase s-a numărat printre personalitățile care au purtat ia românească, făcând-o cunoscută în întreaga lume.

Image result for maria tanase in ie

Related image

Maria Tănase a purtat la spectacolele ei ia românească

 

Trecutul portului popular a izvorât din viaţa şi din istoria poporului român, dar şi a tuturor celor care au trecut și au zăbovit pe aceste meleaguri, cu mii de ani în urmă.

Veșmântul popular a avut dintotdeauna un loc special în viața de zi cu zi. Vestigiile descoperite în săpăturile arheologice, scrierile din Antichitate şi din Evul Mediu atestă că portul s-a aflat în strânsă legătură cu viața strămoșilor noștri, cu mediul și cu stilul lor de viață.

Image result for ia romaneasca veche

O viață în ie

Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin prospețime și armonie. El reprezintă tradițiile poporului, evoluând și transformându-se odată cu el, de-a lungul veacurilor. Una dintre caracteristicile fundamentale ale costumului popular este legătura strânsă, indestructibilă, între îmbrăcăminte și condițiile de viață ale omului.

„Avem în ia românească roșie un element care o pune iarăși într-o lumină extraordinară, și anume, adaptabilitatea cromatică la vârsta purtătoarelor. Este expresia pulsării maxime a vitalității, a tinereții. Există apoi elementul celălalt, al vârstei tinere, dar al femeilor căsătorite – femeia care rodește, care împlinește neamul, și atunci, cămașa capătă acele tonuri pline de roșu, iar încet-încet, pe măsură ce avansează în vârstă, se petrece un lucru. Roșul se închide la culoare și ajunge ca vișina. În conștiința arhaică a poporului, roșul este expresia vitalității și a vieții. Este acea împlinire a promisiunii de a-ți duce existența până la capăt”, spune etnologul Doina Ișfănoni, pentru Q Magazine.

 

Oriunde, oricând, o ie

În funcție de ocazie, costumul popular poate fi mai simplu, de exemplu cel folosit în timpul muncilor agricole, până la cel mai frumos ornat, cel folosit la nuntă. Diferența costumelor se reflectă și în funcție de categoriile de vârstă; astfel, cel al copiilor, deși ca tip de îmbrăcăminte e la fel, are anumite diferențe. „Pentru ieșitul la horă, pentru nuntă, care este momentul crucial al existenței, pentru doliu, pentru marcarea suferinței. Nu neapărat cromatic. Noi avem chiar și forma aceea arhaică a doliului alb, în care broderia se restrânge decorativ, nu mai e la fel de amplă, la fel de somptuoasă, și cămașa devine simplă, doar cu un accent de broderie. Dacă în zona Hunedoarei, mâneca este acoperită de sus până jos, de la umăr până la manșetă, cu broderii pe o suprafață considerabil de lată, la cămașa de doliu apare numai un singur șir de broderie. În rest, pânza albă rămâne simplă, ca semn distinctiv că posesoarea acestei cămăși are de fapt un statut altfel decât toate celelalte femei de vârsta ei din comunitate”, explică Doina Ișfănoni.

Simplu sau colorat, costumul s-a adaptat la bucurii sau la tristeţi, a îmbrăcat tinerețea și bătrânețea, nunta şi înmormântarea, mai bine spus, fiecare moment și fiecare eveniment de viață.

Image result for „La Blouse Roumaine”

CITEȘTE ȘI
REINTERPRETAREA „BLUZEI ROMÂNEȘTI” A LUI MATISSE ÎN VIZIUNEA UNEI TINERE ARTISTE DIN ROMÂNIA

 

Ia românească, la New York

Portul românesc a fost prezentat, între 17 mai și 17 iunie, la New York, de Institutul Cultural Român (ICR), în cadrul unei serii de evenimente reunite sub titlul generic „La Blouse Roumaine”, prin care se doreşte promovarea identităţii culturale româneşti în spaţiul nord-american.

Portul popular, parte a istoriei noastre,  face mai puternice rădăcinile ce ne-au format ca nație și ne-au definit ca popor, cu valori ce impun respect. Ia românească, parte integrantă a veșmântului românesc, este una dintre amprentele noastre lăsate în timp pe acest teritoriu.

The Metropolitan Museum of Art, din New York, a găzduit, în cadrul unei expoziții, un costum popular românesc, purtat, conform descrierii de pe site-ul muzeului, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Muză a lui Matisse

Mari artişti precum Henri Matisse sau Constantin Daniel Rosenthal s-au lăsat şi ei vrăjiţi de frumuseţea portului românesc. Cel dintâi a lăsat moștenire numeroase picturi şi desene cu femei îmbrăcate cu ie, iar al doilea a înfăţişat-o în tabloul „România revoluţionară” pe Maria Rosetti, englezoaică la origine şi soţia lui C.A. Rosetti, purtând atât ie, cât şi năframă.

Image result for Yves Saint Laurent ia

Creație a lui Yves Saint Laurent

 

Nume importante din lumea modei, precum Yves Saint Laurent și creatorul Tom Ford, au apelat mai pregnant la această sursă de inspirație. Și alți designeri faimoşi, cum ar fi Kenzo sau Jean Paul Gaultier, au dedicat colecţii întregi cămăşii populare româneşti. Nadia Comăneci a ajutat la promovarea ei după ce a apărut de câteva ori îmbrăcată cu o ie tradiţională.


Ia, ca piesă vestimentară de referință în cultura și în civilizația românească, este un purtător de amprente, o carte de identitate. Veșmântul acesta seamănă cu o scriitură, seamănă cu o pictură de bună calitate, pentru că ia are puterea de a te fascina, pentru că e originală, e nemaiîntâlnită, e stranie până la un punct, pentru că e altfel decât știe toată lumea.  – Doina Işfănoni, cercetător etnolog la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”


Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato sau Dumitru Ghiaţă sunt câteva dintre numele marilor artiști români pe care portul popular i-a inspirat în realizarea operelor artistice.

Related image

Horă – de Camil Ressu

Image result for Ion Theodorescu-Sion ie romaneasca

Ion Theodorescu-Sion

Image result for Dumitru Ghiaţă ie romaneasca

Zi de sărbătoare la Horezu – Dumitru Ghiaţă

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top