p0356skn-480×270
Actual

Nimic nou pe frontul de la Bruxelles: „Europa în două viteze”, Consiliul European, Uniunea Europeană, viitor

 

De când Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a avansat scenariile pentru viitorul Uniunii Europene, Europa este în fierbere. Ca membră a Uniunii Europene, România încearcă să își creeze propria sa identitate. Consiliul European din 9-10 martie 2017 a încercat să creeze o bază de discuții preliminare.

În perioada 7-9 martie 2017, m-am aflat la Bruxelles, ca participant la două evenimente deosebite organizate de europarlamentara Maria Grapini: Conferința internațională In memoriam Traian Vuia-111 years-Pioneer of World Aviation, din data de 7 martie 2017,  urmată de vernisarea unei expoziții a Muzeului Național al Banatului, deschise la Casa de Cultură Belgo-Română „Arthis” din Bruxelles, precum și Conferința-evenimentFemeia și cariera sa profesională, desfășurată în data de 8 martie 2017, la Casa de Cultură Belgo-Română „Arthis” din Bruxelles.

ramona-manescu-2-1024x682

Conferința internațională „In memoriam Traian Vuia-111 years-Pioneer of World Aviation”

Pe lângă participarea activă la cele două evenimente, am considerat că este bine să folosesc timpul liber petrecut în „capitala Europei” pentru a înțelege situația României în raport cu ultimele evenimente de pe scena europeană.

În data de 6 martie 2017, așa cum aflasem dintr-un comunicat, nr.66/ din 5 martie 2017 al Direcției Informare și Relații Publice a Ministerului Apărării Naționale, Ministrul Apărării, Gabriel Leș, avea să participe la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles „în formatul miniştrilor de Externe şi ai Apărării din statele membre ale Uniunii Europene”. Scopul declarat al deplasării ministrului Gabriel Leș a fost acela să aibă un schimb de opinii cu privire la pregătirea unui raport de progres în acest sens, ce va fi prezentat în cadrul reuniunii şefilor de state şi de guverne din statele membre ale Uniunii, care va avea loc în zilele de 9 și 10 martie. Ministrul român al Apărării urma să participe la discutarea unor „aspecte prioritare de pe agenda europeană în domeniul apărării şi securităţii, cu accent pe cooperarea structurată permanentă, revizuirea coordonată a apărării, capabilitatea permanentă de planificare operaţională şi conducere, precum şi angajarea UE în cadrul PSAC”.

melescanu-mogherini-les-406x320

Federica Mogherini, Teodor Meleșcanu și Gabriel Leș, la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles

Totodată, în cadrul unui mic dejun de lucru, ministrul român al Apărării urma să ia parte alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene la discutarea unor „subiecte referitoare la angajarea UE în cadrul politicii de securitate şi apărare comune în vecinătatea extinsă a Uniunii”.

Toate bune și frumoase, numai că tot ce a declarat public Gabriel Leș referitor la întâlnirea avută poate fi rezumat la ceea ce a consemnat www.satmareanul.net: Luând în considerare preocupările de securitate ale țării noastre în contextul strategic european, reuniunea a constituit un bun prilej pentru reconfirmarea angajamentelor ferme ale României față de consolidarea proiectului european pe dimensiunea de securitate și apărare.” 

Deoarece în datele de 9 și 10 martie 2017 urma să se desfășoare Consiliul European de Primăvară, a fost un bun prilej să urmăresc presa belgiană și internațională pentru a avea o imagine asupra a ceea ce avea să se discute. Premierul Sorin Grindeanu a avut o discuție cu șefii de guvern din rândurile socialiștilor europeni, iar președintele Klaus Werner Iohannis a declarat că merge la Bruxelles hotărât să nu sprijine „Europa în două viteze” propusă de Jean Claude Juncker, președintele Comisiei europene.

Premierul român a avut ocazia să discute cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, cu Pierre Moscovici, Comisar European pentru Afaceri Economice, cu preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Gianni Pittella, cu Preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni, Serghei Stanishev, precum și cu premierii Republicii Elene și Portugaliei, Alexis Tsipras şi, respectiv, Antonio Costa, Cancelarul Austriei, Christian Kern.


Declarațiile publice ale premierului român pot fi cuprinse în fraza prezentată de www.hotnews.ro:

România își menține clar poziția privind aprofundarea Uniunii, cu toate politicile și proiectele sale de succes, mai ales Piața Internă, Spațiul Schengen și zona Euro. Reconfirm susținerea României față de o Europă consolidată, unitară și inclusivă”.


img

Premierul României, Sorin Grindeanu și Președintele Comisie Europene, Jean Claude Juncker

La rândul său, înainte de a pleca la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a declarat, conform www.agerpres.ro, că „principalele subiecte de pe agenda reuniunii vor fi legate de ocuparea forței de muncă, creștere economică și competitivitate, migrație, aspecte instituționale, precum și relații externe ale Uniunii Europene, cu accent pe situația din Balcanii de Vest”.

Președintele Iohannis a declarat că acest subiect al viitorului Uniunii Europene nu se va discuta în mod aprofundat, că vor fi discuții pe marginea sa în contextul apropierii Summitului de la Roma din 25 martie 2017, care va marca 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, care a pus bazele Comunității Economice Europene și bazele Comunității Europene pentru Energie Atomică.

iohannis-bruxelles-site-pres

Potrivit președintelui Iohannis noi credem, și am spus acest lucru foarte clar și ferm, într-o Uniune Europeană puternică, unită, solidară, iar această consolidare trebuie să o realizăm împreună, toți cei 27. Din acest considerent, nu am fost de părere că este bine să mergem pe variante cum ar fi Europa cu mai multe viteze sau Europa cu două viteze sau Europa cercurilor concentrice. Nu, noi dorim o Uniune Europeană unită și puternică. Acest lucru a fost și va fi în continuare prezentat ca poziția României și de mine, dar și de toți ceilalți participanți la dezbatere și la procesul diplomatic.”

În ceea ce privește abordarea practică a „Europei în două viteze”, ea s-ar lovi de câteva probleme.

  • Practic, ar trebui revizuit Tratatul de la Lisabona, fapt puțin probabil, având în vedere că pentru o revizuire propunerea care poate aparține oricărui stat membru, Comisia Europeană, Parlamentul European trebuie înaintată Consiliului European. Consiliul European adoptă decizia de modificare în unanimitate, după ce consultă Comisia Europeană și Parlamentul European. Apoi urmează ratificarea modificării aduse de către parlamentele naționale din fiecare stat membru.
  • Există și așa-numita „clauză pasarelă” din articolul 48 al Tratatului Uniunii Europene, însă aceasta prevede că unanimitatea poate fi înlocuită cu „majoritatea calificată”, concept european care prevede că o decizie se poate lua cu minim 55% din membrii Consiliului European, care reprezintă 65% din populația statelor membre ale Uniunii Europene.

61871612

Președintele Klaus Iohannis a declarat că o decizie certă cu privire la viitorul Europei se va lua la Consiliul European din decembrie 2017, când se va încerca crearea cadrului de implementare a unei decizii în contextul anului 2019, care pentru Uniunea Europeană este anul alegerilor pentru parlamentul European și anul mandatului unei noi Comisii Europene.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top