Alexandru_Petrescu
Economie

Întreprinderile mici și mijlocii pot obține credite pentru investiții. Ce face Guvernul pentru a-i ajuta pe micii întreprinzători. Ministrul Alexandru Petrescu: Construim împreună cu mediul de afaceri, nu pentru mediul de afaceri

 

După ce a lucrat 20 de ani în străinătate, s-a hotărât să implementeze modelul occidental de business în România. Ministrul Mediului de Afaceri, Alexandru Petrescu, pentru Q Magazine.

Ați trecut de la Poșta Română, pe care ați profitabilizat-o, la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. De ce ați făcut schimbarea?

Având un pedigree profesional privat, trecând în zona companiilor de stat şi, mai recent, în administrația centrală de stat, am observat un aspect: managementul sustenabil nu se va face niciodată ştergând cu buretele toate măsurile celor ce au fost înaintea ta şi pornind de la zero. Nu am fost şi nu sunt adeptul termenului T0. Nu sunt un ministru providențial. Cred că proiectele care s-au dovedit bune şi viabile trebuie continuate. Sigur, dacă există nevoia de îmbunătăţiri sau adaptări specifice, o facem. Un manager bun ştie să fie puntea de legătură între toate echipele ministeriale, între decidenții instituționali, între memoria instituțională şi viitorul probabil şi reuşeşte să menţină, în același timp, motivați toţi oamenii implicaţi în proiecte. Este principiul după care vreau să conduc: managementul eficient. Acesta, dar și experienţa acumulată în mediul privat, combinată cu experienţa şi familiaritatea mediului din administrația de stat, dorința şi putința de a face lucrurile mai bine sunt motivele pentru care am şi acceptat noul rol.

 

Mediul de afaceri  românesc, dominat de IMM-uri

 

Dacă aş pune bazele unei firme, care sunt greutăţile cu care mă voi confrunta?

Încă există percepția dificultăților, într-o mare măsură bazată pe realitate, care ţin de accesul la finanţare pentru activitatea curentă şi investiţii, un cadru legislativ şi fiscal impredictibil sau dificultatea de a pătrunde pe pieţe externe. De aceea, am gândit la nivel guvernamental o serie de programe și măsuri  care să înlăture aceste dificultăți, pe care le punem deja în aplicare. Prioritatea Guvernului este de a-și manifesta pe deplin angajamentul luat de a fi cel mai bun partener pentru dezvoltarea mediului de afaceri și alinierea  serviciului public la același ritm  cu dinamica și cerințele sectorului privat.


România, conform predicţiilor Eurostat, în trimestrul 4 al anului 2016, a fost ţara cu cel mai mare ritm de creştere economică din Uniunea Europeană.


 

Grafic în creștere făcut din monezi

 

Ce puteţi face diferit faţă de predecesorii de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat astfel încât să se resimtă în economie această intervenție?

Mă preocupă, în mod egal, atât creșterea volumului investițiilor străine directe în România, creșterea exporturilor de mărfuri românești cu valoare adăugată mare, cât și crearea unui cadrul fiscal predictibil și stabil, măsuri care contribuie la  susținerea puternică a dezvoltării IMM-urilor, pentru care derulăm o serie de programe de sprijinire financiară. Scopul meu este ca România să devină o țară-reper pentru atragerea  investiţiilor străine, să atragem cât mai mulţi oameni de afaceri, autohtoni sau străini deopotrivă, pentru a construi împreună numeroase poveşti de succes. Abordarea ministerului pe care îl conduc este una proactivă față de mediul de business, menită să îmbunătățească relația dintre sectorul public și cel privat, prin netezirea căilor de dezvoltare a afacerilor, prin reducerea birocrației, astfel încât să atingem alinierea corectă a celor două zone.

Suntem într-un context favorabil. România, conform predicţiilor Eurostat, în trimestrul 4 al anului 2016, a fost ţara cu cel mai mare ritm de creştere economică din Uniunea Europeană. În aceeași linie, Fondul Monetar Internațional a revizuit în creştere, de la 3,8% până la 4,2%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. Suntem cu pedala de acceleraţie economică apăsată. Vrem nu doar să păstrăm acest ritm, ci să îl creștem.


Construim împreună cu mediul de afaceri, nu pentru mediul de afaceri.



 Vom avea un departament pentru debirocratizare


Pare că mediul de afaceri are nevoie de sprijin, mai ales din partea guvernului…

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care vizează o reglementare inteligentă, intuitivă din perspectivă comercială, consultare sistematică cu organizaţiile reprezentative, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători. Am avut numeroase întâlniri cu cele mai reprezentative organizații ale mediului de business. Fiecare proiect care pleacă din minister este construit printr-o consultare extinsă și aplicată cu cei interesați de finalitatea sa. Construim împreună cu mediul de afaceri, nu pentru mediul de afaceri.

Concret, cum va arăta acest ajutor?

Lucrăm pe două planuri, pe de-o parte la creșterea numărului beneficiarilor programelor pe care le derulăm prin flexibilizarea accesului la finanțare și suplimentarea bugetelor destinate schemelor de ajutor, iar pe de altă parte la transformarea cadrului de business într-unul cât mai prietenos și predictibil pentru antreprenori, printr-o serie de reglementări, cum ar fi legea prevenției, legea parteneriatului public-privat sau înființarea departamentului pentru debirocratizare.

