Mii de cetățeni cer ca avocata Schweighofer să plece din Parlamentul României

Urmare a dezvăluirilor apărute în spațiul public referitoare la deputata PNL Cristina Trăilă, care e plătită de celebra companie austriacă Schweighofer a fost lansată o petiție online pentru excluderea acesteia din Parlamentul României. După prima zi de lansare, peste 7.000 de cetățeni semnaseră petiția.

• Lia Savonea: Când a fost capturată justiția? Cu siguranță nu acum, când a încercat să se elibereze!
• Moda citește
• TAROM is making it easier for Romanian passangers to travel do dozens of intercontinental destinations through its partnership with Etihad Airways
• Protestele de la Bruxelles au degenerat în violențe
• Alexandru Muraru acuză PSD: Vrea să decidă fără să răspundă, să conducă fără să semneze

Dezvăuirile privind activitatea Cristinei Trăilă au fost făcute de Mihai Goțiu pe site-ul România curată.

În articolul intitulat „DOCUMENTE: Ce a făcut deputata Cristina Trăilă în Parlament în favoarea Schweighofer, compania care o plătește ca avocat”, Goțiu arată că  deputata PNL a negat în mod constant amploarea tăierilor ilegale de păduri și a pierderilor economice cauzate de acestea.

Cristina Trăilă care desfășoară activitate și în calitate de avocat, dincolo de cea parlamentară. Printre clienții majori ai deputatei se numără și compania austriacă Holzindustrie Schweighofer (mai nou denumită HS Timber Group), responsabilă, după cum se știe, pentru dezasstrul din pădurile României.

Dublul statut al Cristinei Trăilă (parlamentar și avocat Schweighofer) ridică un mare semn de întrebare asupra prezenței domniei sale în comisia de raport pe Codul Silvic. Miza este foarte mare ținând cont de faptul că pe lângă administrarea pădurilor, modificările Codului silvic vizează și trimiterea la pușcărie (sau scăparea de răspundere penală) a hoților și mafioților care ne distrug pădurile. Comisiile de raport sunt cele care decid, practic, forma finală a legilor (în plen votându-se raportul final).

Potrivit lui Mihai Goțiu dar și jurnalistului de investigații Andrei Ciurcanu (care a făcut la rândul său o serie de articole dedicate deputatei liberale pe blogul său) că Trăilă a participat la evenimente de lobby al Asociației Industriei Lemnului (AIL) Prolemn, fiind anunțată de organizatori ca reprezentantă a Parlamentului. Prolemn are, la rândul ei, printre membri fondatori (și sponsori) firme din grupul Schweighofer. Contactată de Ciurcanu, deputata i-a transmis că „nu vede care e problema“.

Prin petiția online, semnatarii îi cer lui Nicolae Ciucă, președintele PNL, retragerea sprijinului politic și, implicit, excluderea ei din Comisia Juridică a Camerei Deputaților întrucât nu se poate accepta ca „o corporație ce prosperă din distrugerea pădurilor României să ne scrie, prin interpuși, legile”.

În petiție se arată și de ce este important ca liberala Cristină Trăilă să plece din Parlamentul României.

„Textul noului Cod Silvic intră în dezbatere parlamentară în perioada imediat următoare. Membrii comisiilor Camerei Deputaților vor decide conținutul legilor care vor reglementa în ce cantitate și cum se taie pădurea din România. Printre acești deputați se numără și Cristina Trăilă, membru în Comisia Juridică, comisie de raport în cazul Codului Silvic.

Dar, principala sursă de venit a Cristinei Trăilă nu este activitatea de deputat, ci de avocat. A câștigat, în ultimii 3 ani, 3.575 milioane de lei din avocatură. Printre clienții ei se numără Schweighofer, firma austriacă aflată în centrul celor mai grave scandaluri privind tăierile ilegale de lemn din România. [1]

Comparativ, ca deputat, ea a câștigat doar 416 mii de lei. Nu putem permite ca un om care se îmbogățește din banii unei firme ce ne distruge pădurile să scrie și să voteze legile silvice.

Activitatea Cristinei Trăilă în Parlament nu poate fi separată de faptul că e plătită pentru a apăra interesele companiei Schweighofer. La cererea clienților săi, ea poate influența decisiv textul final al noului Cod Silvic. Ceea ce ar putea avea un impact devastator asupra pădurilor.

Semnează și tu petiția prin care îi cerem lui Nicolae Ciucă să-i retragă sprijinul politic „deputatei Schweighofer”. Asta o va face să-și piardă, automat, statutul de membru în Comisia Juridică și influența nocivă pe care o poate avea asupra legilor silvice.”

Cristina Trăilă: Mă voi abține la votul pe proiectul privind Codul Silvic!

Pe pagina sa de Facebook, Cristina Trăilă a făcut serie de precizări referitoare la acuzațiile care i-au fost aduse în ultima perioadă. A făcut acets demers pentru a contracara o percepție eronată asupra realității.

Trăilă afirmă că nu are inițiative pe Codul Sivic și anunță că se va abține la votul pe proiectul de lege. Acest gest ar trebui să dovedească atât buna sa credință, cât și adevărul spuselor sale.

Vă prezentăm argumentația deputatului liberal așa cum apare pe pagina de Facebook.

„Atunci când o persoană este atacată, nimeni nu caută adevărul!

Dar am o datorie față de oamenii care au fost si sunt alături de mine de 18 ani de când sunt în politică, să clarific anumite aspecte care altfel ar putea crea o percepție eronată asupra realității.

