Ministerul rus al Apărării știe că răspunsul nuclear al aliaților occidentali ar fi năucitor

Pentru europenii lucizi, continuarea confruntării militare între apărătorii ucraineni și invadatorii ruși este o tragedie care continuă pe Frontul din Estul Ucrainei.

Putin a introdus regimul de serviciu special în Forța de Descurajare a Rusiei

În timp ce Moscova pare a își regrupa o parte din forța sa expediționară, trimisă în Ucraina, Kievul mulțumește Casei Albe pentru considerabilul ajutor financiar și militar acordat de Statele Unite ale Americii. Dar președintele Zelensky cere, în continuare, tancuri, avioane și artilerie, pentru a continua eliberarea teritoriilor ucrainene cucerite de militarii trimiși de Vladimir Putin. La 7 mai ar urma să înceteze operațiunea militară specială efectuată de Rusia în Ucraina. Adică doar o etapă din confruntarea care ar putea continua pe teritoriul ucrainean. 

Teama de o înfrângere, în formă continuată, pe Frontul din Estul Ucrainei și de o ipotetică – deocamdată – lovitură de stat militară, l-a determinat pe septuagenarul președinte rus Vladimir Vladimirovici Putin, să dea ordinul pentru a introduce ceea ce el a descris drept un „regim de serviciu special”, în forța de descurajare a armatei ruse.

Acesta ar fi consecința declarațiilor unor lideri aliați occidentali, enunțurile acestora fiind considerate agresive contra Federației Ruse, o interpretare care nu mai surprinde pe nimeni, în actuala conjunctură tensionată din partea răsăriteană a Europei.

Concret, Putin a avut duminică o nouă întâlnire,  cu ministrul apărării, Serghei Şoigu, şi cu şeful Statului Major General, generalul Valery Gerasimov, la Kremlin, cărora le-a spus – nu că aceștia nu ar fi știut, dar opinia publică rusă trebuie alimentată, în viziunea Kremlinului, cu date noi privind inamicul public numit la Moscova ca fiind NATO – nimic altceva decât că țările occidentale întreprind acțiuni neprietenoase împotriva Rusiei, în sfera economică.

Șeful statului rus s-a referit astfel la sancțiunile pe care  le consideră nelegitime, foarte cunoscute de toată lumea – cum preciza tot el. 

În acest context se impune lămurirea – conform limbajului tipic practicat la Kremlin – că sarcina forțelor strategice de descurajare este de a… descuraja agresiunea împotriva Rusiei și a aliaților săi și, de asemenea, de a învinge un agresor, într-un război folosind diferite tipuri de arme, inclusiv nucleare. 

Amenințarea cu recursul la armele nucleare nu mai este o noutate, cu precizarea necesară că nu vor fi utilizate deloc, deoarece la Ministerul rus al Apărării se știe că răspunsul nuclear al aliaților occidentali ar fi năucitor. 

La nivel de detaliu, Forțele de Descurajare ale Federației Ruse includ Forța Strategică Ofensivă / FSO și Forța Strategică de Apărare / FSA, deși, în cazul în care Rusia va avea parte de o surpriză strategică, atunci – dacă Moscova va mai avea capacitate de reacție – va folosi ambele forțe. 

Desigur că potențialul nuclear strategic constituie coloana vertebrală a FSO, aceasta fiind dotată cu rachete și avioane intercontinentale, inclusiv cu arme cu rază lungă de acțiune, de mare precizie. 

Potențialul nuclear strategic include Forța Strategică de Rachete, dar FSO include, de asemenea, forța strategică convențională, care are bombardiere strategice și cu rază lungă de acțiune și, de asemenea, submarine, nave de suprafață și aeronave, care transportă rachete navale, ce poartă arme cu rază lungă de acțiune de înaltă precizie.