Imm-uri

Legat de îmbunătățirea cadrului de business, vreau să vă spun că proiectul legii prevenției a fost construit pe două principii esențiale: identificarea zonei de rezonabilitate în actul de control și informarea mediului de afaceri în legătură cu toate drepturile și obligațiile care îi revin în desfășurarea activității. Prin această lege, facem un prim pas spre ceea ce înseamnă emanciparea actului de control, atât de necesar redinamizării mediului de afaceri și a administrației publice.

În privinţa programelor de sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în mare parte, acestea beneficiază, în 2017, de bugete ale căror valori au fost dublate comparativ cu anul trecut.

 

Dificultăţile cu care se confruntă frecvent firmele mici şi mijlocii potrivit Carta albă a IMM-urilor 2016:

  • birocraţia (61,41% din IMM-uri)
  • fiscalitatea excesivă (54,74%)
  • corupţia (45,16%)
  • controalele excesive  (44,98%)
  • concurenţa neloială  (40,33%)
  • scăderea cererii interne  (36,31%)
  • angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului  (26,37%)
  • creşterea nivelului cheltuielilor salariale (25,54%)
  • inflaţia (21,90%)
  • concurenţa produselor din import (19,71%)
  • întârzierile la încasarea facturilor de la firmele private (19,62%)
  • calitatea slabă a infrastructurii  (18,16%)
  • costurile ridicate ale creditelor  (15,24%)
  • instabilitatea relativă a monedei naţionale (13,14%)

 

Programe de dezvoltare a mediului de afaceri

Programul StartUp Nation intră în această categorie, a măsurilor pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri?

Da. Acesta va duce la o dinamizare a ecosistemului de business prin încurajarea celor care au o idee bună de afaceri să intre în lumea antreprenoriatului. Arhitectura programului este subscrisă cuvântului-cheie simplu, iar plaja de activități căreia se adresează este una extinsă, de la IT la cei care identifică o breșă de afaceri în comunitatea în care trăiesc. Prin acest program vom reuși să ajutăm până la 10.000 de antreprenori pe an să transforme o idee într-o afacere.

 

Programul start up nation

 

Ce alte programe asemănătoare se mai regăsesc sub auspiciile ministerului?

Există o serie de astfel de iniţiative:

  • Programul naţional multianual de microindustrializare are ca obiectiv susţinerea investiţiilor în industria prelucrătoare, creşterea volumului de activitate şi a competitivităţii IMM din acest domeniu prin acordare de ajutoare de minimis în vederea facilitării accesului la achiziționarea de echipamente, mașini, utilaje, instalații de lucru, aparate și instalații de măsurare, control și reglare, tehnică IT, autoutilitare.
  • Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă se adresează firmelor cu peste doi ani de la înființare din sectorul serviciilor și comerțului. Absența unei linii de finanțare din  fonduri europene dedicate activității de comerț precum și interesul crescut al antreprenorilor pentru acest program ne-au determinat ca anul acesta să creștem de 2,5 ori bugetul destinat programului și, bineînțeles, să dublăm alocația financiară acordată fiecărui aplicant în parte.
  • Programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii are alocat un buget dublu față de anul trecut și are ca obiectiv dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor prin organizarea de conferințe regionale, naționale și internaționale.
  • Programul naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului, care vizează întărirea clasei de mici meşteşugari şi artizani, se adresează unui număr de aproximativ 300 de beneficiari pentru organizarea unui târg Național pentru Meșteșugari.
  •  Programul cu finanţare externă PREIMM (Programul Româno – Elveţian pentru IMM-uri) care are ca obiectiv principal facilitarea accesului IMM-urilor la credite pentru investiţii pe o perioadă de maximum 5 ani, în condiţii financiare favorabile pentru beneficiari.

 

Programul naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului


Teama de a mai semna

Are lupta anticorupţie vreun impact asupra economiei României?

Aduce beneficii enorme României, câtă vreme este făcută corect şi cu respectarea unui echilibru. Când ceri transparenţă, consultare, comportament corect, trebuie să ai exact aceeaşi atitudine. Sunt aspecte ale modului în care au fost conduse şi coordonate anumite anchete în ultimii ani care, din păcate, au stârnit o neîncredere, să-i spunem, atât în rândul opiniei publice, cât şi în rândul celor care au putere de decizie în domeniul economic.

O lipsă de predictibilitate şi claritate legislativă în sfera penalului, de exemplu, poate conduce la încetinirea investiţiilor private şi la întârzierea semnării unor contracte cu firme care să execute proiecte ale guvernului. Din păcate, din cauza unor neclarităţi greu de explicat din legislaţie, orice poate fi interpretat şi se creează un blocaj la nivelul administrației centrale sau locale, pentru că mulţi se tem să mai semneze. Aşadar, mediul economic are nevoie de o legislaţie corectă şi extrem de clară pentru a se putea dezvolta complet, atât din perspectiva statului, cât și a privatului.

 

Profilul întreprinzătorului român:

Persoană matură, cu pregătire economică și tehnică, de gen masculin, căsătorit, cu copii, absolvent al unei forme de învățământ superior, cu experiență antreprenorială medie de 10,28 ani, asociat unic, care alocă mai mult de 8 ore zilnic afacerii şi nu implică membrii familiei în activitățile firmei.

 

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top