Ca să subliniez încă de la început, eu nu am inițiative pe Codul Silvic și mă voi abține la votul pe proiectul privind Codul Silvic! Și, ca să fie și mai clar, este o decizie care întărește buna-credință și adevărul spuselor mele!

Profesia de #avocat este o profesie liberală, iar parlamentarul nu are mandat imperativ. Ca avocat, în cei 18 ani de politică nu am avut niciodată contracte cu statul. Totodată, ca avocat pot reprezenta orice persoană fizică sau juridică care solicită asistența juridică pe care eu și colegii mei suntem specializați.

Ca atare, după 23 de ani în profesia de avocat este firesc și normal ca numele meu să fie respectat pe piața avocaturii. În același timp, oricine își dorește un avocat cu reputație și care să aibă o experiență vastă în domeniul de interes al persoanei respective. Eu și colegii mei am reprezentat în toți acești ani sute de persoane fizice și juridice, respectând deontologia profesională și fiind mândri de activitatea pe care o prestăm ca avocați.

Sunt avocatul #HSTimber SRL, o companie românească care plătește anual peste 40 de milioane de euro în taxe și impozite, care până în acest an a avut peste 3.000 de angajați și care se situează în top 10 contribuabili din România la bugetul de stat. Ei nu fac parte din companiile mari care declară profit zero. #HSTimber SRL este o companie la fel ca Dacia, Ford și alte asemenea companii care aduc plusvaloare economiei românești.

Noi, în calitate de avocați, i-am reprezentat în domenii profesionale precum drept societar, dreptul concurenței, drept financiar – fiscal și contencios-administrativ.

În ceea ce mă privește, experiența mea de avocat m-a adus în #Comisiajuridică a #CamereiDeputaților, una dintre cele mai profesioniste comisii permanente din Parlamentul României. Și este profesionistă tocmai pentru că este formată, în marea ei majoritate, din membri care la bază sunt de profesie #avocați, dar si juristi cu o remarcabila experienta. Inevitabil, cele mai multe proiecte de lege trec prin această comisie. Însă, așa cum am subliniat la început, eu, ca parlamentar, nu am avut nicio inițiativă în ceea ce privește Codul Silvic.

Nu există prevedere legală care să-mi interzică sa am inițiative ori să votez un anumit proiect legislativ. Potrivit Legii privind Statutul deputaților și senatorilor: „Art. 22 – Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.

Dacă ne lansăm în presupoziții fără fundament și fără fond, am putea ajunge să susținem că niciun medic care profesează și care este membru al Parlamentului României nu ar trebui să voteze vreo lege în domeniul sănătății, de exemplu legea salarizării, de care beneficiază în mod direct. La fel, am putea ajunge să susținem că niciun profesor care predă în școlile din România și care este și parlamentar nu ar trebui să voteze legi în domeniul educației sau legi privind finanțări aferente acestui domeniu.

Ar fi, într-adevăr, o aberație! Să susținem astfel de lucruri ar însemna să ne poziționăm flagrant în sfera iraționalului, pentru că tocmai oamenii care activează în aceste domenii sunt cei mai în măsură să redacteze sau să voteze proiecte de lege cu impact pentru domeniile respective.

Dacă vreți să vorbim și despre tăierile ilegale de păduri, realitatea este cu totul alta decat cea prezentată, în principal de ONG-uri, și poate fi dezvăluită prin câteva întrebări simple:

De ce USR-ul nu a dorită să treacă în PNRR finanțarea drumurilor forestiere și supravegherea video a pădurilor?!

De ce nu se dorește măsurarea electronică a materialului lemnos, cu o tehnologie modernă, și încă se măsoară cu cupla, așa cum se proceda în urmă cu 100 de ani?!

De ce nu se dorește a se comunica datele reale în ceea ce privește amenajamentele silvice și fondul forestier românesc?!

De ce datele transmise de USR către Bruxelles cu privire la tăierile ilegale din România sunt în mod flagrant eronate, putând fi observanțe discrepanțe uriașe între ceea ce au comunicat cei de la USR și ceea ce apare în datele oficiale ale instituțiilor românești?!

Care a fost și care este scopul final al tuturor campaniilor negative ale ONG-urilor împotriva companiilor care produc materie primă pentru mobilă?! Ani la rândul, la nivel european s-a transmis că lemnul provenit din România este lemn ilegal. Or, aceste companii nu utilizează lemn din România decât în proporție de 30%, cât este limita legală. Restul lemnului provine din import, din țări precum Cehia, Austria, Germania, Norvegia, Ucraina etc.

Ca atare, activitatea lor se rezumă la a produce materie primă pentru #industriademobilă. În schimb, lemnul tăiat ilegal este pus pe foc, așa cum s-a constatat în nenumărate rânduri!

Or, este destul de clar că scopul tuturor campaniilor negative a fost distrugerea industriei de mobilă din România, așa cum unii în trecut au distrus industria metalurgică. Din cauza acestor manipulări, industria de mobilă din țara noastră suferă la export, pentru că în Uniunea Europeană există un grad ridicat de scepticism (întreținut cel mai probabil și de anumite jocuri politice) cu privire la achiziționarea produselor de mobilă fabricate în România.

Așadar, dacă aveți o masă, un scaun sau un pat din lemn în casele voastre și dacă îmbrățișați fake news-urile și manipulările cu privire la traseul lemnului furat, aruncați-le în foc!

Realitatea, așa cum spuneam, este că în loc să dezvoltăm o industrie care respectă normele și limitele legale pe întreg lanțul de aprovizionare, încercăm din răsputeri să o doborâm, să distrugem și una dintre ultimele industrii rămase în picioare în această țară!”, a scris Cristina Trăilă pe Facebook.