Pe de altă parte, așa cum se precizează la Moscova, componentele cheie ale FSA sunt forțele pregătite pentru luptă și mijloacele de apărare aerospațială, aici fiind vorba de sistemul de avertizare a atacurilor cu rachete, sistemul de monitorizare a spațiului cosmic și apărarea antirachetă, apărarea spațială și apărarea aeriană. 

Cam multe jucării ale armatei ruse sunt scoase de Putin, de pe panoplia ofensiv-defensivă a Rusiei contra alianței statelor democrate din Europa liberă de autoritarism, nu-i așa? 

Cu mențiunea că nu le va folosi niciodată, reacția adversarului potențial fiind imediată, proporțională și cu efecte distructive ce nu pot fi neglijate de generalii ruși. 

Fumigena care vrea să-l scape pe Putin

Sigur, Putin pare cel puțin parțial condus de dorința de a recâștiga prestigiul rusesc pierdut la căderea Uniunii Sovietice.

„Un călcâi al lui Ahile în autocrații este că în aceste sisteme nu sunt oameni care spun adevărul puterii sau care au capacitatea de a spune adevărul puterii, și cred că asta vedem în Rusia”, a spus Antony Blinken, care conduce Departamentul de Stat al SUA, unor reporteri, în timpul unei opriri în Algeria, miercuri. Foto Twitter

Asta ar explica de ce comunitatea de informații a Statelor Unite ale Americii a ajuns la concluzia că Putin nu știa că armata lui folosea și pierdea recruți în Ucraina, deși ipoteza trebuie privită cu o firească reținere, fiind mai degrabă o fumigenă a Kremlinului, pentru a-l scăpa pe șeful statului rus de o vinovăție publică.

Tot serviciile speciale de pe Ocean au stabilit că șeful statului rus nu este pe deplin conștient de măsura în care economia Rusiei este afectată de sancțiunile economice impuse de SUA și de aliați, ceea ce ar însemna, dacă ar fi adevărat, începutul sfârșitului domniei îndelungate a lui Putin, la Kremlin. 

Casa Albă și-a exprimat marți scepticismul cu privire la anunțul public al Rusiei că va opri operațiunile din apropierea Kievului, într-un efort de a crește încrederea în discuțiile în curs, între oficialii ucraineni și ruși, în Turcia.

Anunțul în sine este o probă publică a intenției Kremlinului, de a drege busuiocul, după resimțirea sancțiunilor economice occidentale în societatea rusă, numai că viața bate filmul ipoteticelor dorințe ale Moscovei, asta pentru că forțele ruse au lovit, peste noapte, zonele din jurul capitalei Ucrainei.

Pentagonul a precizat miercuri, 30 martie, că trupe ale Federației Ruse au fost observate deplasându-se spre granița de nord a Ucrainei, atât cea cu Rusia, cât și aceea cu Belarus. 

Cel mai probabil ar fi vorba de o repoziționare în arealuri unde militarii se pot reface temporar, pot fi aprovizionați cu cele necesare continuării luptei și se pregătesc de noi dislocări. 

În tabăra ucraineană se știe că înainte de anunțul de miercuri privind un ajutor suplimentar de 500 de milioane de dolari, administrația Biden a trimis Ucrainei aproximativ două miliarde de dolari în asistență umanitară și de securitate, de la începutul războiului.

Asistența financiară americană, aceea de ultimă oră, ar putea fi folosită de guvernul ucrainean pentru a-și consolida economia și a plăti cheltuielile bugetare, inclusiv salariile guvernamentale și întreținerea serviciilor publice.

Zelensky i-a spus lui Biden: „Avem nevoie de pace și aceasta va fi atinsă doar atunci când vom avea o poziție puternică pe câmpul de luptă. Moralul nostru este ferm, este suficientă determinare, dar avem nevoie de sprijinul dumneavoastră imediat.” Foto: Președinția Ucrainei

Președintele ucrainean i-a mai precizat omologului american: „Dacă luptăm cu adevărat pentru libertate și pentru apărarea democrației împreună, atunci avem dreptul să cerem ajutor în acest punct de cotitură dificil. Tancuri, avioane, sisteme de artilerie. Libertatea nu ar trebui să fie înarmată mai rău decât tirania”.

Sigur că președintele ucrainean crede că apărarea țării sale împotriva invaziei ruse se află la un „punct de cotitură”, dar…

O nouă viclenie a Moscovei

Este posibil să avem de-a face cu o nouă operațiune de înșelare, în mod premeditat, a opiniei publice internaționale, una generată de sancțiunile economice occidentale asupra Federației Ruse.

În mod evident au fost și sunt probleme de logistică, de aprovizionare, în armata rusă, cu momente de manifestare a nemulțumirii militarilor cu grade mici, din diferite unități dislocate în Ucraina.

Dar Putin vrea să ofere opiniei publice ruse, la 9 mai, satisfacția că, de pildă, „naziștii” – numiți așa în baza unor conduite aparte anterioare ale componenților celebrului batalion Azov, după cucerirea în 2014 a peninsulei Crimeea și declanșarea separatismului rusesc în Donbas – care apără Mariupolul ar fi înfrânți, o victorie de etapă, care ar merita (!!!) să fie sărbătorită la parada ce se organizează anual în Piața Roșie din Moscova.

Atenție! 

Tocmai pentru că pe 7 octombrie 2022 vine aniversarea celor 70 de ani de viață ai președintelui rus, s-ar putea, după încheierea unui acord minimal, de data aceasta, să mai urmeze, probabil, o „operațiune militară specială” a Federației Ruse în Ucraina sau o continuare a celei în curs de derulare. Doar nu își închipuie cineva că trupele ruse vor fi retrase în pas alergător, din nordul, estul și sudul Ucrainei! 

Ideal ar fi ca un posibil acord de pace dintre Kiev și Moscova să pună capăt definitiv războiului, în fostul areal al URSS, dar scopul geopolitic al președintelui rus Vladimir Putin este de a reface teritoriul sovietic în granițele Federației Ruse.

Acesta este pariul lui Vladimir Vladimirovici cu istoria națiunii sale. 

Ar fi o iluzie să creadă cineva că liderul de la Kremlin s-ar mulțumi doar cu consolidarea independenței separatiștilor din republicile populare Donețk și Lugansk și eventuala extindere teritorială a acestora în vestul regiunii Donbas, apărată acum de forțe pentru operațiuni speciale ale armatei ucrainene. 

Asta pentru că obiectivul inițial al operațiunii militare speciale a fost schimbarea guvernului de la Kiev, trecerea Ucrainei sub controlul politic și militar al Federației Ruse, urmând să mai rămână pe lista cuceririlor patru ținte geopolitice, respectiv foste republici sovietice socialiste: Estonia, Letonia, Lituania și, din păcate, Republica Moldova. 

Faptul că am asistat în ultimele zile la un război de uzură arată clar determinarea atât a apărătorilor Ucrainei, cât și a celor care au invadat această țară, de a se implica într-o manieră decisivă, în ceea ce am putea denumi bătălia pentru zona tampon ucraineană.

Pentru Moscova nu ajunge ceea ce a obținut până acum, respectiv cucerirea unor teritorii la nord de Kiev, în estul Ucrainei și la nord de Crimeea. 

Pentru cei ce concretizează gândirea strategică a Rusiei contează foarte mult crearea coridorului pe teren, cel de legătură între peninsula Crimeea și republicile separatiste, adică tot litoralul nordic al Mării Azov să fie sub controlul militar și ulterior administrativ al Federației Ruse.

Deocamdată lipsește din această fâșie de teren exact zona Mariupolului unde luptătorii, deși tot mai puțini, rezistă cu îndârjire și cu ei vorbește zilnic președintele Zelensky încurajându-i că victoria va fi de partea Ucrainei, deși mai e mult până atunci…

Cum îi văd americanii pe Zelensky și pe Putin

La câteva săptămâni după ce Rusia i-a invadat țara, președintele ucrainean Volodimir Zelensky atrage evaluări covârșitor de pozitive din partea publicului american, pentru cum gestionează situația de criză.

Aproximativ șapte din zece americani (72%) au multă sau oarecare încredere în Zelensky, mai mult decât orice alt lider internațional, despre care a fost întrebat cetățeanul american, într-un nou sondaj efectuat de Pew Research Center.

Președintele rus Vladimir Putin primește evaluări dezamăgitoare, doar 6% dintre adulții americani exprimându-și încrederea în el, după decizia sa de a invada Ucraina – un minim istoric în sondaje, care datează de aproape două decenii. 

Marea majoritate a americanilor (92%) au puțină sau deloc încredere în gestionarea de către Putin a afacerilor mondiale, inclusiv 77%, care nu au deloc.

Putin, la rândul său, atrage cea mai mică încredere de la adulții din SUA, dintre liderii mondiali incluși în sondaj. 

Ponderea americanilor (92%) care spun că nu au încredere în Putin este cea mai mare înregistrată în sondajele realizate de Pew Research Center!!!

În timpul administrației fostului președinte Donald Trump, au apărut divizări partizane în privința lui Putin, republicanii fiind mai încrezători în conducerea sa, decât democrații. 

Însă, în urma invadării Ucrainei de către Rusia, opiniile despre Putin s-au schimbat, proporții aproximativ egale ale democraților și republicanilor spunând că nu au încredere în președintele rus (94% și 92%).

Mai mult de jumătate dintre americani au încredere în doi dintre cei mai importanți lideri ai Europei, președintele francez Emmanuel Macron (55% încredere) și noul cancelar german Olaf Scholz (53%), potrivit sondajului efectuat pe 3.581 de adulți din SUA, realizat între 21 și 27 martie. 

Cu mențiunea că încrederea americanilor în abilitățile internaționale ale lui Scholz este cu 10 puncte procentuale mai mică decât ratingul fostului cancelar german Angela Merkel de 63%. Deocamdată…

Ucraina trebuie să asigure un statut european propriilor cetățeni

Războiul care devastează Ucraina nu ne poate lăsa indiferenți, fie și pentru că 1 din 4 ucraineni a fost nevoit să plece departe de casă.

La nivel de stat, Ucraina a greșit anterior față de România, aspect care ar putea fi reglat de președintele ucrainean Volodimir Zelensky, când se va adresa Parlamentului României, prilej cu care ar putea anunța că cetățenii ucraineni care vorbesc limba lui Mihai Eminescu vor beneficia de aceleași drepturi pe care le au etnicii ucraineni în țara noastră.

În plus, Zelensky ar putea semnala parlamentarilor români că din punctul de vedere al Kievului, nu vor mai fi categorii de cetățeni ucraineni considerați, în statisticile oficiale, unii de origine românească și alții de obârșie  moldovenească, o inepție care trebuie urgent corectată. 

Pentru Bucovina de Nord și Bugeac – teritorii istoric românești, samavolnic răpite de Uniunea Sovietică și acum administrate de Ucraina – ar fi bine să se recunoască interesul constructiv al țării noastre, în sprijinirea firească a dezvoltării minorității românești de acolo, care trebuie să fie liberă să se exprime și să învețe în limba natală. 

Înainte de a cere sprijin de la cei ce sprijină democrația și libertatea în Europa, Ucraina trebuie să asigure un statut european propriilor cetățeni, inclusiv celor de origine românească. 

Altfel vom asista la o continuare tristă a mentalității sovietice, la nivelul administrației ucrainene conduse de la Kiev. 

Cât despre Putin, menținerea sa la putere este o chestiune a poporului rus, care va decide în mod adecvat, când valul propagandei mincinoase a Moscovei va fi înlăturat și consecințele sancțiunilor economice vor deveni de nesuportat. 

Până atunci, poate își aduc aminte și parlamentarii români că Si vis pacem, para bellum.