Lira cântă şi pentru leu?

Dacă vara lui 2016 le aducea românilor o nouă temere – Brexit-ul, toamna lui 2016 le oferă linişte, adică mai multă stabilitate pe leu, care nu se mai lasă influenţat nici de căderile nervoase repetate ale lirei sterline, nici de fluxul de informaţii externe pe seama ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Nici când premierul Theresa May a anunţat că martie 2017 va fi momentul în care se va activa Articolul 50 – cel care stabileşte paşii ieşirii din Uniunea Europeană- leul nu a avut nicio reacţie. Nici zilele aceasta când lira a ajuns la cel mai mic nivel al său din ultimii 30 de ani, leul nu a tresărit. Dacă ascultăm de Banca Angliei a fost vorba despre cel mai slab nivel de tranzacţionare a lirei din ultimii 168 de ani. Dar leul a privit impasibil. Sau poate doar din stare de expectativă. Poate că leul este în aşteptarea primăverii 2017, când va începe marea schimbare europeană.

Lira a suferit intens o săptămână la rând după ce miniştrii Partidului Conservator au dat de înţeles că vor opta pentru un „Brexit dur”, care presupune sacrificarea accesului la piaţa unică şi prioritizează controalele stricte în domeniul imigraţiei. Mesajele au stârnit reacţii prompte, la unison, din partea sectorului privat, din partea băncilor sau a producătorilor auto şi până la mici companii din zona manufacturieră sau chiar agricolă. Pe 7 octombrie, lira sterlină a avut parte de o zi de vineri neagră, cu un minus de 8% în faţa dolarului în tranzacţiile din Asia.

În România, însă, până acum, prinde contur ceea ce Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României, spunea imediat după votul Pro Brexit şi anume că „nu suntem în prima linie a acestui război”. Nu din punct de vedere economic pentru că, politic, suntem fix în prima linie. Să nu uităm că am fost motiv de Brexit pentru că Anglia şi Ţara Galilor nu mai vor imigranţi din Europa de Est, şi, implicit, nu mai vor nici români! Sau, aşa cum spun românii din Londra, nu mai vor „în primul rând români” în măsura în care accesul Marii Britanii la piaţa comună va fi restricţionat odată cu ieşirea din blocul comunitar, iar numărul românilor din UK depaşeşte 220.000. Odată depuse actele de divorţ, fiecare ţară în parte va trebui să îşi cântarească propriile plusuri şi minusuri, în funcţie de relaţiile comerciale cu Marea Britanie. Şi să nu uităm că Uniunea Europeană are un excedent comercial de peste 60 de miliarde de lire cu Marea Britanie!

Până la despărţire, îngrijorările legate de economia britanică în afara Uniunii Europene persistă, aşa cum scrie, zilnic, presa internaţională, ceea ce înseamnă că vom mai asista la fluctuaţii ale lirei sterline.

Vestea bună este că slăbirea monedei britanice dă câştig de cauză indicelului bursier britanic FTSE 100 – care are în vedere companiile cu o proporţie semnificativă a profiturilor în dolari. Lira slabă este, deci, în avantajul celor care au plasat bani pe Bursă sau în fondurile de pensii cu expunere mare pe acţiuni. Apoi, bani mai ieftini înseamnă şi exporturi mai multe chiar dacă efectele nu vor fi spectaculoase având în vedere baza industrială relativ îngustă a Marii Britanii. Chiar şi aşa şi acesta reprezintă, totuşi, un alt plus pentru economia britanică, ceea ce indică faptul că răul nu e chiar atât de mare! De interes imediat pentru noi este faptul că lira slabă înseamnă un euro mai puternic şi, cel putin prin comparaţie, un euro întărit transferă din puterea sa şi leului nostru.

În ceea ce priveşte companiile britanice prezente la noi, aici schimburile se fac tot în euro. Marea Britanie se situează pe locul 12 în clasament, după Olanda, Austria, Germania, Cipru, Franta, Grecia, Italia, Spania, Luxemburg, Elveţia şi Statele Unite ale Americii. Potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la 31 august anul curent, în România, activau 5.361 de societăţi britanice cu investiţii de 856 milioane euro la noi în ţară. Elveţia, de exemplu, are mai puţine companii aici, 2.742 la număr, dar investiţii mai mari, de 978 de milioane de euro.

Multe firme britanice au fabrici la noi, dar importă la rândul lor piesele de care au nevoie şi le plătesc în euro sau în dolari. De asemenea, sunt importante şi pieţele pe care sunt vândute, ulterior, produsele respective. În ultimă instanţă contează în ce valută îşi câştigă, de fapt, companiile britanice banii.

Efectele de pe urma unei lire slabe în privinţa schimburilor comerciale dintre România şi Marea Britanie sunt însă, greu de depistat deocamdată. Potrivit Ambasadei României la Londra, în anul 2015 s-au înregistrat cele mai ridicate valori din istoria relaţiilor comerciale dintre ţara noastră şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord atât din punct de vedere al exporturilor româneşti, cât şi al volumului schimburilor comerciale bilaterale, care a însumat 3,95 miliarde euro în decembrie 2015, în creştere cu 13,21% faţă de 2014. De asemenea, exportul a crescut cu 10,55% faţă de 2014,  până la 2,38 miliarde euro. Marea Britanie se situează pe locul 5, atât la nivelul statelor membre Uniunii Europene, cât şi în clasamentul general, cu o pondere de 4,36% în totalul exporturilor României, potrivit aceleiaşi surse.

Cel mai mult de suferit de pe urma lirei vor continua să aibă românii care muncesc în Regatul Unit. Da, pe ei îi afectează şi lira, direct în buzunare, şi politica imigraţiei! La fel, şi pe familiile lor rămase în România care vor primi bani mai puţini din străinătate.

Cum ajută lira leu să crească? Pentru moment, ajută pentru că economia României este de perspectivă şi se poate mândri cu cel mai ridicat ritm de creştere din Uniunea Europeană. Experţii Fondului Monetar Internaţional au revizuit prognoza pentru acest an de la 4,2% la 5% cât estimau în primăvară. FMI a modificat şi estimarea pentru 2017, de la 3,6% la 3,8%. Recent, şi Erste Group şi-a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României în 2016 de la 4,1% la 4,5% datorită performanţelor peste aşteptări din trimestrul al doilea.

---

Comparativ cu Marea Britanie viitorul arată mai bine aici pentru că sunt mai puţine incertitudini. Este o poză de moment, spun mulţi specialişti, pentru că, odată reîncepute problemele în Zona Euro, leul va scădea din nou. Valutele emergente sunt primele vândute când există risc global mare, cu accent pe adjectivul “mare”. Apoi, în România, inflaţia este sub control, iar Banca Naţională spune că nu va înăspri politica monetară. Or în UK inflaţia reprezintă o mare problemă prin prisma şocului deprecierii lirei.

Momentan, nu avem de ce să ne facem griji, ne transmit analiştii şi cifrele oficiale! Dar trebuie să învăţăm de la puternicul nostru leu şi să rămânem vigilenţi până ce va trece şi furtuna Brexit-ului.